Opoziția a cerut pe 29 septembrie suspendarea din funcție a președintei Maia Sandu, deși nu dispune de suficiente voturi în parlament pentru a obține câștig de cauză, acuzând-o de uzurparea puterii și arogări abuzive de atribuții. Președinția a răspuns că șefa statului își va continua mandatul.

Anunțând inițierea procedurii de suspendare, deputatul blocului Alternativa, Ion Chicu, a spus într-o conferință de presă la Parlament că o asemenea moțiune a fost semnată de reprezentanți ai fracțiunii sale și ai fracțiunilor PSRM, PCRM, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă”.

Acestea dispun de 46 de voturi, față de 55 ale partidului de guvernământ PAS, în parlamentul cu 101 locuri. Pentru a iniția o moțiune de suspendare a șefei statului este nevoie de 34 de semnături ale deputaților, dar pentru a o aproba – de minim 68.

Reacționând într-o discuție cu jurnaliștii într-un chat online, Președinția a reamintit că Maia Sandu „a obținut încrederea a peste 930 000 de cetățeni” la alegerile din noiembrie 2024 și a spus că șefa statului „își va continua mandatul încredințat de cetățeni, inclusiv pentru a proteja ordinea constituțională, democrația și libertatea tuturor”.

Anunțul opoziției survine la o zi după un protest antiguvernamental organizat de aceleași partide în urma unei decizii a Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică de majorare a tarifelor la gaze și căldură, în urma unei scumpiri accentuate a energiei pe piețele internaționale.

Autorii moțiunii au spus că situația economică, socială și politică din țară ar fi „degradat semnificativ”, dând vina pe șefa statului care și-ar fi arogat competențe care aparțin altor autorități.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS, a spus într-o reacție imediată că partidele opoziției ar îndeplini „ordinele rușinoase venite de la Moscova pentru subminarea suveranității și viitorului țării noastre”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Maia Sandu cere autorităților să acționeze imediat pentru a asigura populația cu apă, în condițiile în care nivelul Nistrului și al Prutului a scăzut dramatic. Totodată, ea a avertizat că Republica Moldova trebuie să se pregătească pentru perioade de secetă tot mai frecvente și pentru un deficit de apă care s-ar putea repeta în anii următori.

„Acum e urgent să acționăm pentru a rezolva situația actuală, dar în același timp trebuie să construim un sistem care să poată asigura oamenii cu apă și peste 10, 20 sau 30 de ani”, a scris Sandu marți, 29 septembrie, pe rețelele de socializare.

Șefa statului a cerut Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să găsească soluții comune pentru menținerea alimentării cu apă, inclusiv prin lucrări la stațiile de captare și identificarea unor surse alternative.

Potrivit Maiei Sandu, în câteva localități din Ucraina apa este deja livrată „conform unui grafic”, din cauza nivelului scăzut al Nistrului. Nivelul lacului de acumulare Novodnestrovsk a coborât cu peste 10 metri și a ajuns la un prag critic.

Situația este gravă și pe Prut. Debitul evacuat din lacul de acumulare Costești-Stânca a fost redus la 14 metri cubi pe secundă pentru păstrarea rezervelor. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a spus că într-o lună nivelul lacului a scăzut cu 1,28 metri. Din Prut sunt alimentate cu apă mai multe localități din raioanele Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.

Pe Nistru, între Naslavcea și Camenca este în vigoare cod roșu hidrologic, debitul fiind de aproximativ 15% din media multianuală. Avertizări de cod portocaliu și galben sunt valabile pe alte sectoare ale Nistrului și Prutului, precum și pe mai multe râuri mici. Scurgerea redusă este prognozată până pe 2 octombrie.

Criza râului Nistru afectează deja ecosistemele. La Naslavcea, nivelul apei s-a retras puternic, iar mii de pești au murit după restrângerea albiei.

Pentru Chișinău, una dintre principalele vulnerabilități este stația de captare de la Vadul lui Vodă. Autoritățile pregătesc pompe suplimentare și negociază cu România aducerea temporară a unei pompe flotante, care să poată capta apa la suprafață în cazul scăderii și mai mari a nivelului Nistrului.

Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Măsurile aprobate prevăd prioritate pentru alimentarea populației și a serviciilor esențiale, suspendarea captării apei pentru irigații și pregătirea unor surse alternative, inclusiv puțuri arteziene și pompe de mare capacitate.

Pe termen lung, Maia Sandu a cerut adaptarea infrastructurii, reutilizarea apei, crearea unor rezerve, reducerea pierderilor din rețele și folosirea mai eficientă a resurselor. Ea a pledat și pentru împădurirea țării, protejarea pădurilor și refacerea zonelor umede și a ecosistemelor din bazinele Nistrului și Prutului.

„Problema apei nu se rezolvă într-un an și nici printr-o singură măsură”, a subliniat președinta.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a acuzat serviciile secrete ruse că au pus la cale incendierea, în luna august, a clădirii companiei de vehicule teleghidate Milrem Robotics din Tallinn, care furnizează tehnică militară Ucrainei.

