Iurie Manic, un cetățean moldovean, este acuzat de autoritățile franceze că ar fi coordonat, la comanda Rusiei, mai multe acte de vandalism la Paris. Printre altele – ar fi scris mesaje împotriva Ucrainei pe mai multe clădiri din capitala franceză. Manic (51 de ani) a fost reținut în România la finele lunii septembrie.
Câteva zile mai târziu, a fost eliberate după ce Curtea de Apel Iași a respins cererea Ministerului Justiției din Franța de a prelungi termenul de 10 zile în care autoritățile franceze trebuiau să-l preia.
Manic era căutat în Franța de aproape un an. El riscă cinci ani de închisoare.
În vara anului 2024, moldoveanul ar fi recrutat și ar fi coordonat mai mulți moldoveni pentru a desena graffiti cu sicrie și mesaje precum „Soldat francez în Ucraina” pe clădirile Adunării Naționale a Franței, dar și pe sediile unor instituții media, printre care Le Figaro.
Potrivit unei ordonanțe judiciare franceze, consultată de Europa Liberă, Manic ar fi organizat inclusiv deplasarea la Paris a doi moldoveni. Aceștia ar fi ajuns în capitala franceză în iunie 2024, cu avionul, via Istanbul. Anterior, unul dintre cei racolați de Manic participase la un eveniment în Belek, Turcia, organizat de partidul Șor. El a declarat autorităților franceze că Manic i-ar fi promis 500 de euro pentru două zile de muncă.
În telefoanele celor reținuți, anchetatorii francezi au găsit și fotografii cu șabloanele mesajelor pe care le-au scris pe pereții unor clădiri din Paris. Erau scrise în mai multe limbi, inclusiv italiană, engleză și rusă.
Capul operațiunii a fost Alexandr Grigorenco, un bărbat implicat în trecut și în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, organizate de Partidul Șor. El este dat în căutare.
Investigația împotriva lui Manic n-a fost singura operațiune de acest fel a anchetatorilor francezi. În aprilie 2026, alți șapte cetățeni moldoveni au primit amenzi între 1.000 și 10.000 de euro pentru că au desenat graffiti prin Paris.
De la începutul invaziei ruse la scară largă din Ucraina, februarie 2022, experții au înregistrat peste 180 de atacuri de acest tip în mai multe țări europene.
„Ambiția mare este să ne pedepsească pentru sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei”, a declarat pentru Radio Europa Liberă (RFE/RL) Kacper Rekawek, cercetător principal și șef de program la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Haga.
Un studiu al Universității din Leiden (Olanda), publicat în aprilie anul acesta, arată că, de la începutul invaziei din 2022, Rusia desfășoară o campanie de „acțiuni ascunse”. Scopul: „slăbirea sprijinului european pentru Ucraina”. Kremlinul ar fi ajutat de „operativi de nivel scăzut”, de regulă cetățeni ai altor state, care nu sunt ruși și „nu au legături oficiale cu serviciile de informații”.
Dar cine sunt oamenii care comit aceste acțiuni în țările europene, din Polonia, Germania și Franța până în Marea Britanie?
Cei mai mulți sunt „oameni obișnuiți”, explică Rekawek.
„Sau poate nu chiar atât de obișnuiți, pentru că uneori e vorba de foști infractori, oameni din cercuri extremiste sau huligani de fotbal”, adaugă el.
Tipuri de agenți „de unică folosință”
Până de curând, operațiunile ruse secrete din Europa erau efectuate în principal de ofițeri de informații, explică un studiu GLOBSEC și al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului.
Studiul subliniază că Rusia a început să-și extindă campania hibridă în Europa după anexarea Crimeei, în 2014: de la explozia a 50 de tone de muniție depozitată în Cehia, la tentativa de lovitură de stat din Muntenegru și la tentativa de asasinare a fostului agent dublu rus Serghei Skripal în Anglia. Potrivit studiului privind războaiele hibride, publicat anul trecut, din 2018 au fost expulzați din Europa aproximativ 600 de agenți ruși.
„Vorbim despre refugiați sau emigranți ucraineni, refugiați sau emigranți belaruși, moldoveni. Vorbim despre cetățeni ai țărilor respective, dar și despre ruși. Există ruși în Letonia, ruși în Estonia și așa mai departe”, explică Kacper Rekawek.
Persoanele care mâine pot transporta colete, pot da foc sau pot pur și simplu lipi afișe și face graffiti se găsesc în locurile unde se caută de lucru, pe site-uri de internet și pe Telegram. Se întâmplă, de asemenea, explică Rekawek, ca o persoană recrutată să recruteze la rândul ei alte persoane.
Această recrutare a „oamenilor obișnuiți” pentru incidente în toată Europa seamănă cu ceea ce făcea așa-numitul Stat Islamic în urmă cu un deceniu, spune cercetătorul polonez.
„Pentru că acum zece ani discutam despre cum folosește ISIS prietenii și familia pentru a recruta oameni în rețeaua sa. Exact asta se întâmplă acum”, spune Rekawek.
