Cât de pregătită credeți că este Europa să răspundă unor noi provocări din partea Rusiei și chiar unui eventual atac asupra NATO? Click pentru a participa la un SONDAJ
NEW YORK -- Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, nu este de acord cu afirmațiile și rapoartele din ce în ce mai numeroase potrivit cărora Rusia ar putea ataca NATO sau Uniunea Europeană în lunile următoare, în încercarea de a slăbi sprijinul acordat Ucrainei. El susține că aceste acțiuni au început deja.
„Nu vorbim despre un război convențional. Vorbim despre tot felul de provocări, tot felul de acte de sabotaj, tot felul de teste, și, cu siguranță, acesta este un lucru care se întâmplă deja chiar în acest moment”, a declarat liderul leton pentru RFE/RL într-un interviu acordat la sediul Organizației Națiunilor Unite pe 21 septembrie.
Oficiali ai serviciilor de informații europene, CIA și chiar președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au avertizat cu toții în ultimele zile, pe baza unor evaluări, că Moscova ar putea merge până la a lansa un atac aerian sub o formă sau alta pe teritoriul NATO în lunile următoare, pentru a demonstra că angajamentul de apărare comună prevăzut la articolul 5 al alianței militare nu este altceva decât niște cuvinte pe o bucată de hârtie.
Printre atacurile din ultimele luni atribuite Rusiei — ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) numește o „serie coordonată de campanii cinetice” — se numără provocarera de incendieri, planuri de asasinat și sabotarea infrastructurii, cum ar fi vandalizarea căilor ferate și interferențele electronice.
Moscova neagă în mod constant orice implicare în operațiunile de sabotaj care i se atribuie de către guvernele europene. Cu toate acestea, oficiali din capitalele NATO și ale UE și-au intensificat eforturile pentru a elabora planuri de urgență și măsuri de contracarare.
Scenariul Narva
Un astfel de scenariu este așa-numitul „scenariu Narva”, care descrie o situație militară ipotetică în care Rusia ar ataca o țară membră a NATO folosind tactici de război hibrid similare cu cele din faza inițială a invaziei rusești din 2014 asupra Crimeii ucrainene.
Narva este un oraș mic, cu o populație rusă numeroasă, situat pe partea estonă a frontierei cu Rusia. Analiștii au afirmat că o astfel de mișcare din partea Rusiei ar putea fi interpretată ca un mijloc de a testa disponibilitatea NATO de a risca o confruntare directă pentru un teritoriu nesemnificativ din punct de vedere strategic.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a avertizat cu privire la intensificarea atacurilor hibride rusești în întreaga Europă, într-un interviu acordat săptămâna aceasta postului RFE/RL, afirmând că există numeroase zvonuri potrivit cărora Putin ar urma să lanseze o operațiune militară de amploare împotriva statelor baltice sau a Poloniei.
Cu toate acestea, a adăugat el, „serviciile noastre de informații nu detectează nicio mișcare militară semnificativă dincolo de granițele noastre, deoarece Rusia este blocată în Ucraina”.
Analiștii de la ISW, însă, au afirmat pe 21 septembrie că, deși Estonia și Letonia au declarat că nu observă încă niciun semn al unei concentrări a forțelor ruse în apropierea granițelor lor – necesară pentru o invazie pe scară largă –, „scenariile privind acțiunile Rusiei nu au beneficiat de analiza detaliată pe care o merită și de care au nevoie”.
RFE/RL a contactat mai mulți diplomați care cunosc planurile de pregătire ale UE și NATO, dar niciunul nu a oferit exemple concrete despre ce se pregătește, afirmând că informațiile sunt clasificate.
Un oficial din Europa Centrală a recunoscut că există discuții informale la nivel operațional cu privire la măsurile logistice care trebuie luate în cazul unui atac asupra țărilor baltice și a Poloniei, dar a adăugat că nu există directive oficiale și pregătiri concrete.
Un oficial NATO a declarat că alianța dispune de planurile naționale de apărare ale statelor membre, „care sunt strict secrete, dar care, în esență, detaliază acțiunile noastre în toate tipurile de scenarii de război”.
Rinkevics a afirmat că termenul „hibrid”, folosit pentru a descrie actualul val de atacuri rusești, ar putea, de asemenea, să diminueze sentimentul de urgență necesar pentru ca oficialii europeni să abordeze situația.
„Cred că atunci când folosim cuvântul «hibrid», acesta sună cumva mai puțin, să zicem, periculos, ca o terminologie mai inofensivă decât sunt de fapt acele acte în sine”, a spus el.
„Cred că cel mai periculos scenariu ar fi dacă Rusia ar deveni imprudentă, dacă noi nu am răspunde într-un mod eficient și ar apărea victime reale... Partea noastră de Europă încearcă să fie cât mai pregătită posibil. Dar, în cazul în care Rusia lansează un atac cu rachete, este absolut clar că se aplică articolul 5 și, prin urmare, este absolut clar că va exista un răspuns.”
◉ SONDAJ
O bază permanentă a SUA în Polonia?
Tensiunile crescânde au atras atenția Washingtonului, care a analizat desfășurările sale de trupe în Europa, acordurile privind bazele militare, acordurile privind statutul forțelor și în general negocierile cu țările gazdă.
Săptămâna trecută, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul și Varșovia înregistrează „progrese majore” în vederea înființării unei baze permanente a Armatei SUA în Polonia, ceea ce ar putea extinde prezența militară americană pe flancul estic al NATO.
Măsura a fost luată la o zi după ce autoritățile poloneze au închis temporar aeroporturile din Lublin și Rzeszow, pe fondul atacurilor rusești care au vizat zone din Ucraina situate în apropierea frontierei cu Polonia, potrivit oficialilor polonezi.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat, de asemenea, că Rusia ar putea încerca să lanseze atacuri cu drone sau rachete împotriva țărilor NATO care susțin Ucraina, prezentându-le ca fiind accidente.
El a afirmat, la rândul său, că astfel de incidente ar putea avea scopul de a testa reacția NATO și de a submina unitatea aliaților. Potrivit lui Tusk, această evaluare s-a bazat pe informații provenite de la NATO, Ucraina și Statele Unite.
În mod similar, țările baltice s-au alarmat anul trecut când trei avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute.
Potrivit oficialilor estonieni, piloții ruși au recunoscut, dar au ignorat comunicările transmise de doi piloți italieni aflați la bordul unor avioane de vânătoare F-35, ridicate de la sol în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, de la baza aeriană Amari din Estonia. În cele din urmă, avioanele rusești au fost escortate până în spațiul aerian internațional.
„La porțile NATO”: punctele de frontieră vizate de atacuri de-a lungul granițelor Ucrainei
Tsahkna a subliniat în interviul acordat RFE/RL că Rusia atacă deja Europa.
Ca răspuns la această incursiune, pe care Rusia o neagă, Estonia a solicitat consultări în temeiul articolului 4 din Statutul NATO, care reprezintă un pas imediat anterior invocării clauzei de apărare colectivă prevăzută la articolul 5.
„Trebuie să fim pregătiți să acționăm uniți”, a afirmat Tsahkna.
Președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că „ar dori cu adevărat o pace semnificativă, justă și durabilă” cu Ucraina după mai bine de cinci ani de război și urmărește modul în care Europa reacționează la provocări.
„Dar dacă va pune mâna pe Ucraina, acesta va fi doar un prim pas, iar noi vom asista la noi agresiuni în Europa”, a avertizat ministrul estonian.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