„Pe baza informațiilor colectate de Poliția de Securitate a Estoniei, putem concluziona cu certitudine că incendierea sediului companiei Milrem Robotics, în noaptea de 14 spre 15 august la Tallinn, a fost un act de sabotaj organizat la ordinul serviciilor secrete ale Federației Ruse”, a scris Tsahkna pe X.

El a mai spus că atacul „face parte dintr-o campanie mai amplă a Rusiei desfășurată în întreaga Europă”, al cărei scop este să intimideze țările europene și să slăbească sprijinul pentru Ucraina. În schimb, a adăugat el, autoritățile estoniene își vor intensifica atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunile asupra Rusiei, pentru a pune capăt agresiunii sale.

Comentând anunțul de la Tallinn, secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus și el că asemenea acțiuni rusești nu-și vor atinge scopul, iar aliații Ucrainei vor fi și mai hotărâți să o sprijine.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat implicarea rusă în incidentul din vară, spunând marți că „asemenea declarații... nu au nicio legătură cu realitatea”.

În noaptea de 15 august, un incendiu a izbucnit într-o clădire din Tallinn folosită de Milrem Robotics, companie care produce vehicule terestre de luptă fără pilot THeMIS și le furnizează Ucrainei. Compania a spus că în urma incidentului nu i-au fost afectate lanțurile de aprovizionare.

Ulterior, serviciile de securitate din Letonia au reținut trei suspecți în cazul incendierii, toți fiind cetățeni letoni. Aceștia au fost ulterior transferați în Estonia, unde au fost plasați în arest preventiv.

Ministrul de externe Tsahkna a declarat marți că suspecții nu mai reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Estoniei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Practicienii cu licență în psihopedagogie și master în psihologie nu vor mai fi obligați să aibă și o licență în psihologie, iar cei cu licență în orice alt domeniu și master în psihologie vor avea la dispoziție 5 ani pentru a lua licența.

Acestea sunt câteva dintre modificările care ar urma să fie făcute la legea psihologului.

Schimbările mai vizează plata taxelor pentru psihologii de liberă practică, adică cei din sectorul privat. Aceștia vor achita contribuții la stat – atât sociale, cât și medicale. Legislația actuală nu prevede un astfel de mecanism, deoarece această formă profesională nu a existat oficial până acum.

„Ei decideau cum plătesc taxe la stat. Legea psihologului stabilește că psihologii pot să își desfășoare activitatea în regim de liberă practică și, astfel, apare încă o categorie de profesioniști”, a spus Europei Libere deputata PAS Liliana Grosu, autoarea amendamentelor.

Psihologii care lucrează și în instituțiile de stat, și în sectorul privat, întrucât achită toate taxele în sectorul public, nu vor fi obligați să plătească altele.

O altă modificare spune că medicii psihiatri vor putea practica psihoterapia numai după ce vor absolvi un program acreditat de formare profesională și vor obține un atestat de liberă practică.

Persoanele care au o licență în pedagogie, dar s-au recalificat în domeniul psihologiei (psihologi școlari) și lucrează acum în instituțiile publice sau private pot profesa în continuare, cu condiția ca să treacă cursuri de formare continuă în domeniu.

• Te-ar putea interesa și: „Psihoterapia scurtează durata de ședere în spital”. Câți psihologi sunt în spitalele din R. Moldova și care este rolul lor

Se propune și o perioadă tranzitorie – 1 ianuarie 2028, pentru intrarea în vigoare a prevederilor care se referă la statutul de membru al colegiului psihologilor și obținerea atestatului de liberă practică.

„Am pus această dată ca să reușim să constituim colegiul psihologilor și el să devină funcțional. Pentru ca să poată opera cu registrul psihologilor și să poată elibera atestate de liberă practică, colegiul trebuie să dezvolte o serie de acte prin care să fie implementată legea psihologului”, explică Liliana Grosu.

Deputata precizează că proiectul de modificare a legii psihologului a fost trimis spre avizare Guvernului, iar în Parlament urmează să fie organizate dezbateri publice asupra noilor prevederi.

Psihologii se pot înscrie online, până pe 30 noiembrie, la primul congres al breslei, unde va fi constituit Colegiul Național al Psihologilor.

Adoptată în mai 2025, legea care reglementează, în premieră, activitatea psihologilor din R. Moldova oferea un an Ministerului Educației pentru a îndeplini procedurile necesare și urma să intre în vigoare în iunie 2026. Principala condiție – crearea Colegiului Național al Psihologilor, nu a fost îndeplinită nici până în prezent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aplicarea TVA de 20% pentru coletele comandate de pe platforme internaționale va fi amânată cu o lună, până la 1 noiembrie. Măsura, care urma să intre în vigoare la 1 octombrie, va include și o taxă fixă de 12 lei pentru fiecare colet, a anunțat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, la emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, amânarea a fost decisă după discuțiile cu mediul de afaceri și operatorii poștali, care au cerut timp suplimentar pentru pregătirea sistemelor informatice necesare calculării și colectării automate a taxelor.

„Ne propunem ca această calculare și încasare de taxe să se facă în mod automatizat”, a spus Belous. Ea a precizat că schema tehnică necesară interconectării cu Serviciul Vamal a fost transmisă companiilor abia la sfârșitul lunii august, ceea ce a lăsat prea puțin timp pentru dezvoltarea sistemelor.

Ministra a spus că 1 noiembrie este termenul-limită avut în vedere în prezent și că autoritățile nu planifică o nouă amânare.

TVA ar urma să fie achitată fie în momentul cumpărării, fie la ridicarea coletului. Modalitatea va fi stabilită de platformele internaționale împreună cu operatorii poștali care livrează pachetul. Taxa fixă de 12 lei, percepută pentru fiecare colet, va fi destinată acoperirii parțiale a costurilor de procesare a acestora, a explicat Belous.

Belous estimează că taxarea platformelor internaționale de comerț electronic ar putea aduce la buget aproximativ 1 miliard de lei anual. Suma face parte din cele circa 5 miliarde de lei pe care Ministerul Finanțelor estimează că le-ar putea încasa suplimentar prin noua politică fiscală care urmează să fie aprobată de Parlament.

În prezent, coletele cu valoare sub 150 de euro sunt scutite de TVA. Guvernul susține că eliminarea acestei facilități ar crea condiții mai echitabile pentru comercianții locali, care achită TVA pentru bunurile vândute în Republica Moldova.

Datele Serviciului Vamal arată că în 2025 în Republica Moldova au intrat peste 11,2 milioane de colete din străinătate. Pentru cele aproape 70.000 de colete cu o valoare de peste 150 de euro s-au achitat taxe, care au adus la buget circa 1,1 miliarde de lei.

Potrivit calculelor făcute de Europa Liberă, dacă volumul importurilor prin colete s-ar menține la aproximativ 11 milioane de trimiteri anual, iar valoarea medie a unui colet ar fi de 50 de euro, TVA ar putea aduce la buget circa 2,2 miliarde de lei pe an. Împreună cu taxa fixă de 12 lei pentru fiecare colet, veniturile ar putea ajunge la aproximativ 2,33 miliarde de lei anual.

Cele mai multe colete sunt comandate pentru uz personal, inclusiv haine, accesorii și produse electronice de valoare mică. Potrivit datelor Serviciului Vamal citate de Europa Liberă, aproximativ 80% dintre colete sunt livrate prin Temu, iar printre celelalte platforme utilizate de moldoveni se numără Joom și AliExpress.

Introducerea noilor taxe face parte din politica fiscală a Guvernului și este prezentată de autorități drept o măsură menită să reducă diferența de tratament fiscal dintre comerțul online din străinătate și comercianții autohtoni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un fost deputat care ar fi activat neoficial în interesul partidelor ce au format Blocul Politic „Victorie/Победа” a fost trimis în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunilor politice și spălare de bani, anunță Procuratura Anticorupție. Potrivit surselor publicației NewsMaker, este vorba despre fostul deputat și șef al Serviciului Vamal Viorel Melnic, apropiat al oligarhului fugar Ilan Șor.

Procuratura Anticorupție spune că fostul deputat ar fi acționat împreună cu alte persoane, folosind intermediari, pentru a finanța din surse interzise de lege partidele componente ale Blocului „Victorie/Победа”. Potrivit procurorilor, acestea erau formate, de fapt, din persoane care anterior activaseră în beneficiul Partidului „Șor”, declarat neconstituțional.

Tot marți, Judecătoria Chișinău a anunțat că dosarul în care Viorel Melnic este acuzat de „finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum” a fost înregistrat pentru examinare în fond la sediul Buiucani al instanței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada iulie-septembrie 2025, fostul deputat ar fi primit în trei tranșe 300.000 de lei, 54.000 de euro, 100.000 de dolari și încă 16.000 de euro, în total aproximativ 3,33 milioane de lei. Banii ar fi fost transmiși ulterior altor persoane pentru finanțarea activităților Blocului „Victorie/Победа”, inclusiv pentru promovarea acestuia, lucrări de renovare la un stadion din Orhei și în curți de blocuri din sudul țării. O parte din bani ar fi fost destinată susținerii unui candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, participării la mitinguri și altor servicii în beneficiul formațiunilor politice.

Procurorii susțin că o parte din fonduri ar fi fost convertită prin criptomoneda USDT, prin intermediul unei persoane interpuse lui Ilan Șor, pentru a ascunde originea banilor și a-i introduce în Republica Moldova. Ulterior, fondurile obținute în urma conversiei ar fi fost folosite pentru finanțarea ilegală a blocului.

Acuzațiile procurorilor sunt, în mare parte, în linie cu constatările unei investigații RISE Moldova din iunie 2026. Potrivit acesteia, Melnic ar fi avut rolul de a gestiona banii proveniți dintr-un portofel cripto asociat lui Șor și de a decide cui urmau să fie transmiși. RISE Moldova mai susține că Melnic a făcut afaceri cu Șor în Kîrgîzstan și că numele său a figurat într-un raport Kroll privind frauda bancară de proporții din 2014, cunoscută ulterior ca „furtul miliardului”.

În dosarul trimis în judecată luni a fost aplicat sechestru asupra unor mijloace bănești care acoperă valoarea totală a finanțării ilegale a partidului. Melnic beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O dronă rusească a căzut luni seara în apropierea punctului de trecere a frontierei Iahodin, din regiunea ucraineană Volîn, la granița cu Polonia. Explozia a avariat o clădire de la intrarea în terminal, fără să provoace victime, a anunțat șeful administrației militare regionale, Roman Romaniuk.

„Din păcate, a avut loc o lovitură în apropierea frontierei cu Polonia, în satul Starovoitovo, unde se află punctul de trecere Iahodin. Unda de șoc a avariat clădirea punctului de control de la intrarea în terminal. Nu sunt informații despre morți sau răniți”, a scris Romaniuk pe Telegram.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu momentul prăbușirii dronei într-o zonă împădurită, în apropierea unor persoane și a infrastructurii de frontieră.

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, declarase anterior că drona a căzut cam la doi kilometri de punctul de trecere, ceea ce a determinat Polonia să ridice în aer avioane de luptă. Activitatea aeroporturilor din estul țării, inclusiv cele din Lublin și Rzeszów, a fost suspendată temporar pentru a permite operațiunile aviației militare.

Iahodin este un important punct de legătură între Ucraina și Polonia. Zona a fost vizată de atacuri și în ultimele săptămâni. Pe 17 septembrie, o dronă s-a prăbușit la aproximativ patru kilometri de frontiera poloneză, în apropiere de Iahodin. Polonia și aliații săi au ridicat atunci avioane de luptă, iar două aeroporturi și-au suspendat temporar activitatea. Premierul polonez Donald Tusk a spus că ținta putea fi o benzinărie de pe teritoriul ucrainean.

Pe 13 septembrie, o dronă a lovit locomotiva unui tren de călători în regiunea Volîn, la numai doi kilometri de granița cu Polonia. Într-un tren care plecase din gara Iahodin cu puțin timp înainte de atac se aflau mai mulți politicieni europeni, între care fostul premier britanic Boris Johnson și consilierul cancelarului german pentru politică externă și securitate, Günter Sautter. Aceștia se întorceau de la Kiev. Într-un alt tren aflat în apropierea gării Iahodin se afla fostul director al CIA, David Petraeus.

Între timp, la Kiev, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a anunțat luni seara încheierea operațiunilor de salvare, în urma atacurilor rusești din 28 septembrie. Potrivit autorităților, două persoane au fost ucise, iar alte 26 au fost rănite, între care trei copii.

Printre obiectivele lovite s-au numărat o clădire a Academiei Naționale de Științe (ANȘ) din Kiev și centrul medical „Dobrobut”.

În urma atacului asupra Academiei de Științe, a fost rănit ușor și vicepreședintele ANȘ, fostul șef al Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Vladimir Horbulin. El a confirmat presei ucrainene că asistenta sa a fost ucisă în urma atacului.

În vârstă de 86 de ani, Horbulin este considerat una dintre figurile importante ale industriei de apărare și aerospațiale din Ucraina, timp de mai mulți ani a fost consilier prezidențial pentru probleme strategice, iar în 2021 președintele Volodimir Zelenski i-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a susținut că atacurile au vizat centre de date ale „Ukrtelecom” și „DreamLine”, care ar furniza servicii de internet și infrastructură de date pentru armata ucraineană. Cu o zi înainte, armata rusă a anunțat atacuri asupra altor două centre de date din Kiev, aparținând companiilor „Kiivstar”, cel mai mare operator de telefonie mobilă din Ucraina, și „Omega Telecom”.

Ultimele atacuri asupra Kievului au fost condamnate de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. „Rusia trebuie să răspundă pentru crimele sale, iar Ucraina trebuie sprijinită în continuare pentru dreptul de a trăi liber și în pace”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat pe 28 septembrie că modul în care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a tratat discuțiile cu omologul său german, Johann Wadephul, după recenta lor întâlnire la ONU, arată că Rusia nu este interesată de încheierea războiului din Ucraina.

Întâlnirea dintre Lavrov și Wadephul a avut loc pe 26 septembrie, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, și a fost prima între miniștrii de Externe ai Germaniei și Rusiei de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, din februarie 2022.

Atât în discursul său adresat Națiunilor Unite, mai târziu în aceeași zi, cât și în cadrul unei conferințe de presă ulterioare, Lavrov a ironizat întâlnirea cu Wadephul și a respins apelurile Germaniei de a înceta atacurile asupra Ucrainei, care în ultimele zile au provocat numeroase victime în rândul civililor.

„Există multe țări din afara Europei care spun: «Discutați cu rușii și atunci se va obține un rezultat (în Ucraina)»”, a declarat Kallas referindu-se la atitudinea lui Lavrov. „Dar această discuție (dintre Wadephul și Lavrov - n.r.) arată că Rusia nu este deloc interesată de pace. Altfel, nu îți tratezi în acest fel interlocutorul.”

Kallas a afirmat că, în timpul întâlnirii, Wadephul a adus în discuție necesitatea de a reduce intensitatea conflictului din Ucraina, precum și a atacurilor hibride din Europa. La începutul lunii septembrie, Berlinul a dat vina pe Rusia pentru incidentele cu drone care au blocat traficul la aeroportul din Leipzig în luna august.

