Partidul de opoziție Platforma DA spune că regimul separatist de la Tiraspol folosește pandemia COVID-19 ca să-și mărească influența și controlul în stânga Nistrului, fără ca guvernarea de la Chișinău să-l contracareze. „Condamnăm impotența acestui Guvern de a apăra cetățenii Republicii Moldova. Reacțiile anemice sau adormite ale Biroului pentru reintegrare nu fac decât să dea curaj regimului separatist”, a declarat joi la o conferință de presă deputatul PPDA Chiril Moțpan.

Colega lui, deputata Stela Macari, a declarat cu același prilej că de când cu epidemia, forțele separatiste au blocat o mare parte a drumurilor ce fac legătură între satele comunelor Cocieri și Corjova, prin instalarea unor posturi suplimentare pe drumurile principale. Vorbitorii la conferința de presă l-au mai acuzat pe președintele Igor Dodon că ar încheia „târguri” separate cu regimul de la Tiraspol.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, afirmă că ancheta privind atacul cibernetic care a compromis datele personale a sute de mii de moldoveni trebuie să stabilească dacă lipsa de reacție a instituțiilor statului a fost cauzată de incompetență, vulnerabilități tehnice sau rea-credință.

Carp a făcut declarațiile miercuri, 4 noiembrie, după ședința cu ușile închise a comisiei parlamentare, la care au fost audiate instituțiile responsabile de securitatea cibernetică și gestionarea sistemelor informaționale ale statului.

Potrivit lui Carp, autoritățile nu au detectat timp de trei-patru zile volumul neobișnuit de accesări înregistrate de sisteme în perioada 19-23 octombrie. Deputatul a criticat modul în care a fost organizată monitorizarea securității și colaborarea dintre instituțiile responsabile, afirmând că demisia directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE) nu este suficientă pentru a clarifica responsabilitățile.

„Modul în care a fost organizată monitorizarea securității proceselor operaționale, capacitatea instituțiilor și colaborarea dintre instituțiile responsabile propriu-zise ridică un semn de întrebare, în condițiile în care instituțiile nu au observat că există un număr de accesări mai mare decât este de regulă într-o zi”, a declarat Carp.

El a respins și argumentul potrivit căruia atacatorii ar fi avut un avantaj prin utilizarea inteligenței artificiale, subliniind că aceleași instrumente sunt disponibile și instituțiilor statului. Ancheta trebuie să verifice inclusiv dacă autoritățile au folosit tehnologiile disponibile pentru a identifica activitatea suspectă și cum au comunicat între ele în timpul atacului.

Două audituri pentru a identifica vulnerabilitățile și autorii atacului

Pentru clarificarea circumstanțelor incidentului vor fi realizate două audituri externe. Primul, de natură tehnică, urmează să identifice breșele de securitate ale sistemelor informaționale și vulnerabilitățile care au permis accesul neautorizat. Rezultatele evaluării ar putea fi gata până pe 27 noiembrie, potrivit lui Carp.

Cel de-al doilea audit va analiza structura și modul de organizare a atacului, inclusiv pentru a identifica eventualii autori și comanditarii acestuia. Concluziile sunt așteptate la începutul lunii decembrie.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Securității Cibernetice, despre cel mai mare furt digital din istoria Moldovei

În paralel, organele de urmărire penală trebuie să stabilească nu doar cine a organizat atacul, ci și cine din instituțiile statului se face responsabil pentru faptul că acesta nu a fost detectat la timp. Carp a spus că investigațiile trebuie să clarifice dacă a fost vorba despre incompetență, breșe tehnice sau rea-credință, inclusiv din interiorul instituțiilor.

Un posibil actor statal străin, dar fără o atribuire certă

Potrivit lui Carp, datele disponibile arată că atacul a fost lansat din afara Republicii Moldova, prin adrese IP din mai multe state, inclusiv din Uniunea Europeană și Oceania.

Deputatul nu a confirmat implicarea Rusiei și a evitat să indice o țară anume, afirmând că este nevoie de investigații suplimentare pentru identificarea celor din spatele operațiunii.

El a explicat că există companii create pentru a genera adrese IP și care apoi sunt lichidate - companii create inclusiv de serviciile secrete ale altor state.

