O femeie care deține cetățeniile Rusiei și Moldovei a fost condamnată de un tribunal rusesc la 14 ani de închisoare pentru că, aflată la tratament medical într-o stațiune de la Marea Neagră, ar fi fotografiat obiective militare rusești pentru serviciile de informații ale Ucrainei.

Potrivit procurorilor ruși, acțiunile femeii identificată ca Natalia Slanovskaia, originară din Republica Moldova și stabilită la Moscova, ar fi avut loc la Anapa, în regiunea Krasnodar, în februarie.

Nu este limpede ce anume obiective ar fi fotografiat Slanovskaia, care are 65 de ani și se află în arest din luna mai.

La Anapa se află printre altele un aeroport militar important, folosit recent pentru evacuarea civililor din orașul ucrainean ocupat Oleșki, și o stație radar pe care forțele armate ucrainene au spus că au lovit-o în luna septembrie a anului curent.

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a spus că a cerut autorităților ruse detalii despre cazul femeii cu dublă cetățenie, dar a recunoscut că șansele de a obține clarificări sunt mici, tocmai fiind că ea este și cetățeană a Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Graffiti, incendieri și asasinate planificate: agenți „de unică folosință” recrutați de Rusia, inclusiv moldoveni, pentru sabotaje în Europa

Pe fondul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu patru ani și opt luni, autoritățile ruse fac publice frecvent acte de spionaj sau planuri de atacuri „teroriste” pe teritoriul rusesc în slujba Ucrainei, uneori cu presupusa participare a unor străini, mai ales ucraineni.

Într-unul din cele mai recente cazuri, opt oameni au fost arestați în august pentru că ar fi pus la cale un atac, venind din Norvegia și dotați cu armament „din țările UE”.

Asemenea învinuiri au fost aduse în anii de război și unor cetățeni moldoveni. În aprilie 2025, de exemplu, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a arestat doi moldoveni și doi ruși pentru că ar fi pus la cale atacuri cu bombe asupra unor obiective rusești, în slujba serviciilor secrete ucrainene.

Operațiunea ar fi fost pusă la cale în R. Moldova, a spus atunci FSB, adăugând că nu a fost prima oară.

În ianuarie 2026, un șofer de autocar din Republica Moldova, care deține și cetățenie română, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „ajutor oferit inamicului”. El a fost de asemenea acuzat pentru tentativă de contrabandă cu substanțe explozive și arme.

Pe 20 octombrie 2026, FSB a arestat la Soci un cetățean român care ar fi fotografiat obiective militare pentru serviciile secrete ucrainene. FSB a publicat un video cu arestarea tânărului, care „recunoaște” învinuirile într-o declarație în limba rusă, vădit dictată de cei care l-au capturat.

La 26 octombrie, Ministerul de Externe al R. Moldova a avertizat din nou cetățenii să nu călătorească în Rusia dacă nu este neapărată nevoie, invocând printre alte riscuri și asemenea arestări, adesea din motive inventate.

„În astfel de situații, accesul la asistență consulară poate fi întârziat sau restricționat, iar posibilitățile autorităților Republicii Moldova de a interveni sunt limitate”, a spus MAE.

Numeroase guverne din țări democratice spun că Rusia arestează arbitrar străini pentru a-i folosi ulterior ca „monedă de schimb” pentru eliberarea unor ruși deținuți în străinătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, afirmă că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea încheia în următoarele luni, pe fondul epuizării resurselor și al oboselii provocate de conflict. El nu a precizat însă în ce condiții ar putea avea loc o eventuală încheiere a războiului.

„Războiul din Ucraina se va încheia în următoarele luni. Este opinia mea personală. Gata: nu mai sunt forțe, nu mai sunt resurse, toată lumea a obosit”, a declarat Lukașenko pe 3 noiembrie, la cea de-a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, potrivit agenției de stat belarusă BELTA.

Lukașenko a subliniat că nu se referă la resursele Rusiei, despre care a spus că ar fi suficiente. În opinia sa, lipsesc mai degrabă resursele la nivelul societăților și al factorilor de decizie.

„Rusia, Doamne ajută, are resurse suficiente pentru întreaga lume. Nu despre aceste resurse vorbesc. Resursele lipsesc deja în mințile oamenilor. Toată lumea a obosit de acest război”, a afirmat liderul belarus, susținând că acest lucru începe să fie înțeles și în Europa, pe care a acuzat-o, însă, că ar contribui la escaladarea conflictului.

Liderul belarus nu a explicat în ce condiții ar putea fi încheiat războiul, dar a declarat că este pregătit să găzduiască la Minsk negocieri de pace între Rusia și Ucraina.

În același timp, Lukașenko a avertizat că, dacă luptele nu vor fi oprite, lumea ar putea ajunge la un al Treilea Război Mondial. El a susținut că politica președintelui american Donald Trump ar fi contribuit până acum la evitarea unui asemenea scenariu.

Această politică, potrivit lui, „stârnește critici justificate”, dar, în același timp, susține Lukașenko, împiedică țările UE să intre direct în război împotriva Rusiei. Pentru acest rol, liderul belarus a spus că președintele american ar merita Premiul Nobel pentru Pace.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie

Oficialii ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin, au afirmat și ei recent că războiul se apropie de sfârșit, dar din context reieșea că aceștia mizează pe satisfacerea cererilor Rusiei.

Lukașenko a mai afirmat că există forțe care încearcă să atragă Belarusul în război, dar a dat de înțeles că nu se referă la Rusia. Potrivit lui, Vladimir Putin ar cunoaște aceste tentative și nu ar dori implicarea directă a Belarusului în conflict.

Autoritățile de la Kiev au acuzat anterior Moscova că încearcă să determine Minskul să participe deschis la război de partea Rusiei.

În februarie 2022, trupele ruse au atacat Ucraina de pe teritoriul Belarusului, beneficiind de sprijin logistic. Ca urmare, Belarusul a fost vizat de mai multe sancțiuni internaționale. Pe teritoriul țării sunt staționate trupe rusești și, potrivit declarațiilor oficiale ale Moscovei și Minskului, arme nucleare tactice rusești.

Lukașenko a afirmat în repetate rânduri că nu dorește implicarea directă a armatei belaruse în război și a pledat public pentru o soluție negociată a păcii în Ucraina. În paralel, administrația sa menține contacte cu autoritățile americane. Washingtonul a ridicat o parte dintre sancțiunile impuse Belarusului în cadrul unor înțelegeri care au inclus eliberarea a sute de deținuți politici.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte al țării, Igor Dodon, a cerut actualei șefe a statului, Maia Sandu, să o grațieze pe fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, care ispășește o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru rolul în finanțarea ilegală a Partidului Șor.

Într-o postare pe Facebook, Dodon spune că în scrisoarea adresată Maiei Sandu, pe care o publică în facsimil, a făcut „apel la empatie, omenie și milă creștinească, amintind că Evghenia Guțul este mama a doi copii minori care o așteaptă acasă”.

Dodon mai spune că eventuala eliberare a Evgheniei Guțul nu are cum să influențeze alegerile din 15 noiembrie, care îi vor desemna succesorul în postul de bașcan al Autonomiei Găgăuze, pe care l-a ocupat între iulie 2023 și august 2025.

Apelul la clemență al liderului PSRM vine la două săptămâni după unul asemănător al președintelui rus Vladimir Putin, unul din ultimii lideri politici cu care Guțul s-a întâlnit înainte să meargă la închisoare, anume în 2024, și căreia fosta bașcană i-a cerut sprijinul imediat după ce a fost arestată.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că dacă vrea relații mai bune cu Rusia, R. Moldova trebuie să renunțe la „rusofobie” și să elibereze „deținuții politici”. „Cel puțin eliberați-o pe Evghenia Guțul, mama a doi copii. Măcar din motive umanitare” a spus Peskov la 15 octombrie, la briefingul său de presă zilnic.

• Te-ar mai putea interesa: Alegerile din Găgăuzia: bani cash pentru primarul Comratului de la muncitorii unei firme municipale

Președinția de la Chișinău nu a reacționat imediat la apelul „umanitar” al lui Igor Dodon, cum nu reacționase nici la îndemnul Kremlinului.

Guțul s-a declarat mereu nevinovată de acuzațiile aduse la proces, considerându-se victima persecuției politice și a politicilor greșite ale guvernării PAS față de minoritatea etnică găgăuză din Moldova.

Aflată în închisoare, politiciana de 40 de ani a publicat o carte intitulată „Dosarul Guțul. Anatomia unei persecuții politice”, cu scrisori trimise diferitelor personalități politice importante pentru ea, inclusiv Putin și Maia Sandu, ca și familiei sale, în care își reiterează nevinovăția și acuzațiile la adresa guvernării de la Chișinău.

Evghenia Guțul a semnalat că se crede în continuare bașcană, chiar dacă Adunarea Populară i-a declarat vacantă funcția pe 17 august, iar curând vor fi alegeri pentru un nou bașcan. Prin avocații săi, ea transmite mesaje pe rețelele de socializare din numele bașcanului autonomiei. Un ultim asemenea mesaj a fost adresat elevilor, profesorilor și părinților din Găgăuzia cu ocazia începutului anului școlar, la 1 septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând întreruperi de curent, apă și încălzire în mai multe regiuni, cu doar câteva zile înainte de începerea sezonului de încălzire. Atacurile au vizat centrale electrice, stații de transformare și alte obiective de infrastructură critică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata rusă a lansat 76 de rachete, dintre care 17 balistice și 59 de croazieră. Potrivit Statului Major ucrainean, apărarea antiaeriană a doborât doar trei rachete balistice și 49 de rachete de croazieră.

Țintele au fost obiective energetice din regiunile Odesa, Cerkasî, Jitomir, Vinnița, Harkov, Dnipropetrovsk, Cernăuți, Cernihiv și Rivne. Compania Ukrenergo a introdus deconectări de urgență în Kiev și regiunile Kiev și Dnipropetrovsk. În regiunea Jitomir, aproape 130 de localități, cu peste 180.000 de consumatori, au rămas fără electricitate, iar în Vinnița au fost afectate numeroase comunități. În unele zone din Harkov au fost întrerupte furnizarea căldurii și a apei calde.

În Harkov, o rachetă a lovit un pasaj care face legătura între două corpuri ale unui spital. Cel puțin 73 de persoane au fost rănite, printre care pacienți, cadre medicale și locuitori din apropiere. Autoritățile au evacuat 226 de pacienți. Au fost avariate clădiri medicale, locuințe și automobile.

