Mecanismul pe care Comisia urmează să-l anunțe public pe 6 octombrie are scopul să prevină deraieri de la democrație ale viitoarelor state membre după aderare, dar și încercări ale acestora de a slăbi structurile democratice din UE.
El prevede între altele un „angajament politic temporar”, prin care un nou membru s-ar obliga ca, pentru o perioadă limitată, să nu se opună deciziilor luate prin consens. De asemenea - o clauză de salvgardare care ar permite actualelor state membre ca, pe o anumită perioadă de după aderare, să suspende drepturile unui nou membru - inclusiv dreptul de vot - cu o „majoritate calificată” de 15 din cele 27 de state, reprezentând 65% din populația UE.
Extinderea înseamnă consolidarea Europei, dar o componență mai numeroasă a UE „impune și cerințe mai mari în materie de luare a deciziilor, administrație, punere în aplicare, infrastructură și finanțare”, se spune în documentul Comisiei, care mai poate suferi modificări.
Dar mecanismul aduce și o veste bună pentru țările candidate – cere și limitarea situațiilor în care o țară membră poate bloca prin veto deciziile privind extinderea UE. Necesitatea unui acord unanim a întârziat cu aproape doi ani deschiderea primului cluster de negociere cu Ucraina – a fost blocat de Ungaria fostului premier Viktor Orbán – cauzând un blocaj similar și în cazul R. Moldova.
Mai puține ocazii de „veto” în negocierile de aderare
Executivul european mai propune ca deschiderea și închiderea clusterelor de negociere să necesite aprobare prin majoritate calificată, nu prin vot unanim, iar pentru acest lucru nu trebuie modificate tratatele UE.
„Tratatele impun unanimitatea doar pentru decizia finală a Consiliului privind aderarea. Cu toate acestea, Consiliul aplică prin cutumă principiul unanimității și pentru deciziile intermediare, în special în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor de negociere”, se spune în ciorna văzută de Europa Liberă.
Aceasta adaugă: „Fără a fi nevoie de vreo modificare a Tratatelor, Consiliul ar putea decide ca astfel de pași intermediari să fie adoptați cu majoritate calificată, ceea ce ar conferi procesului de aderare mai multă predictibilitate și eficiență”.
După experiența Ungariei lui Orbán, țările din UE vor să reducă la minimum riscurile unor derapaje democratice și reorientări de politică externă din partea noilor membri.
Așa încât, proiectul propune ca viitoarele tratate de aderare ale noilor membri să conțină clauze de salvgardare mai solide împotriva oricărui regres de la angajamentele asumate în timpul negocierilor, în special în domeniile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale.
Clauzele de salvgardare de după aderare
Comisia propune trei categorii de clauze de salvgardare: economice, privind piața internă și în domeniul justiției și afacerilor interne.
Cu ajutorul acestora, UE ar putea interveni, spre exemplu, în cazul unor „dificultăți majore cauzate de aderare, care afectează un anumit sector economic sau o anumită regiune geografică”.
Mecanismele de siguranță actuale ar trebui consolidate prin extinderea valabilității lor de la trei [la zece ani] de la data aderării: „Acest interval ar reflecta mai bine timpul necesar pentru consolidarea practicii de respectare a obligațiilor de către un nou stat membru”, menționează documentul.
Termenul-limită figurează între paranteze drepte, semn că dezbaterile asupra acestei durate încă nu s-au încheiat.
Ce mai prevede propunerea Comisiei
Securitatea și apărarea trebuie să fie printre domeniile principale în care țările UE ar trebui să-și aprofundeze integrarea – o integrare graduală.
„Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat din temelii mediul de securitate al Europei, transformând cooperarea mai strânsă cu țările candidate într-o necesitate strategică”, se spune în ciorna documentului.
Un alt domeniu prioritar, piața unică a UE, este definită drept „cel mai puternic instrument pentru stimularea prosperității și a convergenței economice”.
În proiectul Comisiei, această integrare graduală trebuie să fie diferențiată în funcție de progresele înregistrate de fiecare țară în materie de reforme.
Una dintre propuneri vizând modificări la nivelul instituțiilor prevede abandonarea principiului „o țară, un comisar european”. Este pusă pe masă varianta reducerii numărului de comisari europeni la două treimi din numărul total al statelor membre, aplicându-se un mecanism de rotație egală între acestea.
Comisia Europeană își va prezenta oficial așa-numita „strategie premergătoare extinderii” la o mare reuniune a sa pe 6 octombrie, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg. În ajun, pe 5 octombrie, va avea loc reuniunea Consiliului de Asociere UE-R. Moldova, cu participarea premierului Moldovei, Vasile Tofan.
Subiectul extinderii UE aflat la baza propunerii va fi dezbătut și de liderii statelor membre la următorul Consiliu European din 15–16 octombrie.
Atunci, țările candidate R. Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru – lidere ale procesului de extindere – urmează să primească din partea Comisiei „foi de parcurs” privind următorii pași către aderare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.