„De aceea, eu nu mă voi hazarda să spun cine exact stă în spate”, a subliniat deputatul.

El a menționat că autoritățile colaborează cu parteneri internaționali, inclusiv cu Europol, pentru a ajunge la comanditarul principal. Ipoteza implicării unui actor statal străin este luată în calcul, dar nu există deocamdată o concluzie definitivă, a spus oficialul.

Șeful Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a declarat anterior pentru Europa Liberă că atacul nu a fost unul întâmplător, ci o operațiune sofisticată, realizată de un actor cu capacități tehnice și infrastructură considerabile. Potrivit acestuia, au fost identificate aproximativ 700 de adrese IP distincte implicate în atac, însă atribuirea acestuia unui anumit actor nu este încă posibilă.

Numărul persoanelor afectate ar putea fi sub jumătate din cifra anunțată

Potrivit informațiilor prezentate la audieri, în perioada atacului au fost înregistrate aproximativ șase milioane de accesări ale sistemelor. Autoritățile au anunțat inițial că au fost extrase date din aproximativ 750.000 de seturi, însă Carp a precizat că numărul real al persoanelor afectate este cu certitudine mai mic de jumătate din această cifră, deoarece datele acelorași persoane au putut fi accesate repetat.

Auditul tehnic urmează să stabilească numărul exact al persoanelor vizate, ce date au fost accesate și în ce condiții. Potrivit autorităților, atacatorii au putut extrage informații, dar nu au modificat datele din registrele de stat.

• Citește și: Statul, bun de plată? Cetățenii care s-au pomenit cu datele furate pot cere despăgubiri

Carp a mai spus că vulnerabilitățile identificate au fost remediate și că, în prezent, nu există riscul unor noi accesări prin aceleași breșe. El a respins și informațiile potrivit cărora datele compromise ar permite sustragerea banilor din conturile bancare, precizând că Banca Națională a introdus filtre suplimentare de securitate.

Atacul a determinat suspendarea preventivă a zeci de sisteme și servicii publice digitale. Premierul Vasile Tofan a declarat anterior că incidentul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă, cu implicarea unor actori statali străini, și a anunțat că Republica Moldova a cerut sprijinul partenerilor externi, inclusiv al specialiștilor din Estonia.

Autoritățile urmează să informeze individual cetățenii despre categoriile de date care le-au fost accesate. Între timp, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că informațiile despre evoluția anchetei vor fi făcute publice în măsura în care acest lucru nu va afecta urmărirea penală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cireșele proaspete din Republica Moldova vor putea ajunge pe piața chineză, după ce Chișinăul și Beijingul au semnat un protocol care stabilește condițiile fitosanitare pentru export. Acordul a fost încheiat pe 4 noiembrie, la Shanghai, unde reprezentanții celor două țări au discutat și despre exportul de miere, investiții în energie regenerabilă și cooperare turistică.

Protocolul a fost semnat în cadrul celei de-a IX-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-chineze, prezidată de ministrul Dezvoltării Economice, Claudiu Năsui, și viceministrul chinez al Comerțului, Ling Ji, potrivit ministerului moldovean.

Un alt produs care ar putea ajunge pe piața chineză este mierea. Cele două părți au convenit să finalizeze procedurile pentru semnarea unui protocol care să permită apicultorilor moldoveni să înceapă livrările.

Pe agenda cooperării economice s-au aflat și patru proiecte de centrale fotovoltaice, dotate cu sisteme de stocare a energiei, în raioanele Ialoveni, Cimișlia, Nisporeni și Călărași. Totodată, sunt planificate instalații fotovoltaice pentru instituțiile medicale publice.

Pe lângă agricultură și energie regenerabilă, cele două țări au discutat despre proiecte în infrastructură și logistică, industria auto, tehnologia informației, comerțul electronic și inteligența artificială.

• Te-ar putea interesa și: Telefoane și mașini pe vin, oase și coarne – cum arată schimburile comerciale ale Moldovei cu China

Cooperarea ar urma să se extindă și în turism, cu accent pe trasee vitivinicole, gastronomie și turism rural. Moldova va avea un pavilion național la Expoziția Internațională de Import din China, organizată la Shanghai între 5 și 10 noiembrie 2026.