Lavrov a respins însă apelurile pentru dezescaladare. Pe 26 septembrie, acesta a declarat că luptele „vor continua până la capăt”.

Ministrul rus de Externe a acuzat Germania că este principalul susținător al Ucrainei și că încearcă să redevină o putere militară de prim rang în Europa.

„Înțelege Berlinul la ce ar putea duce acest lucru?”, a întrebat el în fața Adunării Generale a ONU, adăugând: „Oare nu au învățat lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial?”.

Lavrov a mai declarat că Moscova va bloca prin veto orice tentativă a Germaniei de a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, în cazul unei eventuale extinderi a acestui organism, cea mai puternică structură decizională a Națiunilor Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O dronă rusească a lovit, pe 28 septembrie, clădirea Academiei Naționale de Științe a Ucrainei din centrul Kievului. O femeie a fost ucisă, iar alte trei persoane au fost rănite, potrivit primarului Vitali Kliciko. În clădire a izbucnit un incendiu, iar salvatorii au intervenit pentru stingerea acestuia și evacuarea persoanelor rămase în interior.

Serviciul de presă al Academiei Naționale de Științe a confirmat pentru „Ukrinform” că „o dronă rusească a lovit în plin clădirea ANȘ” din centrul Kievului.

În imaginile distribuite pe rețelele de socializare se văd oameni care încearcă să iasă din clădirea plină de fum, inclusiv prin ferestre. După impact, în imobil a izbucnit un incendiu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat ulterior că în clădirea Academiei Naționale de Științe se desfășoară o operațiune de salvare, în timp ce pompierii încearcă să stingă incendiul. Potrivit acestuia, serviciile de intervenție căutau persoane care ar fi putut rămâne în interiorul imobilului.

Zelenski a mai afirmat că, pe 28 septembrie, la Kiev au mai fost atacate o companie farmaceutică și stații de alimentare cu combustibil, iar în Dnipro – un centru de afaceri. Atacuri asupra obiectivelor civile și a întreprinderilor, potrivit lui, au fost înregistrate și în alte regiuni ale Ucrainei.

„Rusia trebuie să răspundă pentru toate acestea și să suporte consecințe reale”, a declarat Zelenski.

Armata rusă nu a comentat încă informațiile privind atacul asupra clădirii Academiei Naționale de Științe.

Kievul este vizat de atacuri rusești de câteva zile consecutiv.

Moscova susține că în atacurile de duminică și luni dimineața țintele ar fi fost centre de date ale unor furnizori ucraineni de servicii de comunicații mobile și internet de mare viteză.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fermierii din raionul Fălești au organizat pe 28 septembrie un „protest de avertizare”, cerând autorităților să mențină cota TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase și să adopte mai multe măsuri de sprijin pentru sectorul agricol.

La manifestație au participat aproximativ 30 de agricultori, cu circa 20 de unități de tehnică agricolă, potrivit liderilor asociației „Forța Fermierilor”.

Protestul de la Fălești are loc la câteva zile după cel al agricultorilor din raionul Basarabeasca, organizat pe 25 septembrie, în apropierea satului Abaclia, cu revendicări similare.

Pe lângă menținerea TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase, agricultorii cer prelungirea până cel puțin la 31 decembrie a licențierii importurilor de cereale și floarea-soarelui. O altă revendicare vizează rambursarea accizei pentru motorina procurată de agricultori în perioada 1 iunie–1 decembrie 2026.

Fermierii din Fălești au îndemnat agricultorii din alte raioane să li se alăture.

„În cazul în care autoritățile rămân indiferente fata de cerințele agricultorilor, fermierii din Fălești propun ca imediat după finalizarea lucrărilor de recoltare și semănat să pornească cu tehnica agricolă spre Chișinău”, a declarat, pentru Europa Liberă, directorul asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari.

„Forța Fermierilor” a solicitat anterior Parlamentului consultări înainte de votul în lectura a doua asupra proiectului politicii fiscale pentru 2027. Asociația se opune majorării TVA în agricultură de la 8% la 12%, dar și creșterii impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești și a accizelor la motorină, în lipsa unui mecanism de compensare pentru agricultori.

Nemulțumirile fermierilor au apărut după votarea în prima lectură a proiectului politicii fiscale pentru anul viitor. Potrivit „Forța Fermierilor”, noile taxe ar pune presiune suplimentară pe un sector deja afectat de creșterea costurilor pentru inputuri și de pierderile provocate de calamitățile naturale din ultimii ani. Asociația a invocat, de asemenea, diferențele dintre nivelul TVA și formele de sprijin acordate agricultorilor din Republica Moldova și celor din unele state UE.

Pe 22 septembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a declarat, într-o emisiune la AgroTV, că fermierii au dreptul la protest pașnic, cu respectarea cadrului legal. În ceea ce privește TVA-ul, ministrul a spus că autoritățile analizează atât interesele agricultorilor, cât și necesitățile bugetului de stat.