Un caz similar a fost incendiul din 2024 dintr-un depozit din Londra, în care era stocat ajutor pentru Ucraina.
Potrivit procurorilor britanici, incendiul a fost organizat de Grupul Wagner. Mai exact de Dylan Earl, care a contactat de bunăvoie grupul pe Telegram și și-a oferit ajutorul. El a recrutat apoi alți bărbați din Marea Britanie pentru a organiza și a executa atacul. Aceștia au fost condamnați anul trecut la un total de 29 de ani de închisoare pentru atac, iar incendiul organizat în numele Rusiei a provocat pagube de aproape un milion de lire.
Mai multe incendii au fost provocate și în Polonia. De exemplu, în aprilie 2024 a fost incendiat un magazin de echipamente, iar procurorii polonezi au declarat că atacul a fost comis în numele serviciilor de informații ruse.
Câte atacuri au fost comise de „agenți de unică folosință”?
Potrivit ministrului ceh de externe, Jan Lipavský, doar în 2024 au fost înregistrate peste 100 de „incidente suspecte” atribuite Rusiei.
Din februarie 2022, când Rusia a început invazia din Ucraina, și până la începutul lui 2026, cercetătorii GLOBSEC au înregistrat peste 150 de incidente legate de Rusia. Rekawek spune că numărul este acum aproape de 180.
Mai mult, numai în Germania au fost înregistrate anul trecut 320 de tentative de potențial sabotaj, dar, potrivit GLOBSEC, atribuirea clară a responsabilității rămâne o provocare, deoarece autorii sunt rareori identificați. Rusia respinge în mod regulat acuzațiile că angajează agenți ocazionali pentru a comite incidente în Europa.
Deși „agenții de unică folosință” acționează în toată Europa, cele mai multe atacuri au fost înregistrate în Polonia, urmată de Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit.
Dintre cele 180 de incidente înregistrate de Centrul Internațional pentru Contraterorism, o treime implică incendii intenționate.
„Dacă focul scapă de sub control, oamenii pot muri. Până acum nu s-a întâmplat, dar nu suntem departe de asta”, spune Rekawek.
În timpul operațiuni au fost deraiate trenuri și au fost comise diverse tipuri de sabotaje: cum ar fi graffiti pe ziduri și trimiterea de colete cu explozibili.
De exemplu, în iulie 2024, patru colete care conțineau dispozitive incendiare au fost expediate din Lituania.
Unul dintre ele a luat foc pe 20 iulie 2024 la centrul de marfă DHL de pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, chiar înainte de a fi încărcat într-un avion spre Marea Britanie. Un altul a luat foc două zile mai târziu în depozitul DHL din Birmingham, iar al treilea a provocat un incendiu într-o remorcă de camion din Polonia. Al patrulea colet a fost confiscat intact.
În timpul anchetelor preliminare, procurorii lituanieni au constatat că aceste infracțiuni fuseseră coordonate de cetățeni ruși legați de „serviciile de informații militare ale Federației Ruse”. S-a constatat, de asemenea, că pentru executarea sarcinilor au fost folosiți cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia, Ucraina și Moldova.
„În acest scop, aceștia au fost găsiți prin cunoștințe, prin recrutare și prin menținerea contactului pe Telegram, fiindu-le oferite recompense și fiind plătiți în criptomonede”, au declarat procurorii lituanieni.
Potrivit datelor Eurojust, ancheta la care au participat Germania, Lituania, Polonia, Olanda și Marea Britanie a identificat în total 22 de suspecți în Lituania și Polonia, despre care se bănuiește că acționau în interesul serviciului rus de informații militare.
Cinci dintre ei, printre care și Alexander Casian, un bărbat cu dublă cetățenie, rusă și moldovenească, sunt dați în căutare internațională.
În imaginile prezentate de procurorii lituanieni, Casian apare într-o fotografie de la Moscova, lângă steagul rusesc, purtând panglica Sfântului Gheorghe și simbolul Z.
Un alt moldovean, Sergiu Gurschi, a fost reținut în acest caz la sfârșitul lunii septembrie în România, la doar câteva zile după reținerea lui Iurie Manic. Bărbatul, în vârstă de 66 de ani, urmează a fi predat autorităților lituaniene, care îl suspectează de două infracțiuni de terorism.
Presa din România, care citează mandatul de arestare al lituanienilor, scrie că Gurschi ar fi devenit membru al grupări teroriste la mijlocul anului 2024 și, împreună cu alți membri ai organizației, a incendiat bunurile companiilor internaționale de curierat, în scop terrorist.
Anterior, Gurschi, care este originar din raionul Ialoveni, a fost condamnat în R. Moldova la patru ani cu suspendare pentru omor neintenționat, într-un dosar în care și-a recunoscut vina.
Cum funcționează agenții „de unică folosință” ai Rusiei?
„Nu este vorba de o campanie de recrutare condusă de ideologie”, spune Rekawek.