China a fost în 2025 al doilea partener comercial al Republicii Moldova, cu o cotă de 10,2% din comerțul exterior, potrivit ministerului. Relația este însă dezechilibrată: Moldova a importat mărfuri chinezești de circa 1,49 miliarde de dolari, anul trecut, dar a exportat în China produse de numai 9,1 milioane de dolari. Deficitul comercial a depășit astfel 1,47 miliarde de dolari, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Extinderea accesului pe piața chineză vine în paralel cu relația comercială privilegiată a Moldovei cu Uniunea Europeană, unde producătorii moldoveni beneficiază de facilități pentru exportul de produse agricole, inclusiv cireșe, alte fructe și miere, dar și de cooperare și investiții în tehnologii energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestațiile depuse de judecătoarele Angela Braga și Sofia Ghidirim împotriva deciziilor CSM privind rezultatele evaluării externe a integrității. Deciziile, pronunțate pe 4 noiembrie, au efecte diferite: Braga a fost declarată promovată la vetting, în timp ce dosarul Ghidirim va fi reexaminat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În cazul Angelei Braga, Comisia Vetting a recomandat promovarea evaluării externe, dar CSM a respins raportul pozitiv în martie 2026, invocând probleme de integritate etică în contextul unui dosar penal în care magistrata este cercetată pentru trafic de influență. Potrivit Ziarului de Gardă, dosarul a fost trimis în judecată în februarie 2026, iar Braga pledează nevinovată.

CSJ a anulat decizia CSM și a constatat că magistrata a promovat evaluarea externă. Comisia Vetting explicase anterior că nu a identificat probe primare care să justifice schimbarea concluziei inițiale: „Comisia nu a putut identifica, din probe primare, fapte sau circumstanțe noi care să schimbe concluzia inițială”, menționa instituția.

Braga își păstrează astfel funcția de judecătoare la Curtea de Apel Centru, însă nu revine automat la exercitarea atribuțiilor, fiind suspendată din funcție.

• Citește și: Cât costă curățarea justiției și cine plătește nota? Milioane din buget și fonduri externe pentru reforma justiției

În cazul Sofiei Ghidirim, CSJ a dispus reexaminarea dosarului de către CSM. În februarie 2026, Consiliul decisese că magistrata nu a promovat evaluarea, aplicându-i interdicția de a ocupa funcția de judecător timp de cinci ani. În cadrul evaluării externe, Comisia a semnalat dubii legate de achizițiile familiei Ghidirim și de declararea averii, inclusiv în urma procurării unui automobil și a unui apartament.

CSM a anunțat că nu a primit încă oficial hotărârile CSJ și va întreprinde măsurile necesare pentru executarea lor.

Nu sunt singurele cazuri în care rezultatele evaluării externe au fost răsturnate. Printre cele mai mediatizate se numără cel al judecătorului Emil Bulat, repus în funcție în 2025 după ce a fost scos de sub urmărire penală, dar și cazurile procurorilor Vasile Plevan și Victor Cazacu, declarați promovați de Consiliul Superior al Procurorilor, în pofida concluziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Democrații au obținut o victorie categorică la alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, câștigând controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, potrivit proiecțiilor mai multor instituții media americane. Rezultatele indică o schimbare semnificativă a echilibrului politic la Washington și ar putea limita agenda legislativă a președintelui Donald Trump, inclusiv în privința războiului cu Iranul, a relației cu Rusia și a sprijinului pentru Ucraina.

Numărarea voturilor continuă, iar distribuția exactă a mandatelor între cele două partide nu este încă stabilită. Estimările indică însă o majoritate consistentă pentru democrați în ambele camere ale Congresului. În Senat, aceștia ar putea obține 55 sau 56 de mandate din totalul de 100, iar în Camera Reprezentanților până la 250, față de cele 218 necesare pentru majoritate. Avansul democraților este mai mare decât anticipau sondajele de opinie.

Democrații au câștigat și în mai multe curse electorale în care, până recent, erau considerați cu șanse reduse. Rezultatele indică o schimbare a preferințelor electoratului, semnalată și de evaluările din perioada premergătoare scrutinului.

Printre cele mai semnificative rezultate se numără victoria democratului James Talarico în Texas, unde partidul nu mai câștigase o cursă pentru Senat de peste trei decenii. Talarico l-a învins pe Ken Paxton, candidatul susