Mii de britanici care au sprijinit Brexit-ul au sărbătorit în stradă ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, noaptea trecută, scandând „Brexit fericit!”. Evenimentul asemănător unei petreceri de revelion. în apropierea parlamentului de la Londra, l-a avut ca invitat special pe promotorul divorțului de UE, Nigel Farage. Întâmpinat ca un star rock, Farage a urcat pe scenă în acordurile „The Final Countdown”, numărând împreună cu mulțimea ultimele clipe până la Brexit-ul produs la ora locală 23:00 și strigând ulterior: „Am reuşit!” (We did it!). Britanicii au votat la referendum, în iunie 2016, pentru ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, între altele din cauza nemulțumirilor față de imigranții din țări mai sărace ale UE și a faptului că Marea Britanie era obligată să îndeplinească deciziile Curții Europene de Justiție. Vineri, cancelara germană Angela Merkel a spus că ieșirea Marii Britanii din UE este o mare pierdere pentru ceilalți 27 de membri, inclusiv pentru Germania, dar a insistat totodată că blocul își va continua integrarea după Brexit, pentru a face din UE o regiune încă și mai „atrăgătoare și mai puternică”. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că Brexit este „o avertizare istorică” pentru Uniunea Europeană și că ieșirea Marii Britanii a fost posibilă grație „puterii minciunilor” din campania dinaintea referendumului din 2016.

O instanță finlandeză i-a condamnat joi la închisoare pe un căpitan de navă rus și pe adjunctul său de pe navă pentru ruperea a două cabluri submarine de telecomunicații care leagă Finlanda de Estonia, într-unul din numeroasele incidente de sabotaj puse de experți pe seama Rusiei în Marea Baltică în ultimii ani.

Tribunalul districtual din Helsinki a declarat că i-a condamnat pe căpitanul Andrei Maximenko și pe secundul navei „Fitburg” pentru „distrugere calificată” și „sabotaj agravat”. Căpitanul rus a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, iar membrul echipajului, cetățean azer, la doi ani și zece luni.

La 31 decembrie 2025, Finlanda a reținut nava în Golful Finlandei, în timp ce aceasta se îndrepta din Rusia spre Israel sub pavilionul Sfântului Vincent și Grenadine, sub suspiciunea că ar fi avariat cablurile care leagă Helsinki de Estonia.

Potrivit Biroului Național de Investigații (NBI) din Finlanda, nava a târât o ancoră ruptă pe fundul mării în Golful Finlandei pe o distanță de cel puțin 130 de kilometri, până când autoritățile finlandeze au oprit-o.

O parte din pagube au fost provocate în apele teritoriale finlandeze.

Inculpații, care fac obiectul unor interdicții de călătorie, au negat orice faptă ilegală și au contestat competența Finlandei în acest caz.

• Te-ar putea interesa și: În Germania începe procesul legat de avarierea gazoductului Nord Stream. Procurorii acuză „autoritățile statale” ucrainene

Finlanda și-a intensificat eforturile de protejare a infrastructurii sale submarine în urma unei serii de incidente care au afectat cablurile și conductele din Marea Baltică începând din 2022, inclusiv printr-un exercițiu fino-polon de abordare a unei nave, pe care l-a organizat în septembrie.

De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, mulți experți și lideri politici au făcut legături între sabotajul suspectat al cablurilor și „războiul hibrid” dus de Rusia împotriva țărilor occidentale. Instanța finlandeză nu a stabilit vreo asemenea legătură în cazul navei „Fitburg”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile ucrainene monitorizează opt petroliere care transportă peste 300.000 de tone de motorină rusească și care s-ar putea îndrepta spre Statele Unite, au declarat surse din guvernul ucrainean pentru RFE/RL.

Potrivit acestora, șapte nave au indicat SUA drept destinație, iar cea de-a opta, petrolierul grec Athina M, s-ar îndrepta, de asemenea, spre Statele Unite.

Patru dintre petroliere – Leruo, Primorye, Manta și Feliks – se află sub sancțiunile Uniunii Europene, care le consideră parte a așa-numitei flote fantomă a Rusiei.

Navele au încărcat combustibilul în porturi rusești în cursul lunii octombrie, în principal în Primorsk, la Marea Baltică. Datele estimate pentru sosirea lor în Statele Unite variază între 7 și 18 noiembrie.

Două organizații americane, American Coalition for Ukraine și Razom for Ukraine, au confirmat că urmăresc 13 nave care ar putea livra motorină rusească în porturile SUA în această săptămână. De asemenea, organizațiile au identificat petrolierele Taurus și Agioi Fanendes drept navele despre care există cele mai multe indicii că transportă combustibil rusesc.

Pe 9 octombrie, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat emiterea unei licențe generale temporare, care autorizează tranzacțiile legate de livrările de motorină rusească pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor.

• Te-ar putea interesa și: Trump încheie o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină. Ucraina o numește un „cadou”

Președintele american Donald Trump a declarat că a convenit cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca milioane de tone de motorină rusească să fie puse la dispoziție, în următoarele trei luni, pentru consumul din Statele Unite și de pe piețele internaționale.

Recent, guvernatoarea statului New Jersey, democrata Mikie Sherrill, a avertizat autoritățile portuare și operatorii terminalelor că primirea motorinei rusești ar putea încălca legislația federală. Ea a promis că va recurge la măsuri legale pentru a împiedica descărcarea combustibilului rusesc în porturile din New Jersey.

Senatori democrați și unii republicani consideră că decizia administrației Trump de a suspenda interdicția privind importurile de combustibil din Rusia ar putea contraveni legislației. Administrația Trump susține contrariul și justifică înțelegerea prin intenția de a reduce prețurile carburanților pentru consumatorii americani. Mai mulți experți se îndoiesc însă că achizițiile de combustibil rusesc vor avea un impact asupra prețurilor, întrucât volumele sunt relativ mici.

Partidul Republican al președintelui Trump a pierdut alegerile intermediare pentru Congres din 3 noiembrie. Trump însuși a recunoscut că înfrângerea ar fi putut fi provocată, printre altele, de creșterea prețurilor la carburanți, determinată în primul rând de războiul împotriva Iranului.

Cu informații de la Alex Raufoglu, corespondentul RFE/RL la Washington.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Deputații PAS, care dețin majoritatea locurilor în Parlament, au anunțat că au blocat tentativa opoziției de a discuta în plenul legislativului suspendarea președintei Maia Sandu pentru că și-ar depăși constant atribuțiile și s-ar amesteca în mersul justiției.

Inițiativa fusese anunțată în septembrie de deputați din Blocul Alternativa, PCRM, Partidul Nostru, PSRM și Democrația Acasă.

„Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separării puterii în stat și prin arogarea abuzivă de către președinte a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, spuneau la vremea aceea inițiatorii.

• Te-ar putea interesa și: Opoziția cere suspendarea șefei statului. Președinția: Maia Sandu își va continua mandatul

Joi, 5 noiembrie, majoritatea parlamentară PAS a anunțat că tentativa a fost zădărnicită, punând-o pe seama Rusiei.

„Tentativa de suspendare a președintei Maia Sandu nu va ajunge pe agenda Parlamentului. Ieri, Biroul permanent a analizat și a respins proiectul. Intenția a fost dictată de un centru unic de comandă de la Moscova”, a spus la o conferință de presă președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS).

Într-o reacție la inițiativa lansată în 29 septembrie, Președinția a respins criticile, afirmând că Maia Sandu își va continua mandatul încredințat de peste 930.000 de cetățeni, inclusiv pentru protejarea ordinii constituționale, democrației și direcției europene. Șefa statului a calificat ea însăși demersul drept „ipocrizie”.

Tentativa ar fi avut oricum doar valoare simbolică, dată fiind distribuirea locurilor în Parlament. Forțele de opoziție dispun de 46 de voturi, față de 55 ale partidului de guvernământ PAS, în parlamentul cu 101 locuri. Pentru a iniția o moțiune de suspendare a șefei statului este nevoie de 34 de semnături ale deputaților, dar pentru a o aproba – de minim 68.

Inițiativa opoziției a fost lansată la o zi după un protest antiguvernamental organizat de aceleași partide în urma unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică de majorare a tarifelor la gaze și căldură, în urma unei scumpiri accentuate a energiei pe piețele internaționale.

Autorii moțiunii au spus că situația economică, socială și politică din țară ar fi „degradat semnificativ”, dând vina pe șefa statului care și-ar fi arogat competențe care aparțin altor autorități.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul R. Moldova a condamnat ca pe o „provocare” decorarea liderului regiunii separatiste transnistrene de către președintele rus Vladimir Putin miercuri la Kremlin, anunțând că Vadim Krasnoselski, după ce va reveni din Rusia, va avea interdicție de ieșire din țară pe cinci ani.

„Condamnăm acțiunile Rusiei si vom analiza măsurile de răspuns posibile fără a escalada situația, ținând cont că intenția Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova este una continuă”, se spune într-un comunicat de la Biroul pentru Reintegrare. Acesta spune că lui Krasnoselski, pe lângă interdicția de ieșire, i s-ar putea aplica alte „măsuri restrictive” nespecificate.

Nu era limpede imediat când ar urma să revină Krasnoselski din F. Rusă.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a înmânat la Moscova o distincție de stat liderului regimului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu ocazia unei sărbători naționale rusești, pe 4 noiembrie, înaintea încheierii mandatului acestuia la conducerea „republicii” nerecunoscute internațional.

Potrivit moderatorului ceremoniei, Ordinul de Onoare i-a fost acordat lui Krasnoselski de Ziua Unității ruse pentru contribuția la „apropierea și colaborarea dintre națiuni și culturi diferite”.

În remarci făcute cu această ocazie, la Kremlin, Putin a spus, potrivit IPN, că în ciuda „condițiilor dificile” și a „presiunilor externe”, regiunea se dezvoltă în mod consecvent sub conducerea lui Krasnoselski. Liderul rus a mai spus că locuitorii regiunii, de diferite naționalități, își apără împreună drepturile și interesele, „adevărul istoric” și salvgardează limba rusă.

Potrivit Biroului de Reintegrare de la Chișinău, Krasnoselski a mers în Rusia „în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii.”

Evenimentul vine cu puțin timp înaintea încheierii mandatului lui Krasnoselski și a organizării de alegeri în regiunea transnistreană. Chișinăul și aliații săi occcidentali nu recunosc asemenea scrutine, după cum nici „republica moldovenească transnistreană”.

• Te-ar mai putea interesa: Cum a fost umplută piața din Tiraspol: autobuzele școlare și microbuzele de la fabrici au dus oamenii la protestul împotriva Chișinăului

Relațiile dintre Rusia și Moldova se află la un nivel istoric de scăzut, pe fondul războiului din Ucraina vecină, declanșat de ruși în urmă cu mai bine de patru ani și jumătate și al efortului Moldovei de a se alătura Uniunii Europene.

Chiar în ajun, când Putin îl decora pe liderul separatist transnistrean, un înalt oficial rus a avertizat Occidentul să nu „atragă” în orbita sa Moldova.

„Europa continuă cu încăpățânare să viseze la extindere și intenționează să se folosească de Ucraina și Moldova până la capăt”, a spus Alexander Venediktov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, la o conferință de securitate, la Moscova, tocmai când UE lăuda Moldova pentru progresele în reformele necesare aderării.

Nu este prima dată când Putin își exprimă public sprijinul pentru politicieni acuzați de Chișinău că urmăresc obiective contrare interesului național moldovean.

În 2024, de exemplu, el a primit-o în Rusia pe Evghenia Guțul, bașcana găgăuză pro-rusă, care la scurt timp după aceea a fost arestată și condamnată la 7 ani de închisoare pentru participare la schemele de finanțare ilegală a Partidului Șor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, afirmă că ancheta privind atacul cibernetic care a compromis datele personale a sute de mii de moldoveni trebuie să stabilească dacă lipsa de reacție a instituțiilor statului a fost cauzată de incompetență, vulnerabilități tehnice sau rea-credință.

Carp a făcut declarațiile miercuri, 4 noiembrie, după ședința cu ușile închise a comisiei parlamentare, la care au fost audiate instituțiile responsabile de securitatea cibernetică și gestionarea sistemelor informaționale ale statului.

Potrivit lui Carp, autoritățile nu au detectat timp de trei-patru zile volumul neobișnuit de accesări înregistrate de sisteme în perioada 19-23 octombrie. Deputatul a criticat modul în care a fost organizată monitorizarea securității și colaborarea dintre instituțiile responsabile, afirmând că demisia directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE) nu este suficientă pentru a clarifica responsabilitățile.

„Modul în care a fost organizată monitorizarea securității proceselor operaționale, capacitatea instituțiilor și colaborarea dintre instituțiile responsabile propriu-zise ridică un semn de întrebare, în condițiile în care instituțiile nu au observat că există un număr de accesări mai mare decât este de regulă într-o zi”, a declarat Carp.

El a respins și argumentul potrivit căruia atacatorii ar fi avut un avantaj prin utilizarea inteligenței artificiale, subliniind că aceleași instrumente sunt disponibile și instituțiilor statului. Ancheta trebuie să verifice inclusiv dacă autoritățile au folosit tehnologiile disponibile pentru a identifica activitatea suspectă și cum au comunicat între ele în timpul atacului.

Două audituri pentru a identifica vulnerabilitățile și autorii atacului

Pentru clarificarea circumstanțelor incidentului vor fi realizate două audituri externe. Primul, de natură tehnică, urmează să identifice breșele de securitate ale sistemelor informaționale și vulnerabilitățile care au permis accesul neautorizat. Rezultatele evaluării ar putea fi gata până pe 27 noiembrie, potrivit lui Carp.

Cel de-al doilea audit va analiza structura și modul de organizare a atacului, inclusiv pentru a identifica eventualii autori și comanditarii acestuia. Concluziile sunt așteptate la începutul lunii decembrie.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Securității Cibernetice, despre cel mai mare furt digital din istoria Moldovei

În paralel, organele de urmărire penală trebuie să stabilească nu doar cine a organizat atacul, ci și cine din instituțiile statului se face responsabil pentru faptul că acesta nu a fost detectat la timp. Carp a spus că investigațiile trebuie să clarifice dacă a fost vorba despre incompetență, breșe tehnice sau rea-credință, inclusiv din interiorul instituțiilor.

Un posibil actor statal străin, dar fără o atribuire certă

Potrivit lui Carp, datele disponibile arată că atacul a fost lansat din afara Republicii Moldova, prin adrese IP din mai multe state, inclusiv din Uniunea Europeană și Oceania.

Deputatul nu a confirmat implicarea Rusiei și a evitat să indice o țară anume, afirmând că este nevoie de investigații suplimentare pentru identificarea celor din spatele operațiunii.

El a explicat că există companii create pentru a genera adrese IP și care apoi sunt lichidate - companii create inclusiv de serviciile secrete ale altor state.

„De aceea, eu nu mă voi hazarda să spun cine exact stă în spate”, a subliniat deputatul.

El a menționat că autoritățile colaborează cu parteneri internaționali, inclusiv cu Europol, pentru a ajunge la comanditarul principal. Ipoteza implicării unui actor statal străin este luată în calcul, dar nu există deocamdată o concluzie definitivă, a spus oficialul.

Șeful Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a declarat anterior pentru Europa Liberă că atacul nu a fost unul întâmplător, ci o operațiune sofisticată, realizată de un actor cu capacități tehnice și infrastructură considerabile. Potrivit acestuia, au fost identificate aproximativ 700 de adrese IP distincte implicate în atac, însă atribuirea acestuia unui anumit actor nu este încă posibilă.

Numărul persoanelor afectate ar putea fi sub jumătate din cifra anunțată

Potrivit informațiilor prezentate la audieri, în perioada atacului au fost înregistrate aproximativ șase milioane de accesări ale sistemelor. Autoritățile au anunțat inițial că au fost extrase date din aproximativ 750.000 de seturi, însă Carp a precizat că numărul real al persoanelor afectate este cu certitudine mai mic de jumătate din această cifră, deoarece datele acelorași persoane au putut fi accesate repetat.

Auditul tehnic urmează să stabilească numărul exact al persoanelor vizate, ce date au fost accesate și în ce condiții. Potrivit autorităților, atacatorii au putut extrage informații, dar nu au modificat datele din registrele de stat.

• Citește și: Statul, bun de plată? Cetățenii care s-au pomenit cu datele furate pot cere despăgubiri

Carp a mai spus că vulnerabilitățile identificate au fost remediate și că, în prezent, nu există riscul unor noi accesări prin aceleași breșe. El a respins și informațiile potrivit cărora datele compromise ar permite sustragerea banilor din conturile bancare, precizând că Banca Națională a introdus filtre suplimentare de securitate.

Atacul a determinat suspendarea preventivă a zeci de sisteme și servicii publice digitale. Premierul Vasile Tofan a declarat anterior că incidentul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă, cu implicarea unor actori statali străini, și a anunțat că Republica Moldova a cerut sprijinul partenerilor externi, inclusiv al specialiștilor din Estonia.

Autoritățile urmează să informeze individual cetățenii despre categoriile de date care le-au fost accesate. Între timp, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că informațiile despre evoluția anchetei vor fi făcute publice în măsura în care acest lucru nu va afecta urmărirea penală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cireșele proaspete din Republica Moldova vor putea ajunge pe piața chineză, după ce Chișinăul și Beijingul au semnat un protocol care stabilește condițiile fitosanitare pentru export. Acordul a fost încheiat pe 4 noiembrie, la Shanghai, unde reprezentanții celor două țări au discutat și despre exportul de miere, investiții în energie regenerabilă și cooperare turistică.

Protocolul a fost semnat în cadrul celei de-a IX-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-chineze, prezidată de ministrul Dezvoltării Economice, Claudiu Năsui, și viceministrul chinez al Comerțului, Ling Ji, potrivit ministerului moldovean.

Un alt produs care ar putea ajunge pe piața chineză este mierea. Cele două părți au convenit să finalizeze procedurile pentru semnarea unui protocol care să permită apicultorilor moldoveni să înceapă livrările.

Pe agenda cooperării economice s-au aflat și patru proiecte de centrale fotovoltaice, dotate cu sisteme de stocare a energiei, în raioanele Ialoveni, Cimișlia, Nisporeni și Călărași. Totodată, sunt planificate instalații fotovoltaice pentru instituțiile medicale publice.

Pe lângă agricultură și energie regenerabilă, cele două țări au discutat despre proiecte în infrastructură și logistică, industria auto, tehnologia informației, comerțul electronic și inteligența artificială.

• Te-ar putea interesa și: Telefoane și mașini pe vin, oase și coarne – cum arată schimburile comerciale ale Moldovei cu China

Cooperarea ar urma să se extindă și în turism, cu accent pe trasee vitivinicole, gastronomie și turism rural. Moldova va avea un pavilion național la Expoziția Internațională de Import din China, organizată la Shanghai între 5 și 10 noiembrie 2026.

China a fost în 2025 al doilea partener comercial al Republicii Moldova, cu o cotă de 10,2% din comerțul exterior, potrivit ministerului. Relația este însă dezechilibrată: Moldova a importat mărfuri chinezești de circa 1,49 miliarde de dolari, anul trecut, dar a exportat în China produse de numai 9,1 milioane de dolari. Deficitul comercial a depășit astfel 1,47 miliarde de dolari, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Extinderea accesului pe piața chineză vine în paralel cu relația comercială privilegiată a Moldovei cu Uniunea Europeană, unde producătorii moldoveni beneficiază de facilități pentru exportul de produse agricole, inclusiv cireșe, alte fructe și miere, dar și de cooperare și investiții în tehnologii energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestațiile depuse de judecătoarele Angela Braga și Sofia Ghidirim împotriva deciziilor CSM privind rezultatele evaluării externe a integrității. Deciziile, pronunțate pe 4 noiembrie, au efecte diferite: Braga a fost declarată promovată la vetting, în timp ce dosarul Ghidirim va fi reexaminat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În cazul Angelei Braga, Comisia Vetting a recomandat promovarea evaluării externe, dar CSM a respins raportul pozitiv în martie 2026, invocând probleme de integritate etică în contextul unui dosar penal în care magistrata este cercetată pentru trafic de influență. Potrivit Ziarului de Gardă, dosarul a fost trimis în judecată în februarie 2026, iar Braga pledează nevinovată.

CSJ a anulat decizia CSM și a constatat că magistrata a promovat evaluarea externă. Comisia Vetting explicase anterior că nu a identificat probe primare care să justifice schimbarea concluziei inițiale: „Comisia nu a putut identifica, din probe primare, fapte sau circumstanțe noi care să schimbe concluzia inițială”, menționa instituția.

Braga își păstrează astfel funcția de judecătoare la Curtea de Apel Centru, însă nu revine automat la exercitarea atribuțiilor, fiind suspendată din funcție.

• Citește și: Cât costă curățarea justiției și cine plătește nota? Milioane din buget și fonduri externe pentru reforma justiției

În cazul Sofiei Ghidirim, CSJ a dispus reexaminarea dosarului de către CSM. În februarie 2026, Consiliul decisese că magistrata nu a promovat evaluarea, aplicându-i interdicția de a ocupa funcția de judecător timp de cinci ani. În cadrul evaluării externe, Comisia a semnalat dubii legate de achizițiile familiei Ghidirim și de declararea averii, inclusiv în urma procurării unui automobil și a unui apartament.

CSM a anunțat că nu a primit încă oficial hotărârile CSJ și va întreprinde măsurile necesare pentru executarea lor.

Nu sunt singurele cazuri în care rezultatele evaluării externe au fost răsturnate. Printre cele mai mediatizate se numără cel al judecătorului Emil Bulat, repus în funcție în 2025 după ce a fost scos de sub urmărire penală, dar și cazurile procurorilor Vasile Plevan și Victor Cazacu, declarați promovați de Consiliul Superior al Procurorilor, în pofida concluziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Democrații au obținut o victorie categorică la alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, câștigând controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, potrivit proiecțiilor mai multor instituții media americane. Rezultatele indică o schimbare semnificativă a echilibrului politic la Washington și ar putea limita agenda legislativă a președintelui Donald Trump, inclusiv în privința războiului cu Iranul, a relației cu Rusia și a sprijinului pentru Ucraina.

Numărarea voturilor continuă, iar distribuția exactă a mandatelor între cele două partide nu este încă stabilită. Estimările indică însă o majoritate consistentă pentru democrați în ambele camere ale Congresului. În Senat, aceștia ar putea obține 55 sau 56 de mandate din totalul de 100, iar în Camera Reprezentanților până la 250, față de cele 218 necesare pentru majoritate. Avansul democraților este mai mare decât anticipau sondajele de opinie.

Democrații au câștigat și în mai multe curse electorale în care, până recent, erau considerați cu șanse reduse. Rezultatele indică o schimbare a preferințelor electoratului, semnalată și de evaluările din perioada premergătoare scrutinului.

Printre cele mai semnificative rezultate se numără victoria democratului James Talarico în Texas, unde partidul nu mai câștigase o cursă pentru Senat de peste trei decenii. Talarico l-a învins pe Ken Paxton, candidatul susținut de Trump. Democrații au câștigat și în Kansas, unde Adam Hamilton a obținut un mandat senatorial după aproape un secol în care partidul nu a reprezentat statul în camera superioară.

În Maine, democratul Troy Jackson a învins-o pe senatoarea republicană Susan Collins, aflată de mulți ani în funcție. În Carolina de Sud, Annie Andrews a câștigat în fața candidatei republicane Darlene Graham, iar în Ohio, Sherrod Brown a recuperat un mandat deținut anterior de actualul vicepreședinte JD Vance. În Iowa, victoria democratului Josh Turek a contribuit decisiv la obținerea majorității partidului în Senat.

Democrații conduc, de asemenea, în Michigan, unde Abdul El-Sayed a anunțat victoria în fața republicanului Mike Rogers, deși numărătoarea nu era încheiată. El-Sayed ar urma să devină primul senator musulman din istoria Statelor Unite.

Democrații și-au construit campania în jurul criticilor la adresa administrației Trump, pe care au acuzat-o că divizează societatea, promovează o politică externă imprevizibilă și favorizează interesele unei minorități înstărite. Războiul cu Iranul și consecințele sale economice, în special creșterea prețurilor la carburanți, s-au numărat printre temele centrale ale campaniei.

Președintele Donald Trump a declarat că este pregătit să accepte rezultatele alegerilor și să colaboreze cu democrații.

„Probabil vom găsi o cale de înțelegere”, a afirmat Trump într-un interviu pentru The New York Times. Într-o intervenție ulterioară, pentru Fox News, el a spus însă că va recurge la dreptul de veto pentru a bloca proiectele de lege pe care le va considera inacceptabile, dar că, în cele din urmă, se așteaptă să ajungă la un acord cu democrații.

• Te-ar putea interesa și: Victoria democraților în alegerile pentru Congres ar putea pune presiune asupra politicilor lui Trump față de Rusia, Ucraina și Iran

Trump a indicat creșterea prețurilor la carburanți drept unul dintre factorii care au contribuit la pierderile republicanilor. Într-un interviu telefonic pentru Fox News, el a spus că alegătorii au fost de acord cu acțiunile sale împotriva Iranului, dar probabil nu au fost dispuși să suporte consecințele economice imediate ale războiului, inclusiv scumpirea benzinei.

Fostul președinte democrat Barack Obama a salutat rezultatul, afirmând că alegătorii au transmis un „semnal clar” în favoarea unei politici care unește societatea, nu o divizează.

Ce se schimbă la Washington

Victoria democraților le oferă controlul asupra agendei legislative și a comisiilor parlamentare, precum și instrumente importante pentru supravegherea activității administrației. Noua majoritate va putea bloca sau modifica proiecte legislative promovate de Casa Albă, influența aprobarea bugetului și organiza investigații privind deciziile și activitățile administrației Trump.

Controlul Senatului le va permite, de asemenea, democraților să influențeze sau să blocheze confirmarea unor nominalizări prezidențiale pentru funcții în administrația federală și în sistemul judiciar.

O eventuală procedură de destituire a președintelui rămâne însă improbabilă. Chiar dacă democrații ar putea iniția o procedură de impeachment în Camera Reprezentanților, îndepărtarea lui Trump din funcție ar necesita votul a două treimi din Senat, un prag dificil de atins.

Iranul, Ucraina și Rusia, printre dosarele sensibile

O majoritate democrată în Congres ar putea intensifica presiunile asupra administrației Trump privind războiul cu Iranul, continuarea ajutorului pentru Ucraina și politica față de Rusia.

Dania Arayssi, analistă la New Lines Institute, a declarat pentru Radio Europa Liberă că democrații ar putea determina Casa Albă să caute o ieșire diplomatică din conflictul cu Iranul și să blocheze finanțări militare suplimentare.

În privința Ucrainei, noua majoritate ar putea cere menținerea sprijinului pentru Kiev și verificarea deciziilor privind sancțiunile împotriva Moscovei. Totuși, plecarea unor republicani care susțin Ucraina ar putea slăbi sprijinul bipartizan.

Controlul democrat nu garantează însă noi ajutoare militare. Trump își păstrează prerogativele prezidențiale, inclusiv dreptul de veto, iar republicanii pot bloca inițiativele opoziției.

Noua legislatură începe în ianuarie 2027, când Chuck Schumer este așteptat să redevină liderul majorității din Senat. Democrații vor putea controla și contesta agenda președintelui, dar nu vor prelua controlul asupra politicii externe.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Federațiile de hochei din Danemarca, Letonia, Norvegia, Suedia și Finlanda au anunțat că nu vor disputa meciuri împotriva echipei naționale a Rusiei la competițiile internaționale, inclusiv la Campionatul Mondial din 2027, în timp ce Canada a decis să nu permită participarea sportivilor ruși și belaruși la Mondialul de juniori din această iarnă.

Federațiile nordice și baltice spun că își mențin poziția potrivit căreia Rusia trebuie exclusă din competițiile internaționale atâta timp cât continuă războiul împotriva Ucrainei. Acestea invocă și riscurile de securitate pentru jucători, staff și familiile lor.

Federația finlandeză a anunțat că discută cu omologii din alte țări pentru a forma un front comun și a transmite Federației Internaționale de Hochei pe Gheață (IIHF) că nu vor juca împotriva Rusiei.

Anunțurile vin după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a obligat săptămâna trecută IIHF să permită revenirea echipelor naționale ruse la competiții în sezonul 2026-2027. Federația internațională și-a exprimat dezacordul, dar a declarat că va respecta decizia.

La rândul său, Cehia a anunțat că nu va elibera vize jucătoarelor ruse pentru Campionatul Mondial feminin Under-18, programat în ianuarie 2027 la Ostrava, și a spus că ia în calcul boicotarea meciurilor cu Rusia.

Miercuri, compania de automobile cehească Skoda, partener principal al campionatelor mondiale de hochei, a spus că-și va reconsidera acest rol dacă Rusia va participa la ediția de anul viitor.

• Te-ar putea interesa și: Cum a folosit propaganda rusă recordul stabilit de un jucător de hochei în SUA

Separat, premierul canadian Mark Carney a declarat că sportivii ruși și belaruși nu vor putea participa la Campionatul Mondial de juniori, programat să aibă loc în Alberta, de la sfârșitul lunii decembrie până la începutul lunii ianuarie. „Atât timp cât Rusia și Belarus susțin acest război ilegal, nejustificat și îngrozitor împotriva Ucrainei, niciunul dintre sportivii lor nu va concura pentru țările respective în Canada”, a spus Carney.

Ambasadorul Rusiei la Ottawa a criticat decizia Canadei, acuzând autoritățile că aduc politica inclusiv în competițiile de juniori.

• La Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, din februarie 2022, echipa masculină de hochei a Rusiei a participat sub denumirea de Comitetul Olimpic Rus (ROC), din cauza sancțiunilor legate de scandalul de dopaj din Rusia. Echipa a ajuns până în finală, unde a pierdut în fața Finlandei și a obținut medalia de argint. La doar opt zile după încheierea Jocurilor Olimpice, pe 28 februarie 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina, Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) a suspendat toate echipele naționale și cluburile din Rusia și Belarus de la competițiile organizate sub egida sa, la toate categoriile de vârstă. Interdicția a fost menținută în sezoanele următoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Deputata PAS Tatiana Rotari a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală pe numele deputaților Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco, de la partidul „Democrația Acasă”, după ce aceștia au filmat, pe 1 noiembrie, vagoane cu produse agricole în zona de frontieră a Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Rotari cere procurorilor să verifice dacă parlamentarii au încălcat regimul special al zonei de frontieră și dacă au răspândit informații false despre importul și tranzitul cerealelor ucrainene. Deputata susține că mandatul parlamentar nu oferă nimănui dreptul de a încălca legea.

Costiuc și Stefanco au afirmat că materia primă din Ucraina ar fi adusă în port pentru procesare, în detrimentul agricultorilor moldoveni. Guvernul a respins acuzațiile. Premierul Vasile Tofan a declarat că vagoanele filmate transportau cereale în tranzit spre porturile din România, iar semințele de floarea-soarelui destinate exportului erau de proveniență moldovenească.

• _{Vezi și: Blocaj la frontieră: Exportatorii acuză autoritățile că nu iau măsuri, Vama spune că face tot ce poate}

Tofan l-a acuzat pe Costiuc de răspândirea falsurilor și a avertizat că filmările ar putea expune informații despre infrastructura critică a țării. Deputatul a respins acuzațiile, susținând că imaginile au fost realizate dintr-o zonă publică și nu dezvăluie informații sensibile.

Între timp, Președinția l-a acuzat pe Costiuc de lansarea unor noi informații nefondate. Instituția a respins afirmațiile deputatului potrivit cărora Maia Sandu ar fi făcut presiuni asupra organizației teritoriale PAS din Hâncești pentru alegerea lui Vasile Moraru în funcția de vicepreședinte al raionului, responsabil de domeniul economic.

Moraru a fost ales în funcție pe 2 noiembrie. Președinția neagă implicarea șefei statului și îndeamnă cetățenii să se informeze din surse credibile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Oficiul Procurorului General au anunțat, pe 3 noiembrie, că i-au comunicat fostei purtătoare de cuvânt a președintelui Volodimir Zelenski, Iulia Mendel, suspiciunea de trădare de stat și justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Potrivit anchetatorilor, Mendel și-ar fi folosit notorietatea și experiența în comunicarea guvernamentală pentru a răspândi narațiuni favorabile Kremlinului, menite să discrediteze Ucraina și să-i slăbească sprijinul internațional.

Autoritățile invocă, între altele, un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, în care Mendel a afirmat că Ucraina este „în pragul dispariției”, că națiunea sa „degenerează” și că în țară nu există democrație și libertate de exprimare. Ea a comparat, de asemenea, situația din Ucraina cu cea din fosta URSS.

„Potrivit anchetei, răspândirea acestor materiale urmărea să creeze în rândul publicului internațional imaginea unei Ucraine care nu merită sprijin în continuare, iar pe cea a conducerii sale – ca obstacol în calea păcii”, se arată în comunicatul SBU. În interiorul țării, mesajele ar fi urmărit să amplifice dezamăgirea și să demoralizeze societatea.

Mendel a fost purtătoarea de cuvânt a lui Zelenski în perioada 2019-2021. În mai 2026, într-un interviu acordat lui Carlson, ea l-a acuzat pe președinte de corupție, uzurparea puterii și prelungirea războiului. În septembrie 2026, președintele ucrainean a impus sancțiuni împotriva fostei sale purtătoare de cuvânt, inclusiv restricționarea accesului din Ucraina la paginile acesteia de pe Instagram, X și Facebook.

În prima sa reacție la anunțul privind suspiciunea de trădare de stat, Mendel a respins acuzațiile, afirmând că acestea reprezintă o încercare de a-i îngrădi libertatea de exprimare. Ea a precizat că suspiciunea se bazează pe intervențiile sale în presa occidentală și pe postările de pe rețelele sociale, în care a criticat anturajul lui Zelenski și a denunțat lipsa libertății de exprimare și persecuțiile politice din Ucraina.

„De fapt, prin formularea acestei suspiciuni, Zelenski a demonstrat că am dreptate. Dacă ar fi existat într-adevăr o colaborare cu rușii, despre asta ar fi scris în acuzație. Dar o asemenea colaborare nu există”, a declarat ea.

Fosta purtătoare de cuvânt se află în afara Ucrainei, transmite Serviciul ucrainean al RFE/RL. Dacă va fi găsită vinovată de trădare de stat, Mendel riscă o pedeapsă cuprinsă între 15 ani de închisoare și detenție pe viață.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premier Energy solicită majorarea cu aproximativ 30% a tarifului la energia electrică pentru consumatorii casnici din centrul și sudul Republicii Moldova, de la 3,56 la 4,64 lei pentru un kilowatt-oră. Furnizorul de energie electrică vine cu această propunere după ce, de la 1 octombrie, au intrat în vigoare tarife mai mari la gazele naturale și energia termică. Solicitarea urmează să fie examinată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Potrivit cererii publicate marți de ANRE, pentru consumatorii conectați la rețelele de joasă tensiune, categorie din care fac parte majoritatea gospodăriilor, Premier Energy solicită un tarif de 464 de bani/kWh. Dacă cererea va fi aprobată, consumatorii vor plăti cu 1,08 lei mai mult pentru fiecare kilowatt-oră.

Compania justifică necesitatea actualizării prin devierile tarifare acumulate, care reprezintă 7,7% din venitul reglementat luat în calcul la stabilirea prețurilor actuale. Principalul factor invocat este creșterea costurilor de procurare a energiei electrice.

Potrivit Premier Energy, tarifele în vigoare au fost calculate pornind de la un preț mediu de achiziție de 2,62 lei/kWh. În schimb, costurile înregistrate în primele nouă luni ale anului și estimările pentru ultimul trimestru indică un preț mediu de 2,89 lei/kWh, cu 27 de bani sau aproximativ 10% mai mult.

• Citește și: INTERVIU | Gaz și mai scump din ianuarie? Ministrul Energiei crede că da. Junghietu: „Suntem pregătiți de iarnă moderat spre avansat”

Furnizorul solicită și alte tarife, diferențiate în funcție de nivelul de tensiune: 3,88 lei/kWh pentru energia livrată la ieșirea din rețelele de transport, 3,91 lei pentru consumatorii conectați la rețelele de înaltă tensiune și 4,10 lei pentru cei racordați la rețelele de medie tensiune.

În nordul Republicii Moldova, unde energia electrică este furnizată de FEE Nord, consumatorii casnici achită în prezent 3,95 lei/kWh.

Ultima ajustare a tarifelor la electricitate a avut loc la 31 martie 2026, când ANRE a aprobat o reducere ușoară a prețurilor.

Între timp, de la 1 octombrie au intrat în vigoare noi tarife la gazele naturale și energia termică. Prețul gazelor pentru consumatorii casnici a ajuns la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 20,30 lei anterior. Este a doua majorare succesivă, după cea aplicată la 1 septembrie, când tariful a crescut de la 14,42 la 20,30 lei. Astfel, în mai puțin de o lună, gazele s-au scumpit în total cu aproximativ 81%. Prima majorare a fost de circa 41%, iar cea de-a doua, de aproape 29%.

Solicitarea Premier Energy nu este încă aprobată. Tariful actual de 3,56 lei/kWh rămâne în vigoare până la adoptarea unei decizii de către ANRE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, va reuni pe 5 noiembrie, la Casa Albă, reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei, după ce a contribuit la negocierea unui armistițiu umanitar în orașul Oleșki și în împrejurimile acestuia, în regiunea Herson, ocupată de forțele ruse. Întâlnirea are loc în contextul reluării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru încheierea războiului și al pregătirii unei noi runde de negocieri între Moscova și Kiev.

Casa Albă nu a precizat cine va participa la reuniune și nici la ce nivel vor fi reprezentate cele două țări. Moscova și Kievul nu au comentat deocamdată anunțul. Administrația de la Washington a descris evenimentul drept „un moment extraordinar în istoria Americii”.

Inițiativa vine după un armistițiu umanitar care a fost în vigoare între 27 octombrie și 1 noiembrie și a permis livrarea de ajutoare și evacuarea civililor din Oleșki. Locuitorii rămași în oraș se confruntau cu lipsuri de alimente, medicamente și alte produse de primă necesitate. Melania Trump a afirmat pe platforma X că operațiunea a permis evacuarea a aproape 800 de persoane.

Această cifră nu a fost însă confirmată independent. Ombudsmana rusă, Iana Lantratova, a susținut că 750 era numărul de locuri disponibile în autobuzele pregătite pentru evacuare, nu numărul persoanelor care au plecat efectiv. Potrivit acesteia, multe dintre autobuze s-au întors goale, iar numărul evacuaților a fost „mult mai mic”. Lantratova a spus că nu există un bilanț exact al persoanelor transportate.

Ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț a explicat că Ucraina și Rusia au convenit să nu facă publice cifrele privind numărul locuitorilor care au ales să plece spre teritoriul controlat de Kiev și, respectiv, spre cel controlat de Moscova. El a precizat că mecanismul ar putea fi folosit și în alte localități afectate de crize umanitare.

• Te-ar putea interesa și: S-a încheiat evacuarea de la Oleșki, cea mai mare operațiune umanitară din războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Lubineț și Lantratova au anunțat că vor solicita împreună Melaniei Trump să sprijine extinderea unor astfel de misiuni umanitare și în alte localități, nu doar în regiunea Herson.

În paralel, Statele Unite pregătesc o nouă rundă de discuții trilaterale cu Rusia și Ucraina, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Negocierile - primele în acest format după discuțiile din februarie 2026 - ar urma să vizeze încheierea războiului, garanțiile de securitate pentru Ucraina după conflict, măsurile de reducere a tensiunilor și chestiunile umanitare.

Înaintea reuniunii din Emiratele Arabe Unite, negociatorii americani vor avea consultări la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei și Marii Britanii, precum și ai Uniunii Europene și NATO. Discuțiile vor aborda garanțiile de securitate pentru Ucraina, viitorul cadrului de securitate european și sprijinul economic pentru reconstrucția țării.

Tot marți, 3 noiembrie, cancelarul german Friedrich Merz l-a primit la Berlin pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea are loc înaintea noii runde de negocieri dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, iar Merz a transmis că dorește să reafirme sprijinul Germaniei pentru Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis solicitarea apărării fostului președinte Igor Dodon de a sesiza Curtea Constituțională (CC) pentru a clarifica dacă instanța supremă este competentă să examineze așa-numitul dosar „Kuliok”, în care acesta este judecat pentru corupere pasivă și finanțarea ilegală a unui partid politic. Apărarea susține că, înainte de trimiterea cauzei la CSJ, Parlamentul trebuia să-i ridice imunitatea prezidențială.

Avocații afirmă că presupusele fapte au fost comise în perioada în care Dodon exercita funcția de președinte, însă dosarul a ajuns direct la instanța supremă după încheierea mandatului său. În opinia apărării, cauza ar trebui examinată de o instanță de drept comun, dacă procedura de ridicare a imunității nu a fost respectată.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă la Curtea Supremă de Justiție”, a declarat avocatul Petru Balan.

Dodon susține că Parlamentul trebuia să voteze ridicarea imunității cu cel puțin 67 de voturi și acuză instanța că nu a clarificat din proprie inițiativă problema. Separat, deputatul a sesizat Curtea Constituțională, cerând verificarea constituționalității prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia președintele este judecat în primă instanță de CSJ.

• Vezi și: Ce se întâmplă în dosarele lui Dodon la 4 ani de la reținere

Procurorul Petru Iarmaliuc respinge argumentele apărării și afirmă că imunitatea prezidențială este valabilă pe durata mandatului, nu și după încheierea acestuia. Sesizarea CC nu suspendă procesul, care va continua cu audierea a șapte martori: unul al acuzării și șase ai apărării. Ulterior, urmează să fie audiat și Dodon.

Dosarul a fost deschis în mai 2022, în baza unor înregistrări video din iunie 2019, în care fostul președinte apare alături de fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și fostul deputat Serghei Iaralov.

Potrivit procurorilor, Dodon ar fi pretins și acceptat de la cei doi între 600.000 și un milion de dolari, bani destinați inclusiv finanțării Partidului Socialiștilor. La sfârșitul lunii septembrie 2026, acuzarea a modificat învinuirea, adăugând două episoade de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

Igor Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, afirmă că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea încheia în următoarele luni, pe fondul epuizării resurselor și al oboselii provocate de conflict. El nu a precizat însă în ce condiții ar putea avea loc o eventuală încheiere a războiului.

„Războiul din Ucraina se va încheia în următoarele luni. Este opinia mea personală. Gata: nu mai sunt forțe, nu mai sunt resurse, toată lumea a obosit”, a declarat Lukașenko pe 3 noiembrie, la cea de-a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, potrivit agenției de stat belarusă BELTA.

Lukașenko a subliniat că nu se referă la resursele Rusiei, despre care a spus că ar fi suficiente. În opinia sa, lipsesc mai degrabă resursele la nivelul societăților și al factorilor de decizie.

„Rusia, Doamne ajută, are resurse suficiente pentru întreaga lume. Nu despre aceste resurse vorbesc. Resursele lipsesc deja în mințile oamenilor. Toată lumea a obosit de acest război”, a afirmat liderul belarus, susținând că acest lucru începe să fie înțeles și în Europa, pe care a acuzat-o, însă, că ar contribui la escaladarea conflictului.

Liderul belarus nu a explicat în ce condiții ar putea fi încheiat războiul, dar a declarat că este pregătit să găzduiască la Minsk negocieri de pace între Rusia și Ucraina.

În același timp, Lukașenko a avertizat că, dacă luptele nu vor fi oprite, lumea ar putea ajunge la un al Treilea Război Mondial. El a susținut că politica președintelui american Donald Trump ar fi contribuit până acum la evitarea unui asemenea scenariu.

Această politică, potrivit lui, „stârnește critici justificate”, dar, în același timp, susține Lukașenko, împiedică țările UE să intre direct în război împotriva Rusiei. Pentru acest rol, liderul belarus a spus că președintele american ar merita Premiul Nobel pentru Pace.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie

Oficialii ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin, au afirmat și ei recent că războiul se apropie de sfârșit, dar din context reieșea că aceștia mizează pe satisfacerea cererilor Rusiei.

Lukașenko a mai afirmat că există forțe care încearcă să atragă Belarusul în război, dar a dat de înțeles că nu se referă la Rusia. Potrivit lui, Vladimir Putin ar cunoaște aceste tentative și nu ar dori implicarea directă a Belarusului în conflict.

Autoritățile de la Kiev au acuzat anterior Moscova că încearcă să determine Minskul să participe deschis la război de partea Rusiei.

În februarie 2022, trupele ruse au atacat Ucraina de pe teritoriul Belarusului, beneficiind de sprijin logistic. Ca urmare, Belarusul a fost vizat de mai multe sancțiuni internaționale. Pe teritoriul țării sunt staționate trupe rusești și, potrivit declarațiilor oficiale ale Moscovei și Minskului, arme nucleare tactice rusești.

Lukașenko a afirmat în repetate rânduri că nu dorește implicarea directă a armatei belaruse în război și a pledat public pentru o soluție negociată a păcii în Ucraina. În paralel, administrația sa menține contacte cu autoritățile americane. Washingtonul a ridicat o parte dintre sancțiunile impuse Belarusului în cadrul unor înțelegeri care au inclus eliberarea a sute de deținuți politici.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.