Guvernul aprobă un „buget responsabil” pentru 2027, cu un deficit mai mic, dar tot mare

Ministra Finanțelor, Victoria Belous (centru), a calificat bugetul de stat pentru 2027 unul „responsabil și realist” și a spus că Guvernul și-a propus să reducă „peste tot unde este posibil risipa banului public”
Ministra Finanțelor, Victoria Belous (centru), a calificat bugetul de stat pentru 2027 unul „responsabil și realist” și a spus că Guvernul și-a propus să reducă „peste tot unde este posibil risipa banului public”

Guvernul a aprobat proiectul bugetului pentru 2027, pe care îl prezintă drept unul „responsabil”, orientat spre susținerea cetățenilor vulnerabili, finanțarea reformelor esențiale și reducerea deficitului. Deși acesta va fi mai mic decât în acest an, cheltuielile statului vor depăși în continuare veniturile, iar datoria publică va crește.

Cabinetul de miniștri a aprobat, pe 18 noiembrie, proiectele celor trei componente ale bugetului public național – bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul de asigurări obligatorii de asistență medicală. Pachetele proiectelor urmează să ajungă pe masa deputaților pentru a fi dezbătute și adoptate.

Premierul Vasile Tofan a spus, la ședința Guvernului, că bugetul pentru anul viitor este „un buget responsabil” sub aspectul cheltuielilor. Importante rămân, potrivit lui, „finanțarea reformelor prioritare, susținerea cetățenilor vulnerabili și reducerea deficitului bugetar”.

Șeful Executivului a spus, de asemenea, că mai multe ministere și agenții guvernamentale și-a redus bugetele – unele până la jumătate, dar instituțiile statului trebuie să se mobilizeze în continuare pentru a lichida restanțele în implementarea unor programe europene.

„Cum ne așternem, așa dormim anul care vine”, a declarat Vasile Tofan.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că Guvernul și-a propus să reducă „peste tot unde este posibil risipa banului public” și să aloce bani „în domenii esențiale pentru cetățeni și pentru economie”.

Ea spus, la fel, că bugetul propus este unul „responsabil și realist”, adică ține cont de situația economică.

Veniturile bugetului de stat se vor cifra la peste 92,3 miliarde de lei, în creștere cu circa 15% față de acest an. Cheltuielile sunt estimate la peste 112,2 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult. Deficitul va depăși 19,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,7% din PIB.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027 va fi echilibrat, fără deficit bugetar: se prevăd venituri de 57,2 miliarde de lei și tot atâtea cheltuieli.

Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală va avea un buget cu venituri de aproape 21 de miliarde de lei, cheltuieli de peste 21,2 miliarde de lei și un deficit estimat la 300 de milioane de lei.

Bugetul țării a fost elaborat luând în calcul scenariul că Produsul Intern Brut (PIB) va ajunge la 422,4 miliarde de lei (circa 21 de miliarde de euro), cu o creștere de 2,8%. Autorii s-au bazat pe prognozele indicatorilor macroeconomici făcute de Guvern încă în iulie 2026.

Autoritățile se așteaptă ca toate sectoarele economiei să fie impulsionate de investițiile venite prin Planul de creștere economică, susținut de Uniunea Europeană, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro și intrat în acțiune în 2025. Până acum, în R. Moldova au ajuns în jur de 40% din fondurile disponibile prin acest plan.

Guvernul recunoaște, în același timp, că perspectivele economice sunt marcate de riscuri geopolitice și șocurile energetice.

Un deficit de peste 20 de miliarde

Deficitul bugetului public național este estimat la peste 20,2 miliarde de lei sau 4,8% din PIB, față de 23 de miliarde de lei (circa 6% din PIB), în acest an. Dintre acestea 19,9 miliarde revin bugetului de stat și 300 de milioane – la asigurări sociale.

Premierul Tofan spune că „e un pas mare” de la deficitul actual la cel planificat, dar că Guvernul „mai are încă de lucru”, țintind pe viitor „un deficit sub 3% din PIB”.

Deficitul va fi acoperit în mare parte din împrumuturile de la UE, prin Planul de creștere economică.

Proiectul ia în calcul noua politică bugetar-fiscală, care introduce anumite taxe și ar urma să aducă în buget peste 5 miliarde de lei, precum și noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care presupune majorări pentru 172 de mii de angajați la stat și costuri de 3,2 miliarde de lei.

Opoziția a criticat această lege, spunând că Guvernul nu calculează salariile corelat la rata inflației, ci la creșterea „PIB-ului nominal”, ceea ce ar fi „periculos”.

În octombrie, rata inflației a fost de aproape 11%, dar Ministerul Finanțelor se așteaptă că anul viitor să fie în medie de peste 6%.

Unde vor merge banii?

Cei mai mulți bani din fondurile bugetare – peste 148,3 de miliarde de lei (86,4%) – vor fi împărțiți pe cinci domenii.

Comentând bugetul pentru anul viitor, economistul Marin Gospodarenco, de la Centrul „Economica”, a spus Europei Libere că acesta „nu este unul de austeritate”, ci „unul de disciplină”.

Raportat la realitățile economiei, cheltuielile publice rămân aproape de nivelul acestui an, de circa 40%, observă el: „Statul nu cheltuiește mai puțin. Încasează mai mult, iar banii în plus vin în principal din consum”.

Dar expertul vede și un aspect pozitiv: scutirile personale la impozitul pe venit, care cresc cu peste o treime și care pentru o parte a populației vor compensa, cel puțin parțial, scumpirile.

Datoria de stat și împrumuturile

Proiectul bugetului estimează o datorie de stat de peste 186,5 miliarde de lei către sfârșitul anului viitor sau peste 44% din PIB. Acesta trece pragul de prudență de 43%, stabilit anterior de Guvern.

Din datoria de stat totală, cea externă va trece de 64%, iar cea internă va fi de aproape 36%.

Guvernul plănuiește să se împrumute anul viitor cu peste 22,3 miliarde de lei (circa 1,2 miliarde de dolari).

Marin Gospodarenco
Marin Gospodarenco

Îndatorarea și „costul datoriei de stat” reprezintă îngrijorarea cea mai mare pentru economistul Marin Gospodarenco. El observă că „datoria crește de trei ori mai rapid decât economia”.

Expertul arată că statul va achita anul viitor, sub formă de dobânzi, 8 miliarde de lei, ceea ce ar însemna în jur de 23 de milioane pe zi: „Fiecare leu dat pe dobânzi este un leu care nu ajunge la școli, drumuri sau spitale”.

Gospodarenco mai atrage atenția că, în timp ce datoria de stat trece de 44% din PIB, statul își propune să acopere deficitul bugetar de peste 20 de miliarde de lei din împrumuturi externe.

Peste două miliarde pentru compensații

În Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, din care sunt oferite compensații la energie, au fost prevăzute 2,6 miliarde de lei. Mărimea acestor ajutoare va varia între 500 și 1.000 de lei per gospodărie.

Bugetul acestui fond este format din două miliarde de lei alocate din bugetul de stat și 600 de milioane de lei (30 de milioane de euro) – oferite de UE, sub formă de grant.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a spus că pe platforma de compensații au fost depuse, de la 2 noiembrie, peste 577 de mii de cereri pentru compensații. Înregistrarea va continua până pe data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece, până în martie inclusiv.

Mai mulți bani pentru apărare și fonduri pentru Transnistria

Pentru ordine publică și securitate, pentru anul viitor au fost alocate 9,4 miliarde de lei, iar pentru apărare națională – circa 2,3 miliarde lei, în total – 2% din toate cheltuielile bugetului de stat.

Premierul Vasile Tofan a spus că bugetul pentru apărare a fost majorat justificat în condițiile actuale de securitate, cu 15%, însă aceste cheltuieli sunt mici, cu o pondere de doar 0,6% din PB – „una dintre cele mai mici rate din lume”.

Din 2022, când Rusia a invadat la scară largă Ucraina, R. Moldova și-a crescut cu peste 2,4 ori bugetul pentru apărare, de la nici 900 de milioane, în 2022, până la peste 2,1 miliarde de lei, în 2026.

O noutate bugetară este Fondul de convergență, care va deveni operațional de la 1 ianuarie 2027 și va ajunge la 50 milioane de lei. Banii din acest fond vor fi direcționați pentru proiecte de infrastructură și programe de susținere a afacerilor și a cetățenilor din regiunea transnistreană.

Proiectul bugetului nu detaliază dacă cele 50 de milioane vor veni doar din taxele percepute de la agenții economici transnistreni începând cu 1 septembrie 2026.

Suplimentar, vor fi alocate resurse pentru acordarea pensiilor, indemnizațiilor și finanțarea serviciilor medicale destinate cetățenilor din stânga Nistrului. În 2026, aceste plăți au trecut de 350 de milioane de lei.

Editoare: Eugenia Crețu

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

​
XS
SM
MD
LG