Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, pe 28 septembrie, majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici de la 20,30 la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, invocând creșterea prețului gazelor pe piețele internaționale.

Este a doua majorare a tarifului în mai puțin de o lună. Creșterea actuală de aproape 30%, solicitată de Energocom, vine după majorarea de la 1 septembrie, când tariful a fost ridicat cu aproximativ 41%, de la 14,42 la 20,30 lei pentru un metru cub.

Cât estimați că veți cheltui pentru încălzire din venitul lunar al familiei la iarnă? Click pentru a participa la un SONDAJ

Potrivit Energocom, de la ultima cerere de ajustare a prețurilor, din iulie 2026, piața europeană a gazelor a înregistrat o creștere de 42,15%, astfel că procurarea ulterioară a gazelor a produs acumularea unor devieri tarifare. Ministerul energiei a estimat anterior că acestea au depășit 180 de milioane de lei.

„Astfel, pentru a stopa acumularea de devieri financiare pe viitor (...) era necesară ajustarea prețului”, a explicat șeful ANRE, Alexei Taran, în ședința de luni.

În aceeași ședință, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la energia termică pentru consumatorii din Chișinău - livrată de Termoelectrica - până la 3.277 de lei/Gcal (fără TVA), de la 2.020 de lei. La Bălți, tariful pentru căldura livrată de CET-Nord va fi de 3.374 de lei/Gcal (fără TVA), față de 2.201 lei. ANRE a majorat și tarifele pentru consumatorii din Glodeni și Comrat - până la 4.322 și, respectiv, 4.393 de lei/Gcal (de la 2.648 de lei și, respectiv, 3.505 lei).

Modificările vizează și energia electrică produsă prin cogenerare. Termoelectrica cerut majorarea tarifului de la 2,31 la 5,21 lei/kWh, în timp ce ANRE a calculat un tarif de 4,62 lei/kWh.

Protest în fața sediului ANRE

În timp ce ANRE examina noile tarife, în fața sediului instituției a avut loc un protest față de majorarea prețurilor la gaze și energie termică. La manifestație au participat reprezentanți ai unor formațiuni de opoziție, care au contestat majorarea și au cerut explicații privind modul de calcul al noilor tarife.

• Vezi și: Cresc tarifele la energie, opoziția cere anticipate

Protestul are loc la câteva săptămâni după manifestația organizată în fața ANRE cu ocazia precedentei ajustări a tarifului la gaze, aprobată în august și intrată în vigoare la 1 septembrie.

La manifestație și-au anunțat prezența, între alții, Partidul Socialiștilor, Partidul Democrația Acasă, Partidul Nostru, Mișcarea Alternativa Națională ș.a.

Autoritățile promit compensații pentru sezonul rece

În contextul majorării tarifelor, autoritățile au anunțat că intenționează să mențină un program de compensații la contor cel puțin la nivelul celui din sezonul precedent.

Anul trecut, peste 620 de mii de gospodării au beneficiat de compensații cuprinse între 500 și 1.000 de lei lunar. Astfel, pentru noul sezon rece, costurile programului ar fi estimate la aproximativ 2,3–2,4 miliarde de lei, în timp ce prin rectificările bugetare pentru 2026 au fost prevăzute aproximativ 500 de milioane de lei pentru compensații.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, citată de postul public Moldova 1, că plata minimă ar urma să rămână, cel mai probabil, la 500 de lei, iar plafonul maxim va depinde de fondurile disponibile.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile de la Chișinău au confirmat că liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a revenit în R. Moldova duminică seara, după o călătorie controversată la Moscova. Acum, riscă să nu mai poată pleca în următorii cinci ani.

Krasnoselski a aterizat pe Aeroportul Internațional Chișinău, a spus într-un chat jurnaliștilor Dumitru Ciorici, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„După procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”, a spus Ciorici.

Mai devreme, portalul Realitatea și agenția IPN au publicat fotografii cu Krasnoselski pe Aeroportul Internațional Chișinău, relatând că liderul transnistrean a aterizat în jurul orei 17:00, dar nu a părăsit aeroportul imediat.

Politicianul Dragoș Galbur, liderul Partidul Național Moldovenesc, a scris pe Facebook că liderul transnistrean s-a întors cu o cursă prin Istanbul.

• _{Citește și: Să vină înapoi, dar să nu mai plece. Ce înseamnă interdicția de cinci ani pentru liderul de la Tiraspol?}

Liderul de la Tiraspol, care nu poate părăsi R. Moldova altfel decât prin teritoriul controlat de Chișinău, fusese lăsat să zboare la Moscova la începutul lunii, după ce le-a spus autorităților de la Chișinău că vrea să poarte „discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii.”

La Moscova, Krasnoselski a participat însă la o ceremonie prilejuită de Ziua unității ruse, unde liderul rus Vladimir Putin i-a înmânat Ordinul de onoare al Federației Ruse pentru contribuția la „apropierea și colaborarea dintre națiuni și culturi”.

Krasnoselski a spus de față cu Putin că Transnistria face parte din „lumea rusă” și, chiar dacă este acum despărțită acum de „Patria măreață”, și-a armonizat toate legile și standardele educaționale cu cele rusești.

• _{Vezi și: Doi candidați, dar, „prezident” previzibil în stânga Nistrului}

„Condamnăm acțiunile Rusiei si vom analiza măsurile de răspuns posibile fără a escalada situația, ținând cont că intenția Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova este una continuă”, a reacționat, la Chișinău, Biroul pentru Reintegrare.

Biroul a mai spus că lui Krasnoselski i se va aplica interdicția de ieșire din țară pe 5 ani în cazul în care revine, iar pe lângă interdicția de ieșire, i s-ar putea aplica alte „măsuri restrictive” nespecificate.

Premierul Vasile Tofan a sugerat că liderul transnistrean nu vrea să revină, de fapt, de la Moscova, unde ar putea să trăiască „mai confortabil”, și că a provocat autoritățile moldovene să-l interzică.

Krasnoselki care a condus regiunea transnistreană din decembrie 2016 are mai puțin de o lună până la finalul mandatului și nu mai candidează la scrutinul organizat de administrația sa pe 13 decembrie, pe care autoritățile de la Chișinău nu-l recunosc.

_{(Editor: Alexandru Eftode. A mai contribuit: Eugen Urușciuc)}

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Trei nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în apropierea gurilor Dunării, în noaptea de 14 spre 15 noiembrie, incidente calificate de premierul român Luca Niculescu drept „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful guvernului de la București a pus atacurile pe seama degradării climatului de securitate din regiune, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Aceste incidente sunt inacceptabile și constituie o încălcare a dreptului internațional. Ele reflectă deteriorarea situației de securitate cauzată de războiul pe care Rusia îl poartă în prezent împotriva Ucrainei. Vom continua să luăm toate măsurile necesare, alături de aliații noștri, pentru a consolida securitatea în Marea Neagră”, a transmis Luca Niculescu, subliniind că siguranța marinarilor rămâne o prioritate absolută.

Autoritățile de la București nu au precizat, deocamdată, cui aparțin dronele care au lovit cele trei nave. Incidentele s-au produs însă în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și al unei serii de lovituri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră raportate în ultimele săptămâni.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale de la București (MApN), niciun membru al echipajelor nu a fost rănit în urma celor trei atacuri petrecute în largul portului Sulina, aproape de granița cu Republica Moldova și Ucraina.

Primele două lovituri au avut loc sâmbătă seară. În jurul orei 21:10, petrolierul sub pavilion grec Evia Petrol V a fost lovit de o dronă la aproximativ patru mile marine est-sud-est de Sulina. Treizeci și cinci de minute mai târziu, vrachierul Marsol a fost lovit într-o zonă aflată la circa cinci mile marine sud-est de Canalul Sulina. În cursul nopții, o a treia navă comercială, Ali Najafov, a anunțat că a fost la rândul ei lovită de o dronă în apropierea gurilor Dunării.

În toate cele trei cazuri, la bordul navelor au izbucnit incendii, însă echipajele au reușit să le stingă fără să se înregistreze victime, a precizat MApN.

Pe parcursul nopții, radarele armatei române au detectat mai multe ținte aeriene în zonă, inclusiv la est de Insula Șerpilor și la sud-est de Sulina. Forțele Aeriene Române au ridicat de două ori de la sol aeronave de luptă F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar autoritățile au emis două mesaje RO-Alert (la orele 20:51 și 23:19) pentru avertizarea populației din estul județului Tulcea. Alerta aeriană a fost ridicată definitiv la ora 00:27.

La rândul său, ministrul român al Apărării, Radu Oprea, a anunțat într-o postare pe Facebook că va aduce situația din Marea Neagră pe agenda reuniunii pe care o va avea marți și miercuri, la Bruxelles, cu omologii săi din statele aliate.

„Avem nevoie de solidaritatea aliaților manifestată prin patrularea cu avioane de observare, de echipamente pentru lupta antidronă”, a scris Radu Oprea.

El a precizat că, în acest context, a avut deja discuții cu reprezentanții companiei franceze Thales, care urmează să livreze mai devreme României radare de tip Gap Filler, destinate detectării țintelor aeriene care zboară la joasă altitudine.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Bahrainul a anunțat că apărarea sa antiaeriană a interceptat și a distrus mai multe atacuri aeriene iraniene pe 15 noiembrie, după ce explozii și sirene de raid aerian au fost semnalate în întregul regat din Golf, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a afirmat că a vizat o instalație militară americană.

Armata bahreină a declarat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat mai multe atacuri înainte ca acestea să își atingă țintele, acuzând Teheranul că își continuă „abordarea ostilă sistematică” față de regat.

Ministerul de Externe al Bahrainului a transmis că țara respinge „transformarea teritoriului său într-o arenă de reglare de conturi” și consideră Iranul pe deplin responsabil pentru atacuri și pentru consecințele acestora.

IRGC din Iran a susținut că a lansat șase drone care vizau un sistem radar american de apărare antiaeriană de la baza de elicoptere Al-Riffa din Bahrain, potrivit unor declarații difuzate de presa de stat iraniană.

Nu a existat o confirmare imediată din partea autorităților americane sau bahreine că instalația radar ar fi fost lovită.

Citând jurnaliștii săi din Bahrain, agenția de presă AFP a relatat că explozii s-au auzit în jurul orei locale 04:00, urmate de o altă serie de deflagrații în jurul orei 06:30. De asemenea, au sunat sirenele, iar autoritățile din Bahrain au emis avertismente prin care le-au cerut locuitorilor să se adăpostească, fără a preciza sursa amenințării.

Ministerul de Interne le-a cerut locuitorilor să își păstreze calmul, să se îndrepte spre cel mai apropiat loc sigur și să urmărească canalele oficiale pentru informații actualizate.

Bahrainul, care găzduiește Flota a Cincea a Marinei SUA, s-a numărat printre țările din Golf vizate de Iran în timpul conflictului, care a început pe 28 februarie cu lovituri americane și israeliene asupra Iranului.

Atacul raportat pe 15 noiembrie a avut loc la două zile după ce IRGC a declarat că a vizat o instalație radar americană de avertizare timpurie din Bahrain.

Armata SUA a declarat la acel moment că a interceptat două drone iraniene care vizau arhipelagul, fără a raporta victime sau pagube. Bahrainul a fost vizat acum de două ori în trei zile, după o perioadă de acalmie a atacurilor. Cele mai recente evoluții survin pe fondul eforturilor diplomatice de a pune capăt conflictului care durează de aproape nouă luni, eforturi ce nu au produs încă un progres decisiv, în pofida unei reduceri mai ample a intensității luptelor.