La Dnipro, atacurile au rănit 15 persoane, dintre care trei sunt în stare gravă. Au fost afectate infrastructura, clădiri rezidențiale și administrative. În regiunea Odesa, autoritățile au raportat pagube importante la un obiectiv energetic, iar în regiunea Rivne a fost avariată o stație de transformare.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacurile asupra unor obiective energetice din regiunile Vinnița, Dnipropetrovsk și Harkov, susținând că acestea alimentează industria militară și armata ucraineană. Moscova a revendicat lovirea mai multor centrale electrice și stații de transformare. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Atacul vine după bombardamentele de luni asupra localității Komîșuvaha, din regiunea Zaporojie. Bilanțul a ajuns la 29 de morți și cinci răniți, iar 48 de persoane sunt date dispărute. Potrivit autorităților ucrainene, o școală unde era distribuit ajutor umanitar a fost lovită, iar alte bombe au căzut asupra adăpostului în care se refugiaseră oamenii. Printre victime se numără doi salvatori și patru polițiști.

În paralel, autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a vizat rafinăria Slavneft-IANOS din Iaroslavl. Doi angajați au fost răniți, iar pe teritoriul întreprinderii a izbucnit un incendiu. Guvernatorul regional a afirmat că apărarea antiaeriană a interceptat 124 de drone ucrainene în timpul nopții.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele rus Vladimir Putin a obligat operatorii privați de centre de date să rezerve 10% din spațiile și capacitățile de calcul pentru nevoile statului, într-o măsură prezentată de Kremlin drept necesară pentru protejarea resurselor informaționale rusești în fața acțiunilor ostile ale unor state străine.

Decretul, publicat luni, 2 noiembrie, pe portalul oficial al informațiilor juridice, trebuie pus în aplicare în termen de zece zile.

Capacitățile rezervate vor putea fi folosite în continuare de proprietarii centrelor de date. La solicitarea unei subcomisii guvernamentale speciale, însă, acestea vor trebui puse la dispoziția statului în cel mult 24 de ore, pentru a asigura funcționarea resurselor informaționale rusești.

Serviciile vor fi plătite, dar tarifele nu vor putea depăși plafonul stabilit de subcomisia guvernamentală.

Decretul prevede înființarea unei comisii guvernamentale care să stabilească procedura de alocare a capacităților. Ministerul Digitalizării va inventaria spațiile și resursele disponibile în centrele de date.

Documentul permite, de asemenea, utilizarea temporară a capacităților de calcul din străinătate pentru susținerea resurselor informaționale rusești. Decizia va aparține subcomisiei guvernamentale, cu acordul Serviciului Federal de Securitate (FSB). Decretul a intrat în vigoare luni.

• Citește și: Atacurile asupra Yandex: Zelenski spune că Ucraina ar fi paralizat boții, însă experții sunt sceptici. Efecte și în Moldova

Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra centrelor de date din Rusia, notează Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL. La sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Digitalizării de la Moscova a aprobat recomandări pentru protejarea acestor infrastructuri împotriva dronelor și a altor amenințări aeriene.

În acest context, Rostelecom a anunțat că intenționează să construiască centre de date subterane, mai bine protejate de atacuri, iar compania Yandex a mutat trei dintre supercomputerele sale în alte locații, după loviturile ucrainene asupra unor centre de date.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Delegații din Rusia și Ucraina se vor întâlni săptămâna viitoare la Abu Dhabi, cu medierea Statelor Unite, pentru discuții privind încheierea războiului, a anunțat luni, 2 noiembrie, emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff.

Discuțiile din Emiratele Arabe Unite din 10-11 noiembrie vor aborda garanțiile de securitate pentru perioada postbelică, măsurile de detensionare, problemele umanitare și pașii următori către un acord de pace, a precizat Witkoff într-un mesaj publicat pe platforma X.

De asemenea, negociatorii americani se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Uniunii Europene și NATO. Agenda va include garanțiile de securitate pentru Ucraina, viitoarea arhitectură de securitate europeană și sprijinul economic pentru reconstrucția țării.

„Ne dorim să valorificăm progresele înregistrate la Kiev, Oslo și Sankt Petersburg pentru a ajunge la un acord de pace cuprinzător și durabil, care să asigure securitatea generațiilor viitoare”, a scris emisarul american.

• Te-ar putea interesa și: La reuniunea G20, Rubio se îndoiește că războiul din Ucraina se poate încheia curând și își apără contactele cu Rusia

Witkoff s-a întâlnit în octombrie, la Oslo, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar ulterior a discutat la Sankt Petersburg cu liderul rus Vladimir Putin. În urma întrevederii, Kremlinul și-a exprimat disponibilitatea pentru reluarea negocierilor.

Ultima rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediată de SUA, a avut loc în februarie, înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Cele două părți rămân însă departe de un acord asupra condițiilor unei eventuale păci, iar administrația Trump face presiuni pentru obținerea unui compromis înainte de venirea iernii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Zeci de supermarketuri din șapte țări europene au fost afectate luni, 2 noiembrie, de atacuri cibernetice asupra sistemelor de refrigerare, care au provocat creșterea temperaturii în vitrinele frigorifice și congelatoare și au dus la distrugerea unor cantități importante de alimente. Incidentele au fost raportate în Belgia, Luxemburg, Suedia, Finlanda, Irlanda, Țările de Jos, Estonia și România și par să fi folosit o metodă similară celei dintr-un atac produs în Franța, în octombrie.

Printre companiile afectate se numără Carrefour, Colruyt, ICA, Coop și SuperValu, dar și IKEA. În Belgia, 15 magazine Carrefour au fost vizate, iar sistemele frigorifice din cinci magazine ale grupului Colruyt au fost compromise. În Irlanda, incidentul a afectat 13 magazine SuperValu. În Suedia, au fost raportate probleme în șapte magazine Coop și în mai multe unități ICA. În România au fost afectate cel puțin șase magazine ale unei rețele comerciale, incidentul fiind investigat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Într-un magazin ICA din Stockholm, temperatura congelatoarelor ar fi ajuns la 50 de grade Celsius. Un proprietar al unui lanț de măcelării din Belgia a estimat pierderile la aproximativ 15.000 de euro, după ce sistemele frigorifice au fost setate la temperaturi de până la 18 grade. La un magazin Delhaize din Belgia, pierderile de produse au fost evaluate la 100.000 de euro.

Atacurile readuc în atenție vulnerabilitățile echipamentelor industriale conectate la internet. Potrivit experților în securitate cibernetică citați de AFP și Reuters, sistemele de refrigerare pot fi controlate de la distanță prin interfețe web, uneori protejate insuficient sau cu parole slabe. În Franța, autoritățile au constatat că unele echipamente erau accesibile direct de pe internet, deși ar fi trebuit să funcționeze în rețele închise.

• Vezi și: Atacuri cibernetice în Rusia și Ucraina: aplicațiile de alertă au transmis notificări false despre amenințări nucleare și chimice

Nu se știe cine se află în spatele atacurilor și nici dacă incidentele din mai multe țări sunt coordonate. Experții spun că asemenea operațiuni pot avea motivații financiare, politice sau de sabotaj, iar identificarea autorilor este dificilă.

Comisia Europeană a avertizat că repetarea acestor incidente reprezintă o amenințare pentru lanțurile de aprovizionare cu alimente și pentru încrederea consumatorilor. Atacul din Franța, produs în octombrie, a afectat sute de supermarketuri și a provocat pierderi de milioane de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova a înregistrat în octombrie 19 încălcări ale spațiului său aerian, iar șase drone au explodat la sol. Bilanțul incidentelor din primele zece luni ale anului reprezintă aproape două treimi din totalul celor consemnate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău.

Cele 19 incursiuni din octombrie au fost semnalate în zece raioane ale țării – Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Hâncești, Ocnița, Dondușeni, Telenești, Călărași, Ungheni și Edineț – precum și în patru localități din regiunea transnistreană. Astfel, bilanțul pentru 2026 a ajuns la 67 de incidente, dintr-un total de 104 consemnate începând cu 2022.

Cinci drone au explodat pe 3 octombrie, în extravilanul orașului Căușeni și în localitățile Constantinovca, Crocmaz, Puhăceni și Dubovca. Un al șaselea aparat a explodat pe 16 octombrie, în apropierea satului Scăieni, raionul Dondușeni.

Octombrie a fost una dintre lunile cu cele mai multe incursiuni cu drone de la începutul anului. Cele 19 incidente reprezintă aproape 28% din totalul celor 67 înregistrate în primele zece luni din 2026. Ministerul Apărării pune aceste incidente în legătură cu intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, ale căror efecte se resimt tot mai des și asupra securității Republicii Moldova.

• Vezi și o hartă interactivă cu dronele și rachetele care au căzut, iar unele au și explodat pe teritoriul R. Moldova de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Creșterea numărului de incursiuni readuce în atenție capacitatea limitată a Republicii Moldova de a-și apăra spațiul aerian. Autoritățile au anunțat anterior că pregătesc proiecte pentru dotarea armatei cu sisteme de rachete interceptoare și drone interceptoare.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat în septembrie că Uniunea Europeană a aprobat 120 de milioane de euro pentru achiziționarea unui sistem integrat de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene. El a avertizat însă că echipamentul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani sau chiar mai târziu și că finanțarea s-ar putea dovedi insuficientă.

Subiectul cooperării militare a fost abordat și luni, 2 noiembrie, la București, unde miniștrii Apărării din România și Republica Moldova, Ștefan-Radu Oprea și Anatolie Nosatîi, au participat la semnarea unui acord privind achiziția comună de camioane militare prin programul european SAFE. Acordul se referă la platforme militare de transport și este distinct de proiectul sistemului antiaerian, finanțat separat de Uniunea Europeană.

Premierul român Luca Niculescu, prezent la eveniment, a declarat că România și Republica Moldova discută și despre dezvoltarea unor programe comune de combatere a dronelor, pe fondul incursiunilor repetate ale acestora în spațiul aerian. El a amintit că radarele armatei române au detectat recent noi drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian din nord-estul țării.

La rândul său, Nosatîi a spus că Republica Moldova caută să obțină acces la tehnologii pentru detectarea și neutralizarea dronelor, inclusiv prin cooperarea cu România și Ucraina. „Acum trebuie să avem sisteme pentru a ne proteja, pentru a le doborî”, a declarat ministrul, citat de TVR Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aplicațiile mobile folosite pentru avertizarea populației în Rusia și Ucraina au fost vizate de atacuri cibernetice la 1 și 2 noiembrie, iar utilizatorii au primit notificări false despre presupuse amenințări nucleare, radiologice și chimice.

În Rusia, atacul a vizat aplicația Ministerului pentru Situații de Urgență, iar în Ucraina, serviciul „Alarmă aeriană”, folosit pentru transmiterea avertizărilor privind atacurile aeriene, transmite Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL.

Ministerul rus pentru Situații de Urgență a confirmat un atac cibernetic de amploare asupra aplicației sale. Hackerii au transmis utilizatorilor mesaje false potrivit cărora focoase nucleare ar fi fost lansate asupra unor regiuni din Rusia. Notificările îi îndemnau pe oameni să se adăpostească în subsoluri și să-și facă provizii de alimente și apă.

Potrivit informațiilor apărute în presă, avertizări similare au fost distribuite și prin canalele oficiale de Telegram ale structurilor regionale ale ministerului, în cel puțin nouă regiuni, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Sverdlovsk. Un mesaj asemănător a fost publicat și pe canalul cartierului general operativ din regiunea Belgorod.

Ministerul rus a precizat că atacul nu a afectat sistemul principal de avertizare a populației, care utilizează sirene, SMS-uri și transmisiuni radio și TV. Aplicația mobilă este un canal suplimentar de informare, iar specialiștii instituției lucrează la remedierea problemelor, potrivit autorităților.

• Te-ar putea interesa și: Armistițiul din Herson se încheie. Kremlinul îl apreciază „pozitiv”, Papa cere să fie un model pentru ajungerea la pace

În Ucraina, utilizatorii aplicației „Alarmă aeriană” au primit notificări false despre pericole radiologice și chimice, riscul unor lupte de stradă, precum și un mesaj în limba rusă despre un presupus atac iminent cu racheta „Oreșnik”.

Forțele Aeriene ucrainene au avertizat asupra unei posibile compromiteri a aplicației și au transmis că nu există nicio amenințare radiologică. Dezvoltatorii au confirmat intervenția neautorizată în funcționarea serviciului. Notificările au fost dezactivate temporar, iar ulterior aplicația a fost repusă în funcțiune.

Cele două atacuri au avut loc aproape simultan, însă nu există informații care să indice că în spatele incidentelor din Rusia și Ucraina s-ar afla aceiași atacatori.

Kaja Kallas: Atacurile cibernetice fac parte din războiul mai amplu purtat de Rusia împotriva Ucrainei

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat luni, 2 noiembrie, la Bruxelles, că atacurile cibernetice fac parte din războiul mai amplu purtat de Rusia împotriva Ucrainei și urmăresc să provoace cât mai multe victime în rândul populației civile.

Ea a făcut declarația comentând apariția unor alerte false privind amenințări nucleare și radiologice în aplicația ucraineană „Alertă aeriană”, transmite corespondentul Serviciului ucrainean al RFE/RL.

„Ceea ce vor rușii cu adevărat este să provoace cât mai mult rău civililor”, a spus Kallas, avertizând că atacurile asupra sistemelor de alertă pot împiedica avertizarea oamenilor în cazul unor pericole reale.

Potrivit șefei diplomației europene, incapacitatea Rusiei de a obține progrese semnificative pe front o determină să intensifice presiunea asupra populației civile din Ucraina.

„Iulie, august și septembrie au fost cele mai sângeroase luni pentru ucraineni de la începutul acestui război. Iar acest lucru se întâmplă pentru că Rusia nu a reușit să avanseze pe câmpul de luptă și, prin urmare, încearcă să provoace cât mai multe daune populației civile, pentru a o forța să se supună”, a afirmat Kallas.

Ea a subliniat că Uniunea Europeană este preocupată nu doar de atacurile cibernetice, ci și de actele de sabotaj și de atacurile rusești zilnice asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

România și Republica Moldova au semnat luni, la București, un acord prin care cele două țări vor participa, în premieră, la o achiziție comună de echipamente militare finanțată prin programul european SAFE. Proiectul prevede cumpărarea a 2.971 de platforme de transport multifuncționale pe roți, dintre care 62 vor intra în dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova.

Acordul a fost semnat la Palatul Victoria, iar miniștrii Apărării din cele două țări, Anatolie Nosatîi și Radu Oprea, au făcut declarații la o conferință de presă comună, înaintea semnării documentelor, alături de premierul român Luca Niculescu.

Vehiculele vor fi produse la fabrica Iveco Defence Vehicles din județul Dâmbovița. Din totalul prevăzut în proiect, 2.909 platforme sunt destinate armatei române, iar 62 celei moldovenești. Pentru Chișinău, achiziția va contribui la înlocuirea tehnicii învechite, moștenite din perioada sovietică, și la creșterea compatibilității logistice și operaționale dintre cele două armate.

Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, citat de TV8, că acordul transformă relația bilaterală într-o cooperare cu rezultate concrete în domeniul securității. „Solidaritatea și prietenia dintre state se demonstrează prin fapte”, a spus oficialul.

Ministrul român al Apărării, Radu Oprea, a afirmat că securitatea celor două țări este strâns legată și a pledat pentru intensificarea schimbului de informații și a cooperării militare, în contextul incidentelor cu drone din regiune.

„Securitatea Republicii Moldova înseamnă și securitatea României”, a declarat Oprea, citat de Agerpres. El a precizat că România coordonează pentru prima dată un asemenea proiect de achiziție comună în cadrul SAFE și că investițiile în producția militară locală permit țării să devină și exportator de echipamente de apărare.

Premierul român Luca Niculescu a spus că parteneriatul răspunde nevoii de protejare a teritoriului și a cetățenilor, în contextul războiului din Ucraina și al incursiunilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc.

Niculescu a anunțat că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune de apărare antidrone, pe lângă cooperarea în domeniul achizițiilor militare.

Programul SAFE, prin care Uniunea Europeană sprijină investițiile în apărare, urmărește inclusiv încurajarea achizițiilor comune și consolidarea industriei europene de profil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Iliana Iotova, actuala președintă interimară a Bulgariei, a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, din 1 noiembrie, învingându-l pe fostul premier interimar Andrei Ghiurov, susținut de opoziția prooccidentală. Iotova devine astfel prima femeie aleasă prin vot direct în funcția de președintă a Bulgariei.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea a 99,95% din procesele-verbale, Iotova a obținut 57,58% din voturi, față de 39,46% pentru Ghiurov. Aproape 3% dintre alegători nu au susținut niciunul dintre candidați. Rezultatele oficiale definitive urmează să fie anunțate luni.

Iotova, fostă vicepreședintă a țării, a preluat atribuțiile de șefă a statului în ianuarie, după demisia lui Rumen Radev, care a părăsit funcția pentru a participa la alegerile parlamentare și a devenit ulterior premier.

Ea susține dialogul diplomatic cu Moscova și se opune acordării de ajutor militar Ucrainei, poziții apropiate de cele ale lui Radev, cunoscut pentru declarațiile sale critice la adresa sprijinului european pentru Kiev.

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier interimar, susține cooperarea cu NATO și sprijinirea Ucrainei. În timpul mandatului său la conducerea guvernului, Bulgaria a semnat cu Kievul un acord de cooperare în domeniul securității.

În primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, Iotova obținuse 35% din voturi, iar Ghiurov – 32%. Niciun candidat nu a depășit pragul de 50% necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.

Scrutinul s-a desfășurat pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre, după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale în largul coastelor Bulgariei, atribuite Rusiei.

În Bulgaria, președintele are în principal un rol reprezentativ, dar este comandantul suprem al forțelor armate și reprezintă țara în relațiile internaționale. De asemenea, poate retrimite legi în Parlament pentru reexaminare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cel mai lung armistițiu din războiul din Ucraina, negociat de prima doamnă a SUA, Melania Trump și limitat doar la regiunea Herson, urma să se încheie duminică seara, după ce niciuna dintre părți nu a anunțat o prelungire.

Rară pauză în confruntările armate, începută marți dimineața, a permis desfășurarea unei misiuni umanitare în orașul Oleșki, de pe linia frontului, ocupat de ruși, la mai bine de patru ani și jumătate de la declanșarea războiului.

Potrivit estimărilor publicate de Melania Trump, 750 localnici care au trecut în ultimii ani prin privațiuni considerabile,au fost evacuați. Majoritatea au fost duși cu avionul în Belarus, de unde au trecut sâmbătă pe teritoriul ucrainean controlat de Kiev.

Niciuna dintre părți nu a semnalat încălcări după începerea armistițiului, într-un context pe care un parlamentar ucrainean citat de AFP l-a descris drept „cea mai mare dezescaladare din 2022”.

Un ofițer de armată ucrainean, care a dorit să rămână anonim, și-a exprimat îngrijorarea că luptele vor fi și mai intense decât înainte atunci când vor reîncepe.

Forțele ruse, poziționate pe malul celălalt al Niprului, au profitat de calmul din ultimele zile pentru a-și concentra noi trupe, a transporta stocuri de muniție și a culege informații despre pozițiile ucrainene folosind drone de supraveghere, a afirmat ofițerul.

* Te-ar mai putea interesa: Civilii evacuați din Oleșki au ajuns în Ucraina. Cel mai vârstnic are 94 de ani, cel mai tânăr un an. Au fost aduși și câinii și pisicile

Kremlinul apreciază în mod pozitiv operațiunea umanitară din Oleșki și coordonarea în cadrul acesteia dintre comisarii pentru drepturile omului din Rusia și Ucraina, precum și rolul de coordonare al Melaniei Trump, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

„Apreciem în mod pozitiv atât activitatea, cât și coordonarea dintre cei doi comisari pentru drepturile omului, precum și rolul de coordonare al echipei primei doamne a Statelor Unite”, a declarat Peskov pentru Interfax, răspunzând la o întrebare.

Papa Leo, care a avut luna trecută convorbiri separate cu președinții Ucrainei și Rusiei, a declarat duminică că speră ca armistițiul să deschidă calea către eforturi de pace mai ample.

„Cooperarea dintre părți, care a făcut posibil acest gest umanitar necesar, ar trebui să consolideze dorința lor de a se angaja în dialog și va duce la noi inițiative concrete pentru pace”, a declarat Papa Leo în timpul slujbei de duminică.

Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski dăduse și el o apreciere pozitivă operațiunii, spunând că este important când atenția lumii se îndreaptă spre ceea ce se întâmplă în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

La 1 noiembrie intră în vigoare în R. Moldova, după amânări, taxa pe coletele comandate pe platfome din străinătate, numită de unii „taxa Temu” după cunoscuta platformă online din China.

Pentru fiecare colet importat, cumpărătorii din Moldova vor achita de azi o Taxă pe Valoare Adăugată (TVA) de 20% aplicată la valoarea mărfii. Pentru un produs de 500 de lei, de exemplu, veți plăti – conform noilor taxe – 600 de lei.

De la 1 ianuarie 2027 se va aplica aplica o taxă suplimentară de 12 lei per colet.

Până acum se taxau doar coletele mai scumpe de 150 de euro.

Serviciul Vamal a anunțat, cu câteva zile înainte de aplicarea taxelor, că există două posibilități de a plată TVA: direct către magazinul online, dacă taxa este inclusă în prețul final sau la sosirea coletului în țară, dacă magazinul online nu a perceput TVA în momentul cumpărării. După achitarea taxei de către client, operatorul poștal va transfera suma încasată către Serviciul Vamal. Instituția a publicat un ghid pentru toate cazurile și întreaga paletă de comenzi.

„Poșta Moldovei” și „NovaPost” – cele mai mari companii de curierat din Moldova – au publicat și ele materiale explicative cum vor interacționa cu clienții săi în vederea perceperii taxelor.

De pildă, „Poșta Moldova” anunțat că, în cazul ei, achitarea TVA se va putea efectua fie în momentul efectuării comenzii, prin intermediul platformei sau al comerciantului, dacă opțiunea va fi disponibilă, fie la primirea trimiterii la „Poșta Moldovei”, atunci când TVA nu a fost achitată în avans. Pentru trimiterile care conțin bunuri cu o valoare mai mare de 150 euro, se aplică, în continuare, legislația vamală și fiscală în vigoare, a precizat instituția.

„NovaPost” a spus și ea că este aplicabil același mecanism de plată a TVA. Taxa va putea fi achitată în numerar, cu cardul bancar sau online, prin aplicația „NovaPost” sau în cabinetul personal; la livrarea prin curier – în numerar sau cu cardul. La poștomat plățile vor putea fi făcute online, prin aplicația „NovaPost” ori în cabinetul personal, înainte de ridicarea coletului.

TVA achitată nu se restituie, atrage atenția „NovaPost”, amintind că de pe 1 ianuarie 2027, pentru fiecare colet va fi percepută și o taxă unică de 12 lei, pentru procesarea fiecărui coletul.

* Te-ar mai putea interesa: „Taxa Temu” intră în vigoare de la 1 noiembrie și-ți va scumpi coletul cu 20% + 12 lei. Cum vei plăti

În cursul toamnei, în pregătirea introducerii noii taxe, autoritățile guvernametnale au dat asigurări că trecerea la noile reguli va fi lină pentru cetățeni.

„Am prevăzut un mecanism prin care să nu creăm deranj cetățenilor. Conceptual, proiectul prevede că taxa se pune pe seama persoanei care comandă coletul, dar va fi încasată fie de operatorul poștal, fie nemijlocit de platformă. Obligația de a transfera TVA-ul la buget îi aparține furnizorului sau operatorului poștal care aduce coletul în Republica Moldova și, propriu-zis, face procedura de vămuire”, a declarat în septembrie ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Tot Belous a estimat recent că taxele pe coletele din străinătate ar putea aduce anual la buget circa 1 miliard de lei.

Estimările făcute de Europa Liberă în baza datelor Serviciului Vamal arată că, la un volum de aproximativ 11 milioane de colete pe an și o valoare medie de 50 de euro per colet, încasările din TVA ar putea atinge 2,2 miliarde de lei. Taxa fixă de 12 lei ar adăuga încă 132 milioane de lei, ridicând totalul la peste 2,33 miliarde de lei anual.

Cum e în UE?

În Uniunea Europeană, taxa a intrat în vigoare în iulie, deja, și este în mărime de 3 euro pe pachet, iar de la 1 noiembrie i se adaugă încă una, de manipulare, de 2 euro.

În Uniunea Europeană, o piață cu sute de milioane de consumatori, ar urma ca taxa nouă să aducă la buget 6 miliarde de euro anual în perioada 2028-2034, potrivit unei estimări a Comisiei Europene citat de Reuters.

AFP scrie că de când UE a impus, în iulie, taxa pe care Moldova o impune acum, importurile de asemenea colete au scăzut cu aproximativ 64 la sută — deși oficialii avertizează că este prea devreme pentru a trage concluzii definitive.

În UE, taxa de manipulare de 2 euro este permanentă, însă taxa vamală de trei euro aplicabilă coletelor de valoare redusă este o măsură temporară, în vigoare până la 1 iulie 2028.

Începând cu acea dată, se vor aplica tarifele vamale standard, specifice fiecărui produs.

UE va trebui să evalueze valoarea taxei de manipulare la fiecare doi ani, pentru a se asigura că aceasta rămâne proporțională cu costul operațiunilor vamale din cadrul blocului, scrie AFP.

Rusia a declarat duminică că o dronă a lovit în timpul nopții o „întreprindere industrială” la est de Moscova, după ce Ucraina a afirmat că a lovit o rafinărie importantă de petrol. Tot duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a fost lovită o uzină de armanent rusă din Rostov.

Gleb Nikitin, guvernatorul regiunii Nijni Novgorod, a informat despre un „atac masiv cu drone” în timpul nopții, în urma căruia „o întreprindere industrială din districtul Kstovo a suferit pagube semnificative”.

„Peste 100 de drone au fost distruse” și „conform informațiilor preliminare, nu există victime”, a adăugat el într-o declarație, fără a preciza ce anume produce fabrica.

Presa ucraineană a relatat despre un atac asupra rafinăriei Lukoil de petrol din Kstovo, descriind-o ca fiind „una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, care produce combustibil și lubrifianți”.

Moscova a declarat vineri că Ucraina și-a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești după o „pauză” de câteva zile.

Un înalt oficial rus, Alexander Novak, a declarat unui reporter al televiziunii de stat că Ucraina a reluat atacurile asupra instalațiilor rusești, lovind trei rafinării de petrol și un complex chimic de prelucrare a gazelor.

• Te-ar mai putea interesa: Ucraina lovește o uzină chimică „importantă” la Rostov, după noi atacuri aeriene rusești asupra energeticii sale

Kievul a lovit în repetate rânduri instalațiile rusești de petrol și gaze, ca represalii pentru atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, de când Moscova și-a început invazia pe scară largă, în februarie 2022.

Președintele SUA, Donald Trump, a exercitat presiuni asupra Kievului în ultimele săptămâni pentru a opri astfel de atacuri, spunând că ele ar fi de vină pentru creșterea prețului motorinei.

Duminică după prânz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele armate ale țării sale au lovit Combinatul Kamenski din regiunea rusă Rostov, implicat în producția de rachete balistice pentru forțele armate ruse.

„Au fost lovite și complexul Pantsir-S2, precum și vehiculul de comandă și stat major al sistemului S-400 Triumf. Valoarea totală a mijloacelor de apărare aeriană lovite se ridică la aproximativ 70 de milioane de dolari”, a scris Zelenski, adăugând: „Ne apărăm pe bună dreptate împotriva agresiunii rusești și facem tot ce ne stă în putință pentru a reduce capacitatea Rusiei de a o continua.”

Pe fondul războiului din Ucraina, încă două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, sâmbătă, fără să producă păgube sau victime.

„Două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, în nord-estul țării. Piloții Fortelor Aeriene Române au reacționat prompt și cu profesionalism. Prin capacitatea de reacție rapidă, România contribuie concret la consolidarea apărării aliate și la edificarea NATO 3.0', a scris ministrul de Externe, Dan Neculăescu, într-o postare pe Facebook.

Tot în legătură cu războiul din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă la Instanbul cu omologul său turc Tayyip Erdogoan despre posibile înțelegeri pentru reluarea transportului de mărfuri în siguranță în Marea Neagră, după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave, inclusiv turceștil, în largul coatelor Bulgariei, României și Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă după-masă că au sosit în Ucraina aflată sub controlul autorităților de la Kiev civilii evacuați din orașul ocupat de ruși Oleșki, din sudul țării, în cadrul unei operațiuni umanitare fără precedent în actualul război, mediată de SUA.

Într-o postare pe rețele, Zelenski a confirmat că locuitorii evacuați au reintrat în Ucraina pe la nord, în regiunea Cernihiv.

„Mulțumesc părții americane și Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump, pentru eforturile lor de mediere”, a mai scris Zelenski, aflat la începutul unei vizite la Istanbul, unde urma să discute cu președintele turc Tayyip Erdogan inclusiv despre desele atacuri rusești asupra navelor, în Marea Neagră.

„Când există atenția lumii, există și salvarea oamenilor. Sunt necesare și următoarele măsuri de dezescaladare și o apropiere reală de pace. Glorie Ucrainei!”, a scris Zelenski.

Nu a fost de îndată limpede câți civili din Oleșki au mers în Ucraina. Rușii au spus în timpul operațiunii umanitare începute vineri că unii ar fi dorit mai degrabă să meargă la ei. Tot emisarii Moscovei au spus că unii din cei evacuați, suferinzi, au fost duși la spital în Simferopol, în Crimeea anexată de ruși.

Agențiile de presă au relatat că trei avioane militare de transport rusești au dus oamenii de la Anapa, în sud, la Homel, în Belarus. Ei au fost transportați la avion și de la avion cu autobuze.

Organizatorii evacuării au subliniat de mai multe ori că au fost luate și animalele de companie ale celor care au dorit să plece. Câinii și pisicile au avut autobuzul lor.

Comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme, Dmitro Lubineț, care a coordonat operațiunea de partea ucaineană, a spus că persoana cea mai în vârstă care a părăsit localitatea are 94 de ani, iar cea mai tânără are puțin peste un an.

* Te-ar mai putea interesa: Misiune umanitară fără precedent, mediată de SUA, în orașul ucrainean înfometat Oleșki, ocupat de Rusia

Oleșki, cucerit de ruși în 2022, a funcționat ca un oraș de linia frontului de atunci, lipsit aproape total de hrană și înconjurat de câmpuri minate care au descurajat oamenii mai în vârstă, mai ales, să încerce să fugă.

Administrația SUA spune că soția președintelui Trump s-a implicat personal în încheierea unui armistițiu de câteva zile - care expiră duminică - pentru evacuarea civililor.

Timp de trei zile consecutive, începând cu 27 octombrie, Ucraina și Rusia au respectat un armistițiu localizat în Oleșki, fără a se raporta nicio încălcare.

După ce au trăit ani de zile sub ocupație rusă, unii locuitori din Oleșki și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de evacuare, temându-se de „filtrare” în timpul traversării teritoriului rus, a declarat jurnalista ucraineană Maria Semencenko, care a crescut în acest oraș, pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL) pe 29 octombrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.