Ungaria a salutat depunerea de către guvernul Ucrainei în Parlamentul de la Kiev a unui proiect de lege care mărește drepturile minorității maghiare din vestul țării. Doi diplomați din Uniunea Europeană citați de Reuters au spus că asta ar putea permite să deschidă încă două grupuri de capitole ale negocierilor de aderare la UE.

Ungaria se plânge de mult timp de modul în care Ucraina tratează minoritatea etnică maghiară, dar noul guvern al prim-ministrului Peter Magyar a declarat în iunie că a ajuns la un acord cu Kievul privind drepturile lingvistice, culturale și educaționale ale celor cam 100.000 de unguri din Transcarpatia.

„Proiectul de lege (ucrainean) consolidează garanțiile legale privind educația în limba maghiară și rețeaua de instituții de învățământ”, a afirmat Magyar într-o postare pe Facebook.

Magyar a adoptat o poziție mai puțin conflictuală față de Kiev decât predecesorul său, Viktor Orban, dar și el a afirmat că progresele privind drepturile etnicilor maghiari reprezintă o condiție prealabilă pentru sprijinul acordat de Budapesta aderării Ucrainei la UE.

Doi diplomați ai UE au declarat vineri pentru Reuters că Kievul și Budapesta au convenit că, odată aprobată noua legislație în Rada ucraineană, Ungaria își va ridica opoziția actuală față de deschiderea negocierilor în două domenii ale cererii de aderare a Ucrainei – piața internă și competitivitatea.

Ucraina, ca și Moldova, a deschis deocamdată doar două clustere (grupuri de capitole) ale aderării („fundamentale” și „externe”). Ca și Chișinăul, Kievul speră să poată deschide mai multe, poate toate șase, până la sfârșitul anului curent, ca să poată spera la aderare încă în acest deceniu.

Știrea privind schimbare de poziție a Ungariei vine când potrivit unui proiect de hotărâre văzut de Europa Liberă, Uniunea Europeană se pregătește să ușureze deschiderea de noi capitole de aderare cu țările candidate, condiționând-o de un vot majoritar, nu unanim, ca în prezent, al actualelor țări-membre.

La Chișinău, ideea deschiderii tuturor capitolelor de negocieri anul acesta a fost reiterată joi de prim-ministrul Vasile Tofan, cu ocazia vizitei comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Anwar Gargash, consilier prezidențial al Emiratelor Arabe Unite, a declarat vineri că incidentul petrecut la bordul unui zbor al companiei flydubai, care se îndrepta de la Dubai spre Tel Aviv, a fost un „act terorist”, lăudând totodată curajul căpitanului atacat de copilotul său.

Gargash a mai declarat pe X că Smit Machchhar, căpitanul de zbor, un cetățean indian, este un „adevărat erou” și merită „toată aprecierea, deoarece, în fața unui act terorist grav și a unui potențial dezastru, el a întruchipat adevăratul sens al curajului și al responsabilității”.

Machchhar, rănit în timpul unui presupus atac al copilotului său la bordul unui zbor de la Dubai la Tel Aviv, a intervenit pentru a proteja pasagerii avionului, a declarat el vineri prim-ministrului indian Narendra Modi.

„Încercam să-mi salvez propria viață, dar știam și că nu pot lăsa toți acei oameni să moară”, a spus Machchhar în timpul unei convorbiri telefonice de pe patul de spital, într-un videoclip postat de Modi pe rețelele sociale.

Zborul cu un avion Boeing 737, operat de compania flydubai cu sediul în Dubai, transporta 174 de pasageri, aproape toți israelieni, în momentul în care a avut loc altercația, miercuri.

Varianta cea mai des vehiculată este că un copilot a vrut să provoace prăbușirea avionului, fiind împiedicat de căpitan și de pasageri, iar apoi un echipaj de rezervă aflat la bord ar fi pilotat aeronava spre un aeroport din Arabia Saudită, unde a aterizat în siguranță.

Circumstanțele confruntării și motivele posibile fac obiectul unor anchete paralele în EAU, Arabia Saudită și Israel.

Liderii Israelului au spus că după toate aparențele a fost o încercare de a ucide israelieni a unui individ „radicalizat” de ideologii islamiste și „jihadiste”.