Iranul a restricționat navigația prin Strâmtoarea Ormuz, o rută-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, și a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurii militare și civile din întreaga regiune.

Președintele SUA, Donald Trump, le-a spus consilierilor săi de rang înalt în ultimele zile că s-ar putea abține de la noi atacuri asupra Iranului dacă Teheranul și luptătorii houthi din Yemen, susținuți de Iran, evită noi provocări, potrivit Reuters.

Trump a mai declarat că blocada navală americană impusă Iranului va rămâne în vigoare.

Între timp, armata Arabiei Saudite a anunțat pe 15 noiembrie că a interceptat două rachete balistice lansate de houthi spre Riad și trei drone în Provincia Estică a regatului, bogată în petrol.

(Surse: AFP și Reuters. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Alegătorii din autonomia găgăuză sunt așteptați la urne duminică, 15 noiembrie, pentru a-și alege simultan bașcanul și cei 35 de deputați ai Adunării Populare – un scrutin dublu organizat pentru prima dată după 1999. Coordonat în premieră de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, votul este privit de experți drept un test pentru reziliența Republicii Moldova în fața ingerințelor ruse și a corupției electorale, într-o regiune marcată de neîncredere față de guvernarea proeuropeană și de campanii de dezinformare.

Peste 129.000 de alegători din regiune înscriși pe liste pot merge la cele 67 de secții de votare, deschise între orele 07:00 și 21:00. Pentru funcția de bașcan candidează opt persoane, iar pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară sunt înregistrați 132 de candidați.

Scrutinul pentru funcția de bașcan este anticipat, după ce Adunarea Populară a declarat vacant postul ocupat de Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală, cu fonduri provenite din Rusia, a fostului Partid Șor. Formațiunea a fost condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova și sancționat de SUA și UE pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Mandatul Evgheniei Guțul a încetat oficial în august 2026, interimatul fiind asigurat de Ilia Uzun.

Reguli electorale noi și ultimul scrutin uninominal

Alegerile se desfășoară în baza Codului electoral național, după modificările legislative adoptate de Parlament în august 2026, care au schimbat cadrul de organizare a scrutinelor din autonomie și au consolidat rolul CEC. Sistemul a fost contestat de unii politicieni de la Comrat, care au acuzat Chișinăul că încearcă să-și extindă controlul asupra autonomiei.

Cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși în circumscripții uninominale, câte unul în fiecare. Este ultimul scrutin organizat după acest sistem: la următoarele alegeri va fi aplicat sistemul proporțional, într-o singură circumscripție electorală pentru întreaga autonomie.

Atât bașcanul, cât și deputații regionali au nevoie de majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate pentru a câștiga din primul tur. Dacă niciun candidat nu obține peste 50%, primii doi clasați vor participa la turul al doilea, programat pentru 29 noiembrie. Pentru validarea primului tur este necesară participarea a cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși în liste, în timp ce pentru turul doi - cel puțin 20%.

Opt candidați la funcția de bașcan. PAS și partidele proeuropene nu participă

Pentru funcția de bașcan candidează opt persoane: Fiodor Găgăuz, desemnat de Partidul Socialiștilor (PSRM), Alexandr Stoianoglo, Cornel Dudnic, Ivan Kîlcic, susținut de Partidul Popular Găgăuz, Petru Vlah, desemnat de Partidul „Noua Opțiune Istorică”, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan. Cinci candidează independent, iar trei sunt susținuți de formațiuni politice.

Un sondaj IMAS, publicat cu trei zile înainte de scrutin, îl plasează pe Stoianoglo, fost procuror general și actual deputat al fracțiunii „Alternativa”, la 26,5% din intențiile de vot. Stoianoglo candidează independent. La alegerile prezidențiale din 2024, el a beneficiat de susținerea PSRM. Urmează Fiodor Găgăuz - cu 17,5%, și jurnalista Ivanna Koksal, tot independentă, cu 9,6%. Peste 27% dintre respondenți nu aveau o opțiune clară. Sondajul de opinie, singurul făcut public în această campanie, a fost realizat pe un eșantion de 627 de persoane din autonomia găgăuză, cu o marjă de eroare de 3,9%.

Pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară concurează 132 de persoane: 90 de independenți și 42 de candidați desemnați de partide. PSRM are 22 de candidați, Partidul Popular Găgăuz – nouă, Alianța „Moldovenii” – șapte, iar Mișcarea Alternativa Națională și Partidul „Pentru Țară” – câte doi.

Partidul de guvernare PAS și alte formațiuni care se declară proeuropene nu participă la scrutin. Analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru au explicat la Europa Liberă că aceste partide nu au o bază electorală suficientă în regiune. La referendumul constituțional din octombrie 2024, aproape 95% dintre alegătorii din UTA Găgăuzia au votat împotriva includerii în Constituție a obiectivului aderării la UE.

Dezinformare și suspiciuni privind finanțarea campaniei

Campania electorală a fost marcată de dezinformare și narațiuni despre o pretinsă „lichidare a autonomiei”, suprimarea limbii ruse și ingerința UE, precum și de îndemnuri la boicot, potrivit rapoartelor de monitorizare ale Promo-LEX.

CEC a identificat suspiciuni privind finanțarea campaniei, fără a confirma însă cazuri de corupere a alegătorilor. Potrivit vicepreședintelui instituției, Pavel Postica, publicitatea politică online din Găgăuzia a fost aproape dublă față de cea din Chișinău în ultima săptămână de campanie.

Scrutinul este urmărit și prin prisma influenței Rusiei și a tensiunilor dintre Comrat și Chișinău, considerate vulnerabilități exploatabile de actori externi, potrivit unei analize publicate de Atlantic Council.

