Ați da statul în judecată pentru că datele dvs. personale au fost accesate fără autorizare? Click pentru a participa la un SONDAJ
Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, spune că noile prevederi ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal, care au intrat în vigoare în august 2026, au schimbat radical regulile jocului.
„În trecut, nu era posibilă sancționarea autorităților publice pentru nerespectarea prevederilor privind protejarea datelor cu caracter personal. După ce legea a fost actualizată, acest lucru este posibil”, a explicat Bozianu într-o discuție cu Europa Liberă.
Expertul precizează că în R. Moldova nu a existat încă niciun caz în care o instituție de stat să fie sancționată pentru că nu a protejat sau a divulgat date cu caracter personal, însă practica internațională oferă suficiente exemple în care decidenți sau structuri ale statului au plătit „amenzi de milioane de euro”.
Bozianu crede că aceste precedente ar trebui aplicate „cu maximă severitate și în Moldova”, inclusiv să fie examinată posibilitatea de a-i atrage la răspundere penală pe cei care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Amenzi de milioane pentru nerespectarea protecției datelor
Articolul 88 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede sancțiuni administrative pentru companii, organizații și instituții publice care încalcă reglementările privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Amenzi de până la un milion de lei sau 1% din cifra de afaceri din anul precedent și de până la două milioane de lei sau 2% din cifra de afaceri pot fi aplicate operatorilor care nu au respectat principiile de bază pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, nu au protejat datele, le-au transmis către destinatari din alte state sau organizații internaționale ori au ignorat măsurile aplicate anterior de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).
Legea mai spune că sancțiunile se aplică în mod egal atât mediului privat, cât și autorităților și instituțiilor publice.
Unde se pot adresa victimele atacului cibernetic
Expertul Sergiu Bozianu afirmă că CNPDCP avea obligația să se autosesizeze în termen de 72 de ore de la extragerea datelor, dar a făcut-o – din observațiile sale – cu întârziere. De asemenea, Procuratura a inițiat o urmărire penală privind atacul cibernetic la mai bine de o săptămână de la anunțarea incidentului.
„În cazul sustragerii de date personale, este vorba de niște instituții și autorități publice care nu și-au îndeplinit atribuțiile. CNPDCP ar trebui să realizeze o investigație și să aplice sancțiuni în raport cu fiecare entitate vizată, fie că e vorba de Agenția de Guvernare Electronică, fie de Agenția pentru Securitate Cibernetică sau altele”, susține Bozianu.
Europa Liberă a solicitat un comentariu de la CNPDCP pe 30 octombrie, însă instituția nu a răspuns deocamdată. În schimb, într-o postare publicată pe rețele pe 31 octombrie, ca răspuns la „multiplele adresări ale cetățenilor”, centrul a explicat că persoanele care au observat accesări suspecte ale datelor lor cu caracter personal ar trebui, mai întâi, să ceară clarificări de la Agenția de Guvernare Electronică.
Cu informațiile primite de la operatorul de date, cetățenii afectați pot depune o plângere la CNPDCP sau pot introduce o acțiune direct în instanța de judecată.
Centrul mai spune că a pornit o investigație pentru a elucida cum s-a produs incidentul cibernetic și pentru a verifica dacă instituțiile care gestionează sistemele informaționale vizate și-au respectat sau nu obligațiile legale.
La rândul său, expertul Sergiu Bozianu spune că fiecare dintre cele circa 750.000 de persoane afectate de furtul masiv de date din sistemele statului poate pretinde de la operatorii de date implicați „despăgubiri morale sau materiale, de la câteva mii până la sute de mii de lei”, în funcție de tipul și sensibilitatea datelor expuse.
◉ SONDAJ
Amenințarea cibernetică continuă
Bozianu spune că, din ceea ce se știe la această etapă, atacatorii au preluat informații din Registrul de Stat al Populației, Registrul Bunurilor Imobile, Registrul Transporturilor și Registrul Sănătății.
El avertizează că nu există, deocamdată, certitudinea dacă au fost sau nu compromise date deosebit de sensibile, cum ar fi amprentele biometrice, gestionate de Agenția Servicii Publice, sau date privind semnătura electronică. Pe 1 noiembrie, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică a anunțat pe rețele că serviciile aferente semnăturii electronice „funcționează în parametri normali și sunt monitorizate continuu”.
Responsabilitatea principală este atribuită Agenției de Guvernare Electronică, deoarece – spun experții – a concentrat un volum uriaș de date într-un singur loc, fără măsuri de protecție adecvate și cu o arhitectură informațională deficitară.
Agenția a anunțat pe 30 octombrie că verifică datele extrase neautorizat în urma atacului cibernetic și urmează să stabilească un mecanism prin care vor fi informate individual victimele furtului de date.
Agenția a mai spus că amenințarea cibernetică încă persistă și că 61 de servicii publice digitale au revenit online, însă alte 21 rămân indisponibile.
„Verificările efectuate până în prezent nu au identificat modificări sau alterări ale datelor cetățenilor în registrele de stat ca urmare a atacului cibernetic”, a precizat Agenția de Guvernare Electronică în notificarea sa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.