Câțiva pasageri care au intervenit împotriva atacatorului, la bord, au fost decorați de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Zborurile între Tel Aviv și Dubai au fost suspendate după incident. EAU și Israel și-au normalizat relațiile în urmă cu 6 ani, iar țara din Golful Persic a devenit o destinație de vacanță și de tranzit populară printre israelieni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a respins acuzațiile că în R. Moldova gazele ar fi ajuns cele mai scumpe din Europa după mărirea de tarife de la începutul lunii octombrie, în vreme ce opoziția parlamentară a propus desființarea agențiilor de stat răspunzătoare de energie.

„Gazele în Moldova NU sunt cele mai scumpe din Europa”, a scris Junghietu vineri pe Facebook, invocând datele Eurostat pentru a demonstra că prețul gazelor în Moldova este cu 23% sub media Uniunii Europene.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat pe 28 septembrie o nouă majorare a tarifelor la gaze, începând cu luna octombrie, de la 20 la 26 de lei pe metru cub, în cea de a doua decizie de acest fel din mai puțin de o lună, după scumpirea bruscă a gazelor pe piața internațională.

Scumpirea a fost criticată de opoziția politică încă de la anunțarea ei.

Vineri, 2 octombrie, după ce majorarea a intrat în vigoare, cel mai important partid de opoziție, al Socialiștilor, a propus în Parlament desființarea ANRE și a companiei Energocom și transferarea competențelor acestora Ministerului Energiei.

Ideea a fost prezentată de vicepreședintele lui, Vlad Bătrâncea, deputat PSRM, ca o soluție de economisire de fonduri publice înaintea iernii „care se anunță grea”. El a spus că Republica Moldova poate convinge partenerii internaționali că lichidarea instituțiilor menționate „este o măsură adecvată și va contribui la economisirea banilor publici”.

• Vezi și un reportaj video de la protestul organizat de partidele de opoziție în fața ANRE

Tot vineri, socialiștii au încercat să introducă pe ordinea de zi a Parlamentului o lege mai veche a lor care ar interzice debranșarea cetățenilor, în sezonul rece, de la gazele naturale, curent electric și încălzire centrală. Potrivit PSRM, deputații puterii au respins propunerea.

În postarea sa de vineri, ministrul Energiei, Dorin Junghietu (PAS), a spus că guvernul nu ignoră „impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă.”

„Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a insistat ministrul.

Tot pe fondul scumpirii gazelor, liderul socialist Igor Dodon și-a reiterat săptămâna aceasta dorința de a organiza mari proteste de stradă „la sfârșitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie”, cu participarea mai multor forțe de opoziție.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Elevii de liceu francezi au aprins vineri focuri în fața școlilor și s-au confruntat cu forțele de ordine, continuându-și mișcarea de protest care a determinat închiderea a aproximativ 400 de unități de învățământ și a prilejuit ciocniri cu forțele de ordine.

Elevii susțin că programul școlar este excesiv de lung, iar condițiile sunt inadecvate – inclusiv sălile de clasă supraîncălzite în timpul valurilor de căldură succesive din vara trecută – iar sistemul duce lipsă de cadre didactice, fiind în general insuficient finanțat de stat.

Guvernul centrist de la Paris a spus că nemulțumirile sunt legitime, dar a condamnat ceea ce a descris drept „violență urbană” practicată de protestatari.

Elevii au acuzat poliția că a folosit forța excesivă și a rănit oamenii prin lansarea repetată de grenade cu gaz lacrimogen pentru a dispersa protestele.

Vineri, la Paris, incendiile au avariat intrările a două licee – „Leonardo de Vinci”, din sudul orașului, și „Gaston-Bachelard”, din sud-est, iar pompierii au fost chemați să stingă flăcările, a declarat un fotograf AFP.

Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat că „mișcarea elevilor de liceu este ținută ostatică de grupuri marginale extrem de violente”.

„Părinții trebuie să ia atitudine în mod clar și să le spună copiilor să nu meargă la proteste”, a adăugat el. „Ceea ce contează acum este să ne asigurăm că copiii noștri nu mai ies pe străzi, pentru că acolo sunt în pericol.”

Cel puțin 65 de membri ai personalului școlilor au fost răniți, dintre care 40 de directori de liceu, de la începutul mișcării, a declarat Geffray pentru BFMTV. Aproximativ 170 de elevi au fost răniți, iar peste 100 de licee au suferit „daune grave”.

De la începutul mișcării, aproximativ 2.000 de persoane au fost reținute de poliție, dintre care 90% erau minori, a declarat ministrul Justiției, Gerald Darmanin pentru RTL.

Protestele au avut, de asemenea, un puternic ecou politic cu jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale, guvernul acuzând formațiunea de extremă stânga „Franța Neînfrântă” (LFI) – al cărei lider radical, Jean-Luc Mélenchon, candidează din nou la președinție – că s-ar află în spatele mișcării.

Într-o încercare de a atenua tensiunile, ministrul Educației, Edouard Geffray a declarat că vineri se va întâlni cu sindicatele din învățământ și cu asociațiile elevilor de liceu pentru a găsi un teren comun pentru dialog.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un oficial guvernamental ucrainean a spus că țara lui vrea să deschidă noi puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova, chiar anul acesta, întrucât cele existente au fost în mare măsură distruse de atacurile repetate ale forțelor ruse, în războiul care durează de peste patru ani și jumătate.

Într-un interviu acordat Europei Libere la Bruxelles, Serhii Derkaci, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, a spus că noile puncte, pe care le-a numit „pilot”, ar trebui să fie operaționale „în termen de trei luni”.

În urma atacurilor rusești, trei puncte de trecere a frontierei ucrainene la granița cu Moldova au fost, potrivit spuselor sale, „practic complet distruse”. Oficialul ucrainean nu a spus care sunt punctele respective, avariate, și nici câte noi puncte de trecere noi dorește Kievul.

Derkaci a spus că ele ar trebui să fie comune și să fie situate de partea moldoveană a graniței, iar Ucraina ar putea interveni la nevoie să le protejeze.

Moldova „ar trebui să aibă interesul” să construiască ea însăși infrastructura necesară, dar dacă nu, Ucraina este dispusă să amplaseze ea pe partea moldovenească „module mobile”, a mai spus el.

Oficialul ucrainean a declarat că Ucraina deja are o asemenea infrastructură la granița cu Polonia.

„În cazul Moldovei, procesul este puțin mai rapid și mai simplu: există un acord privind punctele de control comune, iar atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe cel al Moldovei există exemple pozitive. Prin urmare, în urma acestor cazuri, lucrăm activ la elaborarea unei foi de parcurs”, a spus Derkaci.

„Am făcut deja un schimb de scrisori și intenționăm să elaborăm un plan clar privind modul în care vom pregăti partea moldoveană”.

Luna trecută, presa ucraineană a relatat despre negocieri similare între Ucraina și Polonia.

Cel mai recent atac cu urmări grave la granița moldo-ucraineană a fost pe 9 septembrie, când un atac rusesc a ucis doi oameni și a provocat pagube la punctul de trecere Starokazacie / Tudora.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina a utilizat pentru prima dată în luptă racheta balistică tactică FP-7, a declarat joi președintele Volodimir Zelenski, pe Telegram, adăugând: „Mulțumesc pentru rezultat. Urmează producția.” Nu este limpede unde anume a avut loc premiera.

Rusia folosește frecvent rachete balistice în atacurile asupra țintelor ucrainene, iar Ucraina consideră dezvoltarea propriilor rachete balistice tactice drept un element important în asigurarea nevoilor de apărare după patru ani și jumătate de conflict cu Moscova, scrie Reuters.

Zelenski a lăudat rezultatele testelor cu rachete balistice tactice efectuate la începutul acestui an, afirmând că acestea au demonstrat un potențial bun pentru utilizarea lor de către armată.

Analiștii militari ucraineni descriu FP-7 ca fiind o rachetă cu rază scurtă de acțiune, de aproximativ 200 de kilometri (125 de mile).

Producătorul rachetei, Fire Point, afirmă că aceasta este dezvoltată ca interceptor balistic în cadrul programului european de apărare antirachetă Freyja, lansat anul acesta.

În cursul nopții de joi spre vineri au avut loc noi atacuri aeriene rusești asupra capitalei ucrainene, Kiev, dar și asupra altor zone, apropiate de granița R. Moldova.

A fost lovit din nou Podul de Sud din capitala Ucrainei, Kiev, a declarat vineri primarul Vitali Klitschko, pe Telegram.

Circulația pe acest pod și pe un altul, Podul Paton, a fost închisă în ambele sensuri, au declarat autoritățile din Kiev, care redirecționau mijloacele de transport pe rute alternative.

Un incendiu a izbucnit la etajele superioare ale unui bloc de locuințe din Kiev, pe lângă pagubele înregistrate într-o altă zonă a orașului și la Podul de Sud, a adăugat Klitschko.

Tot în noaptea de joi spre vineri, o dronă s-a prăbușit și a luat foc în satul Plaur din județul românesc Tulcea, în timpul unor noi atacuri rusești asupra portului dunărean ucrainean Izmail. Presa din România scrie că drona nu a fost detectată de radarele românești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fostul oligarh Vladimir Plahotniuc a compărut în fața Curții de Apel Chișinău prin videoconferință din închisoare, la reluarea procesului său pe 1 octombrie. La audierile întrerupte din cauza unei pene de curent, apărarea a cerut ca printre cei care îl judecă pe Plahotniuc să rămână și un magistrat care tocmai a picat vetting-ul.

Fostul lider al Partidului Democrat a vorbit instanței dintr-o cabină neîncăpătoare amenajată în Penitenciarul 13 din Chișinău, unde se află de peste un an. În vârstă de 60 de ani, el purta o bluză de culoare închisă, tricou alb, un chipiu tras pe ochi și avea o cafea în mână.

Condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare pentru rolul său în frauda bancară din 2014, Plahotniuc se declară nevinovat.

La audierile din 1 octombrie, avocații săi au contestat înlocuirea judecătorului Vitalie Budeci cu judecătorul Denis Băbălău în colegiul din trei membri care examinează apelul.

Budeci a picat vara aceasta vetting-ul, sau evaluarea externă a averilor și intereselor sale, dar avocatul Lucian Rogac a spus că „înlocuirea lui definitivă din completul” de judecată nu este justificată în acest moment.

Avocatul citat de Ziarul de Gardă a spus că Budeci a contestat încheierea din iulie a Comisiei de evaluare a judecătorilor, existând o plângere pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Procurorul a declarat cererea drept „nefondată”, iar președintele colegiului a spus că o anexează la materialele cauzei.

• Te-ar putea interesa și: Câți bani (nu) a recuperat Republica Moldova de la condamnații din rețeaua Șor

Jurnaliștii prezenți în sala de ședințe a Curții de Apel au relatat că Plahotniuc a susținut personal păstrarea vechiului judecător. Audierile au fost întrerupte de o pană de curent la scurt timp după apariția lui Plahotniuc, iar conexiunea video nu a mai putut fi restabilită.

Procesul lui Plahotniuc la Curtea de Apel a început la sfârșitul lunii august – primele audieri programate pe 24 august au fost amânate din cauza unei alerte cu bombă, iar la a doua înfățișare, la care Plahotniuc a fost prezent tot prin videoconferință, pe 26 august, instanța a decis să amâne din nou examinarea cauzei, oferind părților mai mult timp pentru pregătiri.

După câțiva ani în care a condus R. Moldova cu o mână forte din poziția de lider al principalei formațiuni de guvernământ, Plahotniuc a fugit din țară în iunie 2019, când Partidul Democrat a pierdut puterea. A fost prins în Grecia șase ani mai târziu, în iulie 2025, extrădat în R. Moldova în septembrie același an și condamnat în prima instanță în aprilie 2026. În afară de dosarul fraudei bancare, mai are alte câteva dosare penale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, a apreciat în cursul unei vizite la Chișinău efortul R. Moldova în procesul de reformă, dar a admis că există o anumită rămânere în urmă în îndeplinirea condițiilor pentru cea mai importantă finanțare actuală de la Bruxelles.

Vizita lui Dombrovskis, care s-a întâlnit joi cu președinta Maia Sandu și cu premierul Vasile Tofan, s-a concentrat pe Planul de Creștere pentru Moldova, un program prin care UE oferă 1,9 miliarde de euro, cu condiția ca țara să facă o serie de reforme în perioada 2025-2027.

Acesta a fost și subiectul principal al unei conferințe de presă ținută de comisar împreună cu premierul Tofan.

„Ne aflăm la jumătatea acestei căi - a spus Dombrovski, referindu-se la perioada 2025-2027 - dar mai sunt de făcut două treimi din reforme”. Mai concret, Moldova are de făcut încă 40 de reforme până în decembrie, și încă 57 la anul, a spus Dombrovski, răspunzând unei întrebări a reporterului Europei Libere. „E vorba de reforme complexe.”

Până acum, a mai spus el, Moldova a primit din acest Plan 500 de milioane de euro (ceva mai mult de un sfert din suma totală), iar în funcție de ce va arăta o evaluare nouă, în curs de desfășurare, despre cum stăteau lucrurile în iunie, ar mai putea primi 157 de milioane.

Întrebat și el despre rămânerile în urmă, premierul Tofan a sugerat că ele vor putea fi recuperate grație înființării unei agenții noi numită Moldova Project, care ar trebui să centralizeze efortul de reformă, în prezent împărțit între diferite ministere.

Tofan a spus că a vorbit cu Dombrovski despre această noutate, iar comisarul european și-a exprimat speranța că ea „va face o diferență tangibilă”.

Conferință de presă Valdis Dombrovskis - Vasile Tofan

de Europa Liberă Moldova

Nici o sursă media

0:00 0:02:06 0:00

Dombrovskis a îndemnat Moldova să continue colaborarea cu FMI.

Referindu-se la efortul mai general de reformă, emisarul european a spus că Moldova, în ultimii ani, „a redus birocrația, a îmbunătățit gestionarea investițiilor publice, a îmbunătățit siguranța energetică”.

Ambii oficiali au făcut declarații optimiste despre viitorul european al Moldovei și au lăudat pași populari de apropiere de UE precum tarifele avantajoase de roaming.

Premierul Tofan, care va participa lunea viitoare la o întâlnire importantă cu liderii UE, s-a declarat încrezător că Moldova va deschide anul acesta toate capitolele de negociere a aderării, iar la anul va începe să închidă unele dintre ele, insistând că Moldova este „destinată să devină membră a UE”, chiar în acest deceniu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Vloggerul de limbă rusă Iuri Dud și șeful unei unități de voluntari ruși care luptă de partea Ucrainei, Denis Kapustin, au fost dați în urmărire de autoritățile Federației Ruse pentru că ar fi propagat terorismul într-un interviu filmat în capitala Republicii Moldova.

Tribunalul orășenesc din Moscova a anunțat săptămâna aceasta, potrivit agenției ruse Interfax, că a emis mandat de arestare pe numele „jurnalistului și bloggerului Dud, desemnat agent străin”, sub acuzații de „propagandă și justificare a terorismului”.

Dud, care s-a născut în Germania și este un critic consecvent al invaziei rusești din Ucraina, considerându-se „de origine ucraineană”, intervievează des personalități est-europene, având la activ și un interviu cu președinta Maia Sandu, de exemplu.

Dud a făcut în luna aprilie la Chișinău un interviu cu Denis Kapustin, un militant rus care a luptat de partea Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.

Pe baza declarațiilor din acel interviu, Comitetul Investigativ al Rusiei a anunțat simultan cu Tribunalul din Moscova, săptămâna aceasta, că a emis mandat de arestare pe numele lui Kapustin, acuzându-l, ca și pe Dud, de promovare a terorismului.

În interviul realizat în aprilie 2026, la Chișinău, postat pe canalul de YouTube al jurnalistului, cei doi discută printre altele despre implicarea lui Kapustin în conflictul din Ucraina și despre viziunile lui de extremă-dreapta, care i-au atras interdicție de intrare în Spațiul Schengen, european, încă din 2019.

Interviul incriminat de ruși a stârnit la vremea realizării lui controverse și în R. Moldova, unde unii s-au plâns pe rețele că Denis Kapustin, cu reputația sa de extremist, nu ar fi trebuit să-și poată prezenta opiniile în sediul Universității de Stat a R. Moldova, unde se află centrul Mediacor, care a realizat interviul.

La vremea aceea, Ministerul Educației și Culturii a promis să dea mai multă atenție unor activități de acest fel.

Nici Dud, nici Kapustin nu sunt prima dată în vizorul organelor de ordine și al justiției ruse. Jurnalistul a fost acuzat și amendat de mai multe ori de extremism, inclusiv pentru „propagarea drogurilor”, criticarea armatei ruse și a politicilor homofobe din Rusia, iar Kapustin a fost condamnat în 2023, în contumacie, la închisoare pe viață pentru rolul său de conducător al Corpului de Voluntari Ruși, care luptă de partea Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele israelian Isaac Herzog a declarat joi că le va decerna distincții pentru eroism celor patru israelieni care au contribuit la imobilizarea unui copilot al companiei FlyDubai și l-au împiedicat să prăbușească avionul în care se aflau.

„V-ați pus în pericol pentru a salva viețile altora și ați împiedicat un dezastru teribil. Astăzi, întreaga lume a văzut fața frumoasă și curajoasă a societății israeliene”, a declarat Herzog, a cărui funcție este în mare parte ceremonială, într-un comunicat.

„Sunt mândru de voi și vă mulțumesc în numele Statului Israel”, a mai spus președintele.

El l-a lăudat, de asemenea, pe pilotul indian al avionului, Smit Machchha, care, potrivit oficialilor israelieni, a reușit să deschidă ușa cabinei de pilotaj pentru a permite pasagerilor și echipajului să salveze avionul după ce a fost înjunghiat de copilot.

Printre israelienii care vor primi Premiul Prezidențial pentru Eroism Civil se numără Yaniv Hayoun, un instalator care afirmă că l-a bătut și l-a imobilizat pe copilot după ce a pătruns în cabina de pilotaj.

Yaniv Hayoun, care purta un tricou încă pătat de sânge, a fost întâmpinat personal miercuri, la întoarcerea în Israel, la Aeroportul Ben Gurion, de către prim-ministrul Benjamin Netanyahu.

Pasagerii au declarat că s-au repezit spre cabina de pilotaj după ce o femeie a țipat și a spus că are loc o înjunghiere.

„A fost un incident extraordinar”, a spus Asaf Rajuan, care a ajutat la imobilizarea atacatorului și care va primi, de asemenea, premiul, președintelui Herzog, potrivit biroului prezidențial.

Procurorul general al Emiratelor Arabe Unite a declarat joi că a fost demarată o anchetă cu privire la incidentul de miercuri, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea unei „activități sau intenții teroriste”.

Sursa: AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova va avea numai trei regiuni administrative în locul celor 32 de raioane actuale, a anunțat joi premierul Vasile Tofan, prezentând ceea ce guvernarea numește „al doilea nivel” al reformei administrativ-teritoriale începută cu comasarea localităților.

La o conferință de presă, la Chișinău, Tofan a spus că regiunile se vor numi Nord, Centru și Sud.

El a precizat că Chișinău și Bălți își vor păstra actualul statut, ca și UTA Găgăuzia, iar Taraclia, unde locuiesc preponderent etnici bulgari, va deveni municipiu.

Premierul a spus că „logica schimbării” ar fi ca regiunile să fie mai puternice, în vreme ce statul va avea mai puțini funcționari și mai puțină birocrație.

„Deciziile și serviciile trebuie să fie mai aproape de cetățean”, a spus Tofan, în vreme ce regiunile trebuie să se concentreze pe proiecte care depășesc puterea unei singure localități.

Premierul a promis că „serviciile nu se vor muta” din actualele centre de raioane, oamenii vor merge tot acolo. „Biblioteca din Soroca va rămâne la Soroca”, a exemplificat el.

Tofan a spus că reforma moldoveană se inspiră din exemplul altor țări mici ca suprafață, ca Olanda sau Letonia, fără însă să copieze automat.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus, la aceeași conferință de presă, că sediul regiunii Nord va fi la Bălți, cu 11 raioane actuale cuprinse în ea, regiunea Centru (cu 13 raioane actuale) va avea sediul la Chișinău, iar Sudul (șapte raioane) va avea sediul la Cahul. Cea mai populată va fi regiunea Centru, unde este capitala.

Promotorii reformei spun că, în actuala organizare administrativ-teritorială, R. Moldova este una din cele mai fragmentate țări europene, ceea ce i-ar frâna dezvoltarea.

Guvernarea și-a propus ca reforma să fie gata pentru alegerile locale generale din anul 2027, după care țara ar urma să aibă doar 292 de primării, față de 892 în prezent.

Potrivit lui Buzu, la locale, oamenii vor primi trei buletine de vot pentru a alege primarul, consilierii locali și consilierii regionali. La rândul lor, consilierii regionali vor alege președinții regiunilor, așa cum se întâmplă acum în consiliile raionale.

Schimbările promovate de guvernarea PAS au fost criticate de opoziție. Igor Dodon, liderul socialiștilor, a numit reforma teritorial-administrativă „o bombă” plasată sub statalitatea moldoveană, avertizând că ea subminează autonomia locală și a cerut în mai multe rânduri organizarea unui referendum pe această temă.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat joi, 1 octombrie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în urma incidentelor cu drone care au avut loc în ultimele zile. Oficialului rus i s-a înmânat o notă de protest.

Reprezentanții MAE „condamnă ferm” încălcarea spațiului aerian al R. Moldova de către drone intruse și dau vina pe Rusia pentru incidentele din ultimele zile.

Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a declarat la ieșirea din sediul MAE că „suntem sătui până peste cap de acuzațiile nefondate la adresa noastră”.

„Am declarat în repetate rânduri părții moldovenești că suntem gata pentru o investigație comună a acestor incidente. Pentru că, până acum, nu am primit nicio dovadă că acestea ar fi drone de origine rusă”.

Întrebat de jurnaliști dacă se teme din cauza dronelor care cad în R. Moldova, Oleg Ozerov a răspuns că el se simte în siguranță în țară.

Trei drone au intrat în R. Moldova doar miercuri, 30 septembrie, două dintre ele provocând explozii care au fost surprinse de camerele de supraveghere.

Poliția a spus că cel mai grav incident s-a produs miercuri seara, în extravilanul satului Ivancea, raionul Orhei, unde o dronă de tip „Geran”, cu motor turboreactiv, a lovit copacii și a explodat în apropierea unui drum public.

Fragmentele aparatului au fost găsite pe o rază de circa 120 de metri. Circulația rutieră a fost sistată temporar, iar spațiul aerian din zona Centru a fost închis.

„Aceste încălcări amenință direct securitatea cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis MAE, care cere Federației Ruse „să oprească imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiuni care pun în pericol Republica Moldova.”

În ultimele șapte zile, spațiul aerian al țării a fost încălcat de opt ori, a precizat MAE.

Nu e prima dată când reprezentantul Rusiei este convocat la sediul MAE, din cauza dronelor care intră pe teritoriul R. Moldova. La una dintre convocări, ambasadorul a fost întâmpinat de resturile unei drone care au fost recuperate de autoritățile moldovene.

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului din Ucraina și până pe 25 septembrie, spațiul aerian al R. Moldova a fost încălcat de peste 80 de ori. Peste 30 de drone au căzut pe teritoriul țării, iar 13 dintre ele au explodat.

De cel puțin zece ori, spațiul aerian al R. Moldova a fost închis din cauza dronelor.

◉ TEST

Drone militare în spațiul aerian al R. Moldova: ce știți despre ele și cum trebuie să procedați când le vedeți?

Fă acest test pentru a afla

Începe chestionarul

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina a îndemnat Statele Unite să impună sancțiuni mai multor entități rusești despre care susține că ar contribui la dezvoltarea rețelei de sateliți Rassvet a Moscovei, ca alternativă internă la rețeaua „Starlink” a companiei SpaceX, a declarat miercuri ambasadorul său interimar.

Denis Sienik, adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ucrainei la Washington, a declarat reporterilor că Rusia își extinde rapid rețeaua de sateliți Rassvet, subliniind că obiectivul acesteia de a-și începe operațiunile în 2027 ar reprezenta riscuri grave pentru Ucraina.

„Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte de pe teritoriul nostru”, a spus Sienik, citat de Reuters, adăugând că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul Rassvet.

Departamentul Trezoreriei SUA nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la demersurile Ucrainei pentru impunerea unor noi sancțiuni, notează Reuters.

Rusia intenționează să pună în funcțiune în 2027 sistemul Rassvet, o versiune mai mică a sistemului „Starlink” al lui Elon Musk, a declarat în iunie Alexei Șelobkov, directorul general al Iks Holding, compania care dezvoltă acest serviciu. Ea a lansat în martie primii 16 sateliți pe orbită joasă și intenționează să ajungă la 900 în decursul câtorva ani.

SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi.

Ucraina își dorește o acoperire încă și mai mare cu Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoarele de rachete balistice rusești situate pe teritoriul Rusiei.

Apelul ucrainean către SUA a fost lansat pe fondul continuării atacurilor rusești intensificate asupra Ucrainei.

În noaptea de miercuri spre joi, ele au rănit o persoană în capitala Ucrainei, Kiev, și alta în orașul portuar Odesa, de la Marea Neagră.

Infrastructura a fost avariată în Odesa, o țintă frecventă a atacurilor rusești, care urmăresc să priveze Ucraina de veniturile din exporturi, a declarat șeful administrației orașului, Serhii Lisak, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Tot pe Telegram, Ministerul Apărării rus a declarat că a lovit un centru logistic din Kiev, un centru de date din Odesa și o navă de marfă în portul vecin Ciornomorsk, toate acestea fiind, potrivit ministerului, utilizate în scopuri militare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan ar urma să prezinte joi viziunea guvernului său asupra reorganizării raioanelor R. Moldova, ca o nouă etapă în reforma teritorial-administrativă, începută cu „comasarea” unor localități.

Planul guvernării PAS prevede ca actualele raioane, 32 la număr, să fie înlocuite cu cel mult 10 unități administrative sau regiuni mai mari în cadrul a ceea ce se numește în limbaj birocratic reorganizarea teritorială „la nivelul al doilea”.

• Vezi și: R. Moldova va avea în loc de 32 raioane numai trei regiuni, anunță premierul Vasile Tofan

Promotorii reformei spun că în actuala organizare administrativ-teritorială, R. Moldova este una din cele mai fragmentate țări europene, ceea ce i-ar frâna dezvoltarea. În viziunea lor, noile unități administrative ar urma să aibă și atribuții mai mari, gestionând ele însele proiecte de infrastructură, atragerea de fonduri europene și de investiții.

Guvernarea și-a propus ca reforma să fie gata pentru alegerile locale din anul 2027, după care țara ar urma să aibă doar 292 de primării, față de 892 în prezent.

Reforma raioanelor prevede și o așa-numită „excepție cultural-etnică”, anume ca actualul raion Taraclia, locuit majoritari de etnici bulgari, să fie transformat în „municipiu de nivelul al doilea”.

Schimbările promovate de guvernarea PAS au fost criticate de opoziție. Igor Dodon, liderul socialiștilor, a numit reforma teritorial-administrativă „o bombă” plasată sub statalitatea moldoveană, avertizând că ea subminează autonomia locală și a cerut în mai multe rânduri organizarea unui referendum pe această temă.

Guvernul a respins asemenea critici, spunând că reforma reduce birocrația și cheltuielile bugetare, făcând parte din măsurile în schimbul cărora R. Moldova va beneficia de fonduri de dezvoltare din partea Uniunii Europene, la care își propune să adere în actualul deceniu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a prelungit până la sfârșitul lunii octombrie interdicția privind exporturile de motorină pentru producătorii de combustibili, într-o nouă măsură menită să limiteze creșterea prețurilor și să asigure aprovizionarea pieței interne. Decizia a fost anunțată miercuri, 30 septembrie, de guvernul rus.

Moscova a recurs în mod repetat la restricții asupra exporturilor de benzină și motorină, pe fondul problemelor de producție provocate de atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, notează Reuters. La sfârșitul lui august, Rusia prelungise interdicția asupra exporturilor de motorină până la sfârșitul lunii septembrie.

Rusia este considerat al doilea cel mai mare exportator de motorină din lume, după Statele Unite. Înaintea introducerii restricțiilor, Moscova redusese deja exporturile în timpul verii.

Decizia vine într-un moment în care piața mondială a carburanților este afectată de creșterea prețurilor la energie și de problemele de aprovizionare. Prețul motorinei a depășit 6,50 dolari pe galon (1,72 dolari/litru) în Statele Unite, iar în Marea Britanie prețurile la pompă au atins niveluri record.

Comisia Europeană a declarat marți că aprovizionarea Uniunii Europene cu petrol și produse petroliere rămâne stabilă, în pofida creșterii prețurilor la motorină și combustibil pentru aviație, pe fondul restrângerii ofertei globale asociate conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Comisiei, rafinăriile europene funcționează aproape de capacitatea maximă pentru a crește oferta de carburanți.

Creșterea prețurilor la energie începe să se reflecte și în inflația din zona euro. În septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 3,4% în Franța, de la 2,6% în august, și la 4,1% în Italia, de la 3,2%. În Spania, inflația a ajuns la 5%, față de 4,6% în luna precedentă.

Datele naționale au fost publicate înaintea estimării pentru întreaga zonă euro, așteptată vineri. Economiștii chestionați de Reuters estimează că inflația din zona euro va ajunge la 3,6% în septembrie, față de 3,2% în august, depășind astfel ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Creșterea prețurilor la energie pune presiune asupra BCE să continue majorarea dobânzilor. Piețele financiare anticipează în prezent încă patru majorări ale dobânzii în următorul an, după două creșteri operate în această vară.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.