La acel moment, Osmochescu preciza că nu fusese luată o decizie finală privind menținerea cotei de 8% sau majorarea acesteia la 12%, iar hotărârea urma să fie luată cel târziu în săptămâna următoare, potrivit Nordnews.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 a fost votat în prima lectură pe 10 septembrie și urmează să fie examinat în lectura a doua. Deocamdată, Parlamentul nu a anunțat o dată pentru votul final.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul Ungariei a ridicat luni imunitatea premierului Peter Magyar și a doi foști miniștri ai guvernării Viktor Orban, permițând anchetarea lor în dosare penale distincte, în aceeași zi în care noua autoritate anticorupție de la Budapesta a anunțat primele cazuri pe care le va investiga.

Dosarele celor doi foști miniștri sunt primele anchete penale care vizează înalți demnitari din cei 16 ani de guvernare ai lui Orban.

Fostul ministru al culturii, Balazs Hanko, este acuzat de deturnarea a peste 40 de milioane de euro din fonduri publice, în timp ce fostul ministru al dezvoltării, Miklos Sesztak, este acuzat de luare de mită pentru achiziția unor autobuze second-hand la prețuri umflate. Ambii resping acuzațiile.

În cazul premierului Peter Magyar, ancheta este separată și vizează un incident din 2024, când acesta ar fi luat telefonul unui bărbat care îl filma într-un club și l-ar fi aruncat în Dunăre. Magyar a cerut personal ridicarea imunității și a respins acuzațiile, calificând dosarul drept o tentativă de discreditare politică.

Separat, noua autoritate anticorupție înființată de guvernul lui Magyar, a anunțat luni primele patru cazuri pe care intenționează să le investigheze. Acestea vizează presupuse nereguli legate de obținerea unor permise de ședere prin conexiuni politice, cheltuieli ale administrațiilor locale, investiții și companii de stat, precum și costuri considerate nejustificate pentru propagandă și evenimente ale unei instituții publice.

Potrivit lui Magyar, unul dintre dosare îl vizează pe omul de afaceri Daniel Jellinek, șeful grupului imobiliar Indotek și unul dintre cei mai bogați antreprenori din Ungaria. Jellinek a fost audiat în legătură cu o anchetă privind presupuse acte de corupție la achiziția unor autobuze. Indotek a precizat că acesta cooperează cu autoritățile și că nu a comis nicio infracțiune.

Partidul Tisza al lui Magyar a ajuns la putere în aprilie 2026, după ce a promis investigarea presupusei corupții și a abuzului de putere din cei 16 ani de guvernare a predecesorului său. Viktor Orban a respins în repetate rânduri acuzațiile privind tolerarea corupției în timpul mandatului său.

Cu informații de la Reuters și AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, pe 28 septembrie, majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici de la 20,30 la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, invocând creșterea prețului gazelor pe piețele internaționale.

Este a doua majorare a tarifului în mai puțin de o lună. Creșterea actuală de aproape 30%, solicitată de Energocom, vine după majorarea de la 1 septembrie, când tariful a fost ridicat cu aproximativ 41%, de la 14,42 la 20,30 lei pentru un metru cub.

Cât estimați că veți cheltui pentru încălzire din venitul lunar al familiei la iarnă? Click pentru a participa la un SONDAJ

Potrivit Energocom, de la ultima cerere de ajustare a prețurilor, din iulie 2026, piața europeană a gazelor a înregistrat o creștere de 42,15%, astfel că procurarea ulterioară a gazelor a produs acumularea unor devieri tarifare. Ministerul energiei a estimat anterior că acestea au depășit 180 de milioane de lei.

„Astfel, pentru a stopa acumularea de devieri financiare pe viitor (...) era necesară ajustarea prețului”, a explicat șeful ANRE, Alexei Taran, în ședința de luni.

În aceeași ședință, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la energia termică pentru consumatorii din Chișinău - livrată de Termoelectrica - până la 3.277 de lei/Gcal (fără TVA), de la 2.020 de lei. La Bălți, tariful pentru căldura livrată de CET-Nord va fi de 3.374 de lei/Gcal (fără TVA), față de 2.201 lei. ANRE a majorat și tarifele pentru consumatorii din Glodeni și Comrat - până la 4.322 și, respectiv, 4.393 de lei/Gcal (de la 2.648 de lei și, respectiv, 3.505 lei).

Modificările vizează și energia electrică produsă prin cogenerare. Termoelectrica cerut majorarea tarifului de la 2,31 la 5,21 lei/kWh, în timp ce ANRE a calculat un tarif de 4,62 lei/kWh.

Protest în fața sediului ANRE

În timp ce ANRE examina noile tarife, în fața sediului instituției a avut loc un protest față de majorarea prețurilor la gaze și energie termică. La manifestație au participat reprezentanți ai unor formațiuni de opoziție, care au contestat majorarea și au cerut explicații privind modul de calcul al noilor tarife.

• Vezi și: Cresc tarifele la energie, opoziția cere anticipate

Protestul are loc la câteva săptămâni după manifestația organizată în fața ANRE cu ocazia precedentei ajustări a tarifului la gaze, aprobată în august și intrată în vigoare la 1 septembrie.

La manifestație și-au anunțat prezența, între alții, Partidul Socialiștilor, Partidul Democrația Acasă, Partidul Nostru, Mișcarea Alternativa Națională ș.a.

Autoritățile promit compensații pentru sezonul rece

În contextul majorării tarifelor, autoritățile au anunțat că intenționează să mențină un program de compensații la contor cel puțin la nivelul celui din sezonul precedent.

Anul trecut, peste 620 de mii de gospodării au beneficiat de compensații cuprinse între 500 și 1.000 de lei lunar. Astfel, pentru noul sezon rece, costurile programului ar fi estimate la aproximativ 2,3–2,4 miliarde de lei, în timp ce prin rectificările bugetare pentru 2026 au fost prevăzute aproximativ 500 de milioane de lei pentru compensații.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, citată de postul public Moldova 1, că plata minimă ar urma să rămână, cel mai probabil, la 500 de lei, iar plafonul maxim va depinde de fondurile disponibile.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Coreea de Sud a cerut Ucrainei explicații oficiale și scuze după ce Kievul a făcut public transferul la Seul al doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse, acuzând partea ucraineană că a încălcat un acord de confidențialitate.

Disputa a izbucnit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat săptămâna trecută, în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU, că cei doi soldați nord-coreeni au fost transferați în Coreea de Sud. Zelenski a precizat că aceștia fuseseră capturați în timp ce luptau pentru Rusia și că nu fusese ușor să fie luați în viață.

Biroul prezidențial de la Seul „își exprimă regretul profund față de dezvăluirea unilaterală a Ucrainei și față de declarația ulterioară, falsă, potrivit căreia nu ar fi existat un acord de confidențialitate”, a declarat Seong Ghi-hong, secretar prezidențial principal pentru relații publice, pe 28 septembrie. El a precizat că Seulul analizează și eventuale măsuri suplimentare.

Potrivit autorităților sud-coreene, Kievul a discutat în repetate rânduri cu Seulul, prin mai multe canale, despre transferul celor doi prizonieri și a insistat ca operațiunea să rămână confidențială. Ucraina ar fi invocat riscul unor critici interne, pe motiv că dezvăluirea transferului ar fi putut fi interpretată drept renunțarea la posibilitatea de a-i schimba pe soldații nord-coreeni cu prizonieri ucraineni.

Seulul spune că a acceptat păstrarea secretului și din motive de securitate, diplomatice și umanitare, inclusiv pentru protejarea prizonierilor și a familiilor acestora rămase în Coreea de Nord.

La Kiev, consilierul prezidențial Dmitro Litvin a încercat să minimalizeze disputa, afirmând că Zelenski a făcut public doar faptul că soldații au fost predați Coreei de Sud. El a susținut că Ucraina este o „țară deschisă” și că ar fi neobișnuit ca un astfel de transfer să fie realizat în secret. Ambasada Ucrainei la Seul nu a oferit imediat un răspuns la o solicitare a agenției Reuters pentru comentarii.

Cei doi soldați nord-coreeni au fost capturați în regiunea rusă Kursk în ianuarie 2025. Ei sunt considerați primii militari nord-coreeni capturați în viață de la intrarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina, în sprijinul Rusiei, în 2024.

Disputa privind transferul au loc în contextul în care Seulul încearcă să mențină deschisă posibilitatea reluării dialogului cu Phenianul, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, și-a reafirmat disponibilitatea de a purta discuții cu Phenianul, notează Reuters. Analiști sud-coreeni, citați de AFP, au avertizat că dezvăluirea ar putea alimenta ostilitatea regimului nord-coreean.

Incidentul ar putea afecta și cooperarea dintre Seul și Kiev în domeniul militar, din cauza deteriorării încrederii între cele două părți, potrivit analiștilor. Coreea de Sud nu a furnizat până acum Ucrainei arme letale, invocând restricțiile interne, dar a analizat solicitări privind furnizarea unor echipamente defensive, mai ales după desfășurarea trupelor nord-coreene în sprijinul Rusiei.

Președintele Zelenski a anunțat în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, pe 23 septembrie, că Ucraina a predat recent Coreei de Sud doi soldați nord-coreeni capturați în regiunea Kursk. Președintele ucrainean a anunțat încă în ianuarie 2025 că aceștia fuseseră luați prizonieri.

Cu informații de la Reuters și AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Tofan și-a început discursul de la tribuna ONU spunând că, după 35 de ani de independență, R. Moldova nu mai este o țară „prinsă între Est și Vest”, ci una care și-a ales viitorul – în Uniunea Europeană. Dar, a subliniat el, „Kremlinul și-a continuat încercările” să influențeze situația politică din R. Moldova, prin finanțări ilegale, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.

„Pentru noi, aderarea la UE nu înseamnă înlocuirea unei sfere de influență cu alta. Înseamnă exact opusul. Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a spus premierul moldovean.

În schimb, R. Moldova ar putea oferi Europei, potrivit lui Tofan: „o democrație care a învățat să reziste ingerințelor, o economie emergentă, o țară care contribuie la stabilitatea frontierei estice a Europei și un stat mic, dispus să testeze idei noi, să facă reforme și să avanseze rapid”.

Tofan a adăugat că parcursul european al R. Moldova nu exclude un parteneriat puternic cu NATO și cu SUA.

Armata rusă din Transnistria și războiul de la graniță

Vorbind despre războiul dus de Rusia în Ucraina, Tofan a povestit că în dimineața de 24 februarie 2022, când a început invazia la scară largă, era împreună cu familia la Kiev și a trebuit să le explice copiilor lui ce înseamnă războiului.

Șeful Guvernului a avut un scurt mesaj în limba română pentru moldoveni care sunt îngrijorați de războiul de alături, de dronele rusești care s-au întețit și de iarna care vine: „Vreau să vă rog un lucru important: să ne ținem grămăjoară. În momentele grele, asta ne-a ajutat de fiecare dată”.

Premierul a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor insista în continuare pe retragerea necondiționată a armatei ruse din regiunea transnistreană și pe o reintegrare pașnică a țării, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova.

De asemenea, Tofan a prezentat candidatura R. Moldova la președinția următoarei sesiuni a Adunării Generale a ONU - pentru că „statele mici trebuie să contribuie la modelarea sistemului internațional, nu doar să depindă de el”.

În timpul vizitei la New York (23-26 septembrie), Tofan a avut, de asemenea, întrevederi cu omologii săi din Norvegia, Olanda, Irlanda, Croația și Slovenia, cu reprezentanți ai instituțiilor ONU, ai unor companii IT și fonduri de investiții internaționale și s-a întâlnit cu un grup de moldoveni stabiliți în SUA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Din această sumă, 900 de milioane de euro sunt destinate misiunii de asistență militară a UE pentru Ucraina, iar 1 miliard de euro vor finanța noi achiziții comune de echipamente, a declarat Kallas într-o postare pe X. Ea a adăugat că restul de 4,7 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a rambursa statele membre, dintre care unele au anunțat deja că își vor direcționa cota către Ucraina.

„Este o veste bună pentru Ucraina și proastă pentru Rusia”, a declarat Kallas. „Atacurile hibride ale Moscovei încearcă să intimideze Europa pentru a o determina să-și reducă sprijinul acordat Ucrainei. Europa face exact opusul.”

Fondurile destinate Ucrainei au rămas blocate în fond timp de luni de zile, fiind inițial paralizate de guvernul maghiar anterior, condus de prim-ministrul Viktor Orbán, cunoscut pentru poziția sa favorabilă Rusiei.

Ceva mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase că deficitul bugetar al Ucrainei, de peste 23 de miliarde de euro, pune în pericol finanțarea achizițiilor de drone, esențiale pentru efortul de război.

„Dacă nu le comandăm și nu le plătim în octombrie și noiembrie, vom avea probleme grave în ianuarie și februarie”, a declarat Zelenski jurnaliștilor la Kiev, vineri.

Puțin peste o treime din deficitul de finanțare se referă la achizițiile de drone pentru primele trei luni ale anului 2027. Zelenski a solicitat Comisiei Europene să transfere mai repede următoarele plăți din împrumutul de 90 de miliarde de euro pus la dispoziție în aprilie.

Folosind drone cu rază lungă de acțiune, armata ucraineană lovește în mod repetat instalații aparținând în special industriei petroliere ruse, pentru a îngreuna finanțarea războiului de către Rusia.

„Trump a luat o decizie definitivă” privind Patriot

Tot vineri, Zelenski, proaspăt întors de la New York, a declarat că președintele SUA, Donald Trump, i-a spus că va permite Ucrainei să producă rachete avansate de apărare aeriană din sistemul Patriot, după o serie de schimbări de poziție pe această temă.

Kievul se confruntă cu o penurie de rachete, necesare pentru a contracara atacurile tot mai frecvente ale Rusiei cu drone și rachete asupra țării, dintre care cel mai recent a dus la moartea unui băiat de 14 ani în capitală, vineri.

În cadrul ultimei sale vizite în Statele Unite, din această săptămână, Zelenski a reiterat solicitările de sprijin în domeniul apărării aeriene, precum și pentru sistemele Patriot, care rămân singurul sistem capabil să contracareze în mod fiabil puternicele rachete balistice ale Rusiei.

„La ultima noastră întâlnire, președintele Trump mi-a subliniat că da, am luat o decizie definitivă. Ucraina va primi licențe pentru producția de rachete Patriot”, a declarat Zelenski într-un mesaj vocal adresat jurnaliștilor.

În iulie, Trump a afirmat că ar fi „destul de OK” să acorde Ucrainei licențele respective, înainte de a-și schimba poziția, spunând că Statele Unite ar trebui să fie „foarte prudente” înainte de a acorda autorizația Ucrainei.

Ucraina a semnalat o penurie acută de rachete interceptoare Patriot de când Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul în februarie, ceea ce a determinat redirecționarea livrărilor acestor sisteme avansate.

Chiar dacă licențele ar fi acordate, crearea capacității industriale ar necesita mai mult de un an și nu ar satisface nevoile imediate ale Kievului, observă experții militari.

Kievul, pregătindu-se pentru iarnă, a reînnoit apelurile pentru sprijin urgent, spunând că are nevoie de 5% din rachetele interceptoare Patriot ale Statelor Unite pentru a trece de iarnă și de 10% pentru a distruge toate proiectilele balistice ale Rusiei.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.