Ministerul Apărării spune că, de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia și până pe 6 octombrie 2026, a înregistrat aproape 90 de cazuri de survol ilegal a spațiului aerian național, prin survol ilegal înțelegându-se drone și rachete.
În mai mult de jumătate din cazuri, anume 48, acestea au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Adunând informațiile furnizate de autorități și presă, Europa Liberă a alcătuit o hartă interactivă a acestor incidente, care va fi actualizată permanent. Mutați cursorul de sub hartă pentru a vedea incidentele produse între 2022 și 5 octombrie 2026.
***
Când o dronă rusească a căzut într-o plantație de viță-de-vie din satul Crocmaz în apropiere de granița cu Ucraina, telefonul polițistului de frontieră Ion Tabac a început să sune fără întrerupere. Localnicii și colegii de la secție îl anunțau speriați că au auzit o explozie extrem de puternică.
Sătenii erau obișnuiți cu bubuiturile – le aud aproape în fiecare seară de dincolo de graniță, din Ucraina – însă nicio dronă nu explodase atât de aproape de sat ca cea de pe 9 august.
La fața locului, Ion Tabac și colegii săi l-au găsit speriat de moarte pe paznicul viei. Vuietul exploziei a spart geamurile căsuței în care se odihnea; aceea avea să fie ultima noapte în care paznicul a dormit acolo.
„Am găsit copacii distruși, arși. Era încă fum”, a spus polițistul jurnaliștilor de la Europa Liberă.
Autoritățile moldovene au fost de acord să ne însoțească la locul unde a căzut drona abia după ce criminaliștii au ridicat resturile în urma exploziei de lângă Crocmaz și le-au trimis la expertiză.
A fost și primul caz cunoscut în care în Republica Moldova a ajuns ceea ce experții Poliției numesc o „dronă-rachetă” – o dronă de mici dimensiuni cu motor de reacție dezvoltată de Rusia și numită S-8000 sau „Бандероль” („Colet n.r.”), despre care Europa Liberă a scris în detaliu.
Ce s-a schimbat în 2026
În locul dronelor lente de tip Shahed din 2024-25, în 2026 ajung în R. Moldova tot mai multe drone cu motor cu reacție Gheran-4 sau „banderole”.
Unele au ajuns până în apropierea capitalei Chișinău, provocând explozii care i-au trezit în toiul nopții pe cei care locuiesc în zonă și care i-au îngrozit pe toți locuitorii țării a doua zi, când filmările cu camerele de supraveghere care au surprins bubuitura au fost făcute publice de Poliție.
Altele au lovit aproape exact pe granița cu Ucraina. Iar una a cauzat o explozie văzută de la mare distanță - cea din apropierea de Hârbovăț, de pe 30 septembrie, surprinsă de o cameră de supraveghere a unei case din sat:
Autoritățile moldovene cred că unele drone pătrund în spațiul aerian al țării din greșeală, în timp ce altele sunt trimise intenționat de Rusia pentru a testa reacția Chișinăului.
Convocat la Ministerul de Externe pentru a i se înmâna note diplomatice de protest după mai multe incidente, ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, neagă că aparatele de zbor ar fi rusești și că Moscova le-ar lansa intenționat.
„Mă simt în siguranță în Moldova”, le-a spus Ozerov jurnaliștilor pe treptele Ministerului de Externe după una dintre convocările sale recente. „Suntem sătui până peste cap de acuzațiile nefondate aduse la adresa noastră.”
La Crocmaz, locuitorii sunt însă departe de a se simți la adăpost după „banderola” rusească primită pe pe 9 august.
Via de la marginea satului a fost culeasă de atunci, însă panica a rămas.
După cum spune polițistul Ion Tabac: „În fiecare noapte, mai ales spre dimineață, auzim foarte des bubuitori de pe partea ucraineană. Le auzim și le vedem”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