De exemplu, un studiu al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului numește 172 de persoane care au participat la aceste incidente în toată Europa. Dintre ele, 95 la sută sunt cetățeni obișnuiți, fără nicio legătură cu agențiile ruse de securitate. Motivul lor este câștigul bănesc și, uneori, simpatia prorusă, se arată în studiu.
„Pentru graffiti sau afișe se pot câștiga câțiva euro, în timp ce incendierea sau sabotajul pot aduce mii de euro”, se arată în studiul „Criminalitatea ca instrument al războiului hibrid în Europa”.
De exemplu, în cazul a trei persoane din Serbia, condamnate pentru spionaj în favoarea Rusiei și pentru instigarea unor incidente îndreptate împotriva comunităților evreiești și musulmane din Franța și Germania, hotărârea Tribunalului Superior din Smederevo, pe care jurnaliștii Radio Europa Liberă au analizat-o, arată că, pe lângă acoperirea cheltuielilor de călătorie (inclusiv închirierea de vehicule, cumpărarea de bilete de autobuz și avion și cazarea în hoteluri), membrilor grupului li se promisese plata pentru fiecare „treabă” îndeplinită: 500, 1.000 sau 1.500 de euro.
Cazul lui Nicolae Șerpeli, moldoveanul acuzat că ar fi creat și coordonat o rețea de asasini în Ucraina, la indicația serviciilor secretele ruse, care l-ar fi recrutat din închisorile din Rusia, arată că sumele pot ajunge și până la 400.000 de dolari.
Și în acest caz, remunerarea urma a fi făcută prin criptomonede.
Spionajul, o categorie aparte
Informațiile despre incidentele existente, dar și opiniile unui cercetător al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului, plasează spionajul într-o categorie distinctă.
„Spionajul necesită ceva mai multe competențe”, spune Rekawek.
„Pe de altă parte, dacă încercați să învățați pe cineva pur și simplu cum să incendieze o clădire sau dacă îl determinați să facă acest lucru, este posibil să aveți mai mult succes decât dacă îi dați instrucțiuni pentru a desfășura un anumit tip de operațiune de informații, în cazul unui amator complet”.
Totuși, țările europene înregistrează și cazuri de spionaj. În ultimii ani, Ministerul Afacerilor Interne din Kosovo a luat măsuri împotriva mai multor persoane pe care le-a considerat un risc pentru securitate, inclusiv a unor indivizi despre care autoritățile kosovare au susținut că ar avea legături cu structuri sau activități proruse.
În august 2022, autoritățile kosovare au reținut-o la punctul de trecere a frontierei de la Jarinjë pe jurnalista rusă Daria Aslamova, corespondentă a tabloidului Komsomolskaya Pravda, invocând motive de securitate.
Ministrul Afacerilor Interne din Kosovo, Xhelal Sveçla, a susținut atunci că Aslamova „se prezintă drept jurnalistă”, dar că existau suspiciuni privind legăturile sale cu structurile ruse de informații. Ea a fost trimisă înapoi în Serbia și declarată persoană indezirabilă în Kosovo.
În septembrie același an, Kosovo le-a interzis intrarea în țară lui Dimitrije Marković și Nenad Jeremić, afirmând că aceștia erau cunoscuți pentru pozițiile proruse și activitățile îndreptate împotriva intereselor Kosovo. Autoritățile au evidențiat în special legăturile lui Marković cu organizația „Frontul European de Solidaritate pentru Kosovo” și presupusele sale contacte cu reprezentanți ai biroului de legătură al Rusiei la Priștina.
Cazuri de spionaj au fost raportate și în Georgia. În aprilie 2026, o persoană a fost arestată sub suspiciunea de spionaj. Potrivit Serviciului de Securitate de Stat al Georgiei, cetățeanul georgian fusese recrutat de servicii străine de informații. Postul de televiziune Rustavi 2, care susține regimul, a relatat că bărbatul arestat de Serviciul de Securitate de Stat ar fi spionat pentru Rusia împreună cu alte două persoane, date în urmărire de autorități.
Ce pot face țările și instituțiile UE?
Pe măsură ce continuă anchetele și procesele pentru zeci și sute de cazuri de diverse tipuri de atacuri înregistrate în orașele europene, cercetătorul Kacper Rekawek spune că „nu există o victorie finală” împotriva agenților „de unică folosință”.
„Puteți perturba rețelele interferând cu comunicațiile lor. Dar dacă Rusia vrea cu adevărat să recruteze pe cineva pentru o sarcină de nivel scăzut, o va face.”
Ceea ce se poate face este limitarea și frânarea acestor campanii. „Și un sprijin și mai mare pentru Ucraina”, încheie Rekawek.
În raportul lor, GLOBSEC și Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului recomandă o serie de măsuri pentru guvernele naționale și instituțiile UE, în vederea consolidării rezilienței Europei. Printre acestea se numără împiedicarea recrutării, limitarea stimulentelor pentru crima organizată și consolidarea rezilienței instituționale.
Au contribuit: Sandra Cvetkoviq, Oksana Kryvitska, Nastasia Arabuli
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