Alegerile vor fi monitorizate de observatori naționali, inclusiv Promo-LEX, și de o delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Primele concluzii ale misiunii internaționale sunt așteptate pe 16 noiembrie.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Armata ucraineană anunță că a lovit unul dintre cele mai importante noduri ale sistemului petrolier rusesc, stația de producție și dispecerat „Samara”, situată la aproape 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina. În urma atacului, mai multe rezervoare de petrol au fost cuprinse de flăcări.

„Această stație este inima industriei petroliere rusești, industria care finanțează războiul”, a transmis sâmbătă Statul Major al armatei ucrainene. Potrivit instituției, prin acest nod tranzitează petrolul extras din Tatarstan, Siberia de Vest și alte regiuni producătoare ale Rusiei, care este ulterior amestecat pentru a obține sortimentul de export Urals.

Operațiunea a avut loc vineri, 13 noiembrie, fiind executată cu drone cu rază lungă de acțiune ale Centrului de Operațiuni Speciale „Alfa” din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Oficialii de la Kiev nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar informațiile nu au putut fi verificate din surse independente.

De partea cealaltă, guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a anunțat vineri pe rețelele de socializare că patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac ucrainean asupra unei întreprinderi industriale din regiune. Oficialul rus nu a precizat însă numele obiectivului vizat și nici dacă victimele au fost înregistrate la stația petrolieră „Samara”.

Obiectivul reprezintă un centru industrial esențial pentru recepția, amestecarea și transportul țițeiului prin rețeaua de conducte magistrale. De aici, petrolul era direcționat atât către conducta Drujba - care mai alimentează câteva state din Europa Centrală și de Est, respectiv Belarus, Ungaria și Slovacia -, cât și către portul Novorosiisk, de unde este exportat pe cale maritimă. Totodată, infrastructura asigura aprovizionarea rafinăriilor rusești din Novokuibîșevsk și Sîzran.

Potrivit publicației independente Astra, stația se întinde pe o suprafață de peste 216 hectare și deține cel mai mare parc de rezervoare petroliere din Europa.

Infrastructura din Samara nu este la primul incident de acest fel. Presa ucraineană notează că dronele au mai lovit stația în noaptea de 2 noiembrie, iar anterior obiectivul fusese ținta altor patru atacuri.

Lovitura din 13 noiembrie se înscrie într-o campanie mai amplă a Kievului împotriva sectorului energetic rusesc. Pe 30 octombrie, dronele ucrainene au vizat rafinăria Novokuibîșevsk, aflată tot în regiunea Samara, iar în ultimele zile Statul Major de la Kiev a revendicat atacuri asupra a cinci dintre cele mai mari rafinării din Rusia, situate în regiunile Omsk, Leningrad, Riazan, Nijni Novgorod și Iaroslavl.

Autoritățile de la Kiev susțin că aceste lovituri asupra infrastructurii petroliere rusești sunt legitime și reprezintă un răspuns la atacurile constante ale Moscovei asupra rețelei energetice a Ucrainei.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderii europeni au convenit ca Europa să fie reprezentată la viitoarele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina de un grup format din cinci puteri militare – Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia – alături de reprezentanți ai instituțiilor UE. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, António Costa, după reuniunea informală a liderilor europeni de la Dublin, din 13 noiembrie.

NATO este, de asemenea, așteptată să fie reprezentată la discuțiile viitoare, însă participarea europenilor la negocieri nu este încă pe deplin clarificată, în condițiile în care Moscova nu a confirmat acordul invocat de emisarii americani.

„Europa trebuie să vorbească cu o voce clară și unitară în toate discuțiile care influențează viitorul Ucrainei și securitatea continentului nostru”, a declarat Costa. Echipa europeană ar urma să includă consilieri pentru securitate națională din cele cinci state, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și Consiliului European.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut implicarea europenilor, afirmând că aceștia trebuie să aibă un cuvânt de spus la masa negocierilor, nu doar să fie observatori. Germania a insistat, la rândul său, că nu pot exista discuții despre Ucraina fără Ucraina și despre Europa fără Europa.

Kremlinul nu a confirmat însă acordul privind participarea europenilor, anunțat de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff după întâlnirea de joi cu președintele rus Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova va putea lua o decizie privind extinderea formatului negocierilor după ce va înțelege intențiile reale ale europenilor și disponibilitatea acestora de a contribui la procesul de pace.

În paralel, Rusia cere discuții mai ample despre arhitectura de securitate europeană. Cancelarul german Friedrich Merz a respins această abordare, calificând declarațiile Kremlinului drept „același joc vechi”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea temă riscă să distragă atenția de la necesitatea unui armistițiu. Premierul polonez Donald Tusk a subliniat că Europa nu trebuie să accepte concesii inutile Moscovei.

La reuniunea Comunității Politice Europene de la Dublin, din 12 noiembrie, 40 de state europene au semnat o declarație prin care au cerut ca orice decizie care afectează securitatea continentului să fie luată cu participarea europenilor.

(Surse: AFP, Reuters. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Zborurile în Statele Unite au fost reluate treptat sâmbătă, după ce autoritățile au suspendat timp de aproximativ patru ore decolările din toate aeroporturile țării, în urma unei defecțiuni a sistemului de comunicații al controlului traficului aerian.

Aproximativ 6.600 de zboruri au fost anulate și alte 8.600 au avut întârzieri, potrivit FlightRadar24. Perturbările au afectat sute de mii de pasageri, iar revenirea la programul normal ar putea dura câteva zile.

Ministrul Transporturilor, Sean Duffy, a declarat că spațiul aerian a fost redeschis vineri, la ora 20:15, ora Coastei de Est, după restabilirea funcționării sistemelor. „Va dura până vom reveni la operațiuni normale”, a avertizat oficialul.

Potrivit lui Duffy, problemele au început după ce echipamente învechite, inclusiv routere și comutatoare, au fost suprasolicitate de date. Ministrul a cerut Congresului 30,1 miliarde de dolari pentru modernizarea infrastructurii de control aerian.

Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat că nu există dovezi că incidentul ar fi fost provocat de un atac cibernetic sau de un sistem de inteligență artificială. „Pare să fi fost o problemă de natură tehnică, însă continuăm investigațiile”, a spus el.

Incidentul a provocat aglomerație în aeroporturi din întreaga țară. Unii pasageri au fost coborâți din avioane înainte de decolare, iar alții au fost nevoiți să-și petreacă noaptea în aeroporturi.

Oprirea la nivel național a zborurilor este extrem de rară în SUA. Un incident similar a avut loc în ianuarie 2023, când o defecțiune a sistemului de notificare a piloților a dus la suspendarea temporară a decolărilor. Singura altă oprire a zborurilor la nivel național a fost instituită după atentatele din 11 septembrie 2001, când nicio aeronavă nu a mai zburat timp de câteva zile.”

(Surse: Reuters, AFP, editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O întrerupere a serviciilor Microsoft Outlook și Teams, durând de peste 18 ore, a paralizat vineri comunicațiile companiilor și instituțiilor guvernamentale din întreaga lume, obligând unele organizații să recurgă la aparate de fax și determinând suspendarea a cel puțin unei operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor în Europa.

Microsoft a declarat că incidentul, care a afectat și asistentul său AI Copilot, a fost cauzat de probleme la nivelul serverelor și că implementarea pe scară largă a unor remedieri software începe să stabilizeze sistemul. Compania a precizat că nu are cunoștință de nicio „activitate rău intenționată” împotriva sa.

Outlook și Teams sunt două dintre cele mai utilizate aplicații la locul de muncă, cu sute de milioane de utilizatori. Întreruperea a împiedicat utilizatorii să îndeplinească funcții esențiale, precum trimiterea de e-mailuri, gestionarea calendarelor și organizarea de întâlniri virtuale.

Întreruperea a afectat agenții guvernamentale din Australia până în Japonia și Statele Unite, a provocat întârzieri la firmele de tranzacționare, a împiedicat unele companii să-și publice rezultatele financiare și a determinat companiile aeriene să-și avertizeze clienții cu privire la întârzieri în comunicare, scrie Reuters.

Organizațiile care găzduiesc serviciile Microsoft pe propriile servere, în loc să le utilizeze în cloud, au fost într-o măsură scutite de aceste probleme.

⁠Germania se așteaptă ca problemele Microsoft să aibă un impact semnificativ asupra întreprinderilor germane, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Digitalizării.

• Te-ar putea interesa și: Atacuri cibernetice asupra sistemelor frigorifice din supermarketuri în mai multe țări europene

Cu toate acestea, nu au fost semnalate întreruperi majore în cadrul administrației federale germane, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a activat vineri planurile de urgență ca răspuns la întreruperea globală a serviciilor Microsoft, recurgând la „alte sisteme informatice sau la dosare pe hârtie” pentru a asigura îngrijirea medicală esențială și programările.

Serviciul de Informații și poliția federală din Australia s-au numărat printre organizațiile ⁠afectate, guvernul de la Canberra activând un ⁠acord pentru a asigura restabilirea prioritară a serviciilor.

Autoritățile Japoniei au declarat că se așteaptă la pierderi mari pentru economie.

Pana Microsoft a afectat zeci de țări din lumea întreagă, inclusiv R. Moldova. În Cehia, unde își are sediul central Europa Liberă (RFE/RL), serviciul de mail Outlook încă nu funcționa normal vineri după-amiază.

În jurul orei 15.00, ora Moldovei, vineri Microsoft a anunțat că în sfârșit efortul de redresare începe să se vadă în America de Nord și în unele regiuni europene. Pana a început în jurul orei 20.00, joi, afectând mai grav la început serviciile din emisfera vestică, unde ziua de muncă era în toi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Principala organizație moldoveană care se ocupă de drepturile omului în regiunea transnistreană a cerut guvernării să-i impună liderului separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, aflat în Rusia, interdicție de intrare în țară și să-i blocheze fondurile, renunțând la o pedeapsă fără temei legal anunțată în urmă cu o săptămână.

Într-un apel-opinie juridică publicat vineri, 13 noiembrie, Promo-LEX notează că guvernul nu are temei legal pentru pedeapsa anunțată pe 5 noiembrie, când i-a comunicat lui Krasnoselski că nu va mai putea ieși din țară odată ce se va întoarce de la Moscova, unde a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin de Ziua Unității Rusiei.

Asociația Promo-LEX spune că la acea sancțiune autoritățile ar trebuie să renunțe. „O măsură fără temei expune autoritățile la o contestare pe care o vor pierde”, avertizează organizația, precizând că legea nu permite ținerea în țară cu forța a unui cetățean străin necondamnat.

În schimb, spun activiștii, legea are prevederi care pot fi folosite pentru sancționarea mai multor persoane cu funcții de conducere la Tiraspol „responsabile de tortură și de detenții arbitrare” începând cu Krasnoselski, cu interdicție de intrare în R. Moldova și cu „blocarea fondurilor”.

• Te-ar putea interesa și: Krasnoselski conduce Transnistria de la distanță. Se mai întoarce din Rusia?

Promo-LEX susține că are date care îl incriminează pe liderul separatist, începând cu faptul că în calitate de ministru de interne al regimului separatist „a refuzat transferul unui deținut bolnav la un spital civil”.

„În 2022, Krasnoselski a semnat modificările „codului penal” care pedepsesc cu închisoare de la 5 la 8 ani sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale. În 2023 a refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, deținut pentru critici la adresa regimului și pentru arborarea drapelului ucrainean”, mai spune Promo-LEX, care sugerează Procuraturii Generale să-i facă dosar.

„Oamenii închiși la Tiraspol pentru o postare sau pentru un drapel știu cine i-a condamnat. Cei care decid aceste persecuții trec în continuare pe malul drept și pleacă în străinătate prin aeroportul din Chișinău”, a declarat Vadim Vieru avocat și expert asociat la Asociația Promo-LEX:

În urmă cu o săptămână, premierul moldovean Vasile Tofan a sugerat că Vadim Krasnoselski, care își încheie curând mandatul de președinte în republica sa nerecunoscută internațional, vrea de fapt să rămână la Moscova, unde ar duce o viață mai confortabilă, și provoacă anume Chișinăul să-l „interzică”, ca să se prezinte drept victimă.

La rândul lor, aliații lui Krasnoselski au spus că Chișinăul vrea să scape de el, obligându-l să rămână departe de casă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a spus la un summit european la Dublin că țara lui are de gând să exporte și mai mult gaz natural în Europa, inclusiv prin pornirea de noi exploatări. Moldova se numără în mod declarat printre statele care vor importuri de gaze azere, direct de la producător, în speranța că prețul va fi mai bun.

Promisiunea lui Aliev de mărire a exporturilor a venit la o zi după ce el s-a întâlnit în marginea aceluiași summit al Comunității Politice Europene cu președinta R. Moldova, Maia Sandu. Potrivit președinției azere, lidera de la Chișinău i-a mulțumit omologului ei de la Baku pentru „sprijinul în consolidarea securității energetice” ale țării sale.

Discuțiile au loc pe fondul efortului guvernului PAS de la Chișinău de a găsi surse de gaze mai ieftine în perspectiva sezonului rece 2026-2027, după ce a fost nevoit să scumpească mult tariful începând de la 1 octombrie.

La Dublin, Aliev a amintit că din 2022 - anul invaziei pe scară largă ruse în Ucraina, urmată inclusiv de un șoc energetic - și până în prezent, țara sa a mărit de la 8 miliarde la 13 miliarde de metri cubi exporturile de gaze către țările europene. Această cantitate reprezintă jumătate din exporturile de gaze azere, a precizat Aliev, citat de Interfax.

Conducta de gaz care pornește de la Baku și ajunge în Italia, traversând șapte țări și asigurând aprovizionarea cu gaz a zece țări din Uniunea Europeană prin intermediul interconectorilor din Bulgaria, funcționează în prezent la capacitate maximă, a afirmat el. Aliev a subliniat necesitatea extinderii capacității de transport a gazoductului, precizând că capacitatea conductei care duce spre Grecia și Italia a fost mărită de la 10 miliarde la 11,2 miliarde de metri cubi.

La sfârșitul lunii septembrie, după scumpirea tarifelor la gaze, premierul Vasile Tofan a enumerat Azerbaidjanul printre țările de unde Chișinăul va încerca să aducă gaze la preț convenabil.

• Vezi și: Republica Moldova cumpără „de probă” gaz relativ ieftin din Ucraina. Nu e clar dacă și tarifele se vor ieftini

„Unde o să fie acest gaz, acolo o să mergem ca să-l găsim și să-l aducem în Moldova. Și în Qatar, și în Azerbaidjan, și în Turkmenistan, în toate țările astea complicate – peste tot o să mergem și o să căutăm acest gaz, oricât de complicat ar fi”, a spus Tofan, promițând să caute să obțină prețuri convenabile, chiar dacă șansele să cumpere „sub prețul pieței” nu sunt foarte mari.

Tofan nu a explicat de ce furnizorii respectiv sunt „țări complicate”. Toate cele trei state bogate în resurse energetice sunt nedemocratice. Azerbaidjan, deși este teoretic „partener estic” al UE, este criticat mereu de blocul cu 27 de membri pentru încălcarea flagrantă și constantă a drepturilor omului, lichidarea presei independente și persecutarea opoziției.

Tot în septembrie, la o ședință de guvern, ministrul moldovean al energiei a spus că șansele aducerii de gaze din Azerbaidjan există. „Am fost la începutul acestui an la un eveniment în această țară, am avut o întrevedere cu ministrul Economiei și au avut loc primele discuții. Deschidere există”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a precizat că dialogul urmează să fie aprofundat, inclusiv prin „contacte la nivel politic înalt”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un fost consilier al unui fost prim-ministru pro-rus al Ucrainei a fost rănit vineri la Moscova în urma exploziei unei mașini-capcană, au relatat mass-media ruse preluate de Reuters. A fost al doilea atentat de acest fel în Rusia în tot atâtea zile.

Ziarul „Kommersant” a relatat că Serghei Zavorotnîi, fost consilier principal al lui Mikola Azarov, care a ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei între 2010 și 2014, a fost internat în spital după ce o mașină a explodat pe o stradă din Certanovo, un cartier al capitalei ruse.

A fost al doilea atentat cu mașină-capcană din Rusia în două zile consecutive. Moscova a acuzat Ucraina de asasinatele anterioare ale unor înalți oficiali militari și ale unor persoane implicate în efortul de război al Rusiei.

Vineri, Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat.

Ren TV și canalul Telegram 112 au relatat amândouă că Zavorotnîi și-a pierdut brațul stâng în atac și că se afla în spital cu o comoție cerebrală, fracturi de coaste și alte leziuni.

Canalul de Telegram „Baza” a publicat o fotografie cu o mașină neagră cu patru uși, cu parbrizul, ușile și bara de protecție față sparte, pe o stradă din oraș.

Comitetul Investigativ al Rusiei, care se ocupă de infracțiunile grave, a declarat că a deschis o anchetă cu privire la incident.

• Citește și: O mașină-capcană ucide un militar rus la Sankt Petersburg, într-un nou asasinat „țintit”. Bomba ar fi fost adusă în Rusia cu balonul

Fostul șef al lui Zavorotnîi, Azarov, a fugit în Rusia în 2014, când Revoluția de pe Maidan din Ucraina l-a înlăturat de la putere pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici, după ce acesta și-a încălcat promisiunea de a dezvolta relații mai strânse cu Uniunea Europeană.

Azarov a declarat vineri agenției de știri de stat ruse TASS că nu deține informații despre incident, cu excepția faptului că Zavorotnîi a supraviețuit.

Explozia a fost cea mai recentă dintr-o serie de aparente tentative de asasinat pe teritoriul Rusiei. Joi, un ofițer militar rus a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană la Sankt Petersburg.

În trecut instituțiile ucrainene și-au asumat responsabilitatea în unele asemenea cazuri, în timp ce au negat implicarea în altele. Kievul nu a făcut niciun comentariu cu privire la atacul de joi.

Sursa: Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Drona depistată joi, 12 noiembrie, într-o vie de lângă satul Antonești, raionul Ștefan Vodă, este de tip Gheran-2, a anunțat Poliția R. Moldova.

Experții Secției tehnico-explozive au stabilit după o examinare preliminară că drona depistată este cu motor cu propulsie turbo-reactivă.

Drona depistată de un localnic, care a alertat poliția, a lovit un pilon de beton, la aproximativ 1,5 metri deasupra solului, iar suflul exploziei s-a extins pe o rază de circa 25 de metri. Alte substanțe sau dispozitive explozive nu au fost depistate.

Ca la fiecare incident de acest tip, poliția a reiterat apelul către cetățeni să nu se apropie, să nu atingă fragmente sau obiecte suspecte și să evite zona până la finalizarea verificărilor.

De la începtul anului, spațiul aerian al R. Moldova a fost încălcat în asemenea incidente de peste 70 de ori, potrivit presei de la Chișinău.

De la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, au fost peste o sută de incidente de acest fel.

Gheran-2 (întâlnită și cu ortografia Geran-2) este denumirea rusă pentru Shahed-136, o dronă de atac cu un singur sens de zbor, proiectată în Iran, cunoscută și sub numele de dronă kamikaze sau dronă sinucigașă. Este un vehicul aerian fără pilot (UAV) de unică folosință, utilizat de forțele ruse în Ucraina, echipat cu o unitate de navigație prin satelit și sisteme de control al zborului.

• Vezi și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova

Noua intrare de dronă în spațiul aerian moldovean are loc pe fondul unor atacuri aeriene intense între Rusia și Ucraina.

Rusia a declarat vineri că a doborât peste noapte aproape 1.200 de drone ucrainene, unul dintre cele mai mari roiuri trimise de Kiev, care a provocat moartea a cel puțin patru persoane.

⁠Forțele ruse au lovit ⁠o navă de marfă care transporta ⁠arme și echipament militar destinat Ucrainei în Marea Neagră, la sud-vest de Odesa, ⁠în cursul nopții, ⁠a declarat tot vineri Ministerul Apărării din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat noi perturbări majore în funcționarea rețelei de satelit Starshield, versiunea militară a serviciului Starlink dezvoltat de compania americană SpaceX. Potrivit liderului de la Kiev, limitarea vitezei de conexiune îngreunează semnificativ doborârea dronelor rusești cu reacție.

Într-un mesaj publicat pe Telegram pe 12 noiembrie, Zelenski a declarat că, în urma rapoartelor ministrului Apărării, Evhenii Hmara, și ale comandantului-șef al Forțelor Armate, Mihailo Drapatîi, au fost constatate limitări sistematice ale vitezei de funcționare a Starshield, plafonată la 161 de kilometri pe oră (100 de mile pe oră).

„Unitățile noastre înregistrează, din păcate, de câteva zile, perturbări semnificative în funcționarea Starshield deasupra teritoriului Ucrainei: de-a lungul întregii linii a frontului și în teritoriile temporar ocupate. Militarii ucraineni au verificat circumstanțele și au stabilit că nu este vorba despre erori întâmplătoare, ci despre o limitare sistemică a vitezei”, a afirmat președintele ucrainean.

Zelenski a spus că aceste limitări au dus deja la lovituri reușite ale forțelor ruse, întrucât mijloacele ucrainene de apărare antiaeriană nu pot atinge viteza necesară pentru a intercepta țintele.

„Din păcate, acest lucru îi ajută pe ruși să ucidă mai mulți ucraineni și să lanseze atacuri mai precise. Încercăm să clarificăm toate circumstanțele împreună cu partea americană”, a adăugat el. Deocamdată, autoritățile de la Washington și compania SpaceX nu au comentat aceste declarații.

Creat în 2022 pentru nevoile structurilor militare, guvernamentale și de informații, sistemul Starshield a fost pus la dispoziția Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă, devenind esențial pentru apărarea antiaeriană a țării.

Nu este prima dată când Ucraina semnalează probleme în funcționarea sistemelor Starlink și Starshield. În octombrie, Kievul a raportat perturbări similare, pe fondul tensiunilor dintre administrația președintelui american Donald Trump și autoritățile ucrainene.

• Vezi și: Kievul încă așteaptă clarificări din partea SUA privind restricțiile Starlink. Congresmeni americani cer o anchetă

Episodul a coincis cu anunțarea unui acord între Washington și Moscova privind relaxarea temporară a sancțiunilor asupra exporturilor de motorină rusească, precum și cu solicitările lui Trump ca Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 24 octombrie, ministrul ucrainean al Apărării, Evghenii Hmara, a anunțat că viteza sistemelor a revenit la normal. „Sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării înregistrează restabilirea vitezei Starlink/Starshield. Viteza depășește 400 km/h, iar conexiunea este stabilă”, a declarat oficialul pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.

Motivele acelor limitări și responsabilii pentru aplicarea lor au rămas însă neclare. Elon Musk a susținut că Starshield este un sistem separat, aflat sub controlul guvernului american, iar deciziile privind utilizarea sa aparțin autorităților SUA.

La rândul său, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că Donald Trump sau alți oficiali ai administrației ar fi cerut modificarea funcționării sistemelor.

Ulterior, o delegație a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev a avertizat că acele restricții au slăbit apărarea antiaeriană a Ucrainei și au pus în pericol atât civilii ucraineni, cât și personalul american.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova a anunțat că a arestat un bărbat care ar fi spionat în slujba Rusiei și a regimului separatist transnistrean.

„În cadrul acestei colaborări, persoana ar fi fost recrutată pentru a îndeplini sarcini de culegere a informațiilor privind activitatea autorităților constituționale ale Republicii Moldova, în special a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale”, se spune într-un comunicat de presă SIS.

Din document pare să reiasă că suspectul încercase să afle ce știu serviciile de informații moldovene despre activitățile unor servicii de informații străine pe teritoriul R. Moldova.

Numele și naționalitatea arestatului nu au fost făcute publice.

Suspectul este cercetat penal pentru culegerea neautorizată de informații, infracțiune pedepsită, potrivit Codului penal, cu amendă de până la 67.500 de lei sau cu închisoare de până la cinci ani, potrivit site-ului de știri Moldova 1.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat, în ultimii ani, mai multe anchete privind presupuse activități de spionaj în favoarea Federației Ruse.

• Citește și: Unde-i Balan? România încă îl caută pe fostul șef adjunct SIS, la șase luni după ce Chișinăul l-a trimis în Belarus

În 2024, șeful Direcției generale juridice a Parlamentului, Ion Creangă, și un polițist de frontieră au fost acuzați de trădare de patrie și complot, în urma unor contacte cu un angajat al Ambasadei Rusiei.

În iunie 2026 a fost reținut un ofițer al serviciului rus FSB, suspectat că intenționa să colecteze informații despre Zona de Securitate din regiunea transnistreană.

Un alt individ a fost reținut în septembrie curent, fiind suspectat că ar fi colectat informații pentru serviciile speciale ruse.

Știrea despre noua arestare vine într-o perioadă de relații tensionate între F. Rusă și Moldova, pe fondul războiului pe scară largă din Ucraina vecină și a ceea ce Chișinăul numește „războiul hibrid” pe care Moscova l-ar duce împotriva sa.

Rusia consideră Moldova țară ostilă, iar Chișinăul și-a avertizat cetățenii că riscă să fie arestați arbitrar acolo.

În urmă cu o săptămână, o femeie care deține cetățeniile Rusiei și Moldovei a fost condamnată de un tribunal rusesc la 14 ani de închisoare pentru că, aflată la tratament medical într-o stațiune de la Marea Neagră, ar fi fotografiat obiective militare rusești pentru serviciile de informații ale Ucrainei.

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a spus că a cerut autorităților ruse detalii despre cazul femeii cu dublă cetățenie, dar a recunoscut că șansele de a obține clarificări sunt mici, tocmai fiind că ea este și cetățeană a Rusiei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul Finlandei a anunțat joi că va restricționa intrarea în țară a sportivilor ruși, inclusiv a celor care concurează sub statut neutru.

Restricțiile intră în vigoare pe 16 noiembrie și fac parte dintr-un set mai amplu de măsuri de limitare a intrării cetățenilor ruși în Finlanda pentru muncă pe termen scurt cu vize Schengen, a precizat guvernul de la Helsinki într-un comunicat.

„Atâta timp cât războiul de agresiune al Rusiei (împotriva Ucrainei) continuă, sportivii ruși nu au ce căuta în Finlanda. Intrarea lor ar pune în pericol relațiile internaționale ale Finlandei”, a declarat ministra de Externe Elina Valtonen.

În viitor, cetățenilor ruși li se va permite să lucreze în Finlanda cu vize Schengen doar în posturi considerate esențiale pentru interesele naționale ale țării, inclusiv în domeniul securității aprovizionării, a mai precizat guvernul.

Decizia guvernului finlandez a fost accelerată după ce o hotărâre a Curții de Arbitraj pentru Sport (CAS) a deschis calea pentru revenirea echipelor masculine și feminine de hochei pe gheață ale Rusiei la campionatele mondiale de anul viitor.

Finlanda este una din „puterile mondiale” la hochei pe gheață.

„Rusia folosește sportul ca instrument de propagandă și încearcă să-l utilizeze pentru a promova obiectivele războiului său ilegal de agresiune”, a mai declarat joi Ministerul Afacerilor Externe.

• Te-ar putea interesa și: „Război pe gheață”: tot mai multe țări amenință că vor boicota meciurile de hochei cu Rusia

De la invazia Rusiei din 2022 asupra Ucrainei, mai multe organisme sportive internaționale au interzis sportivilor ruși să participe la competiții, dar unele au început să relaxeze restricțiile, în ultimele luni.

Finlanda, alături de Danemarca, Norvegia, Suedia și Republica Cehă, au declarat că nu vor juca împotriva Rusiei la campionatul mondial de hochei pe gheață din 2027, care va avea loc în Germania.

Finlanda, țară care a aderat la NATO în urma invaziei ruse pe scară largă din Ucraina, a impus deja restricții privind intrarea cetățenilor ruși în septembrie 2022. Alături de vecinele ei nordice Suedia, Danemarca și Norvegia, Finlanda se numără printre cei mai consecvenți aliați ai Ucrainei în apărarea ei de agresiunea rusă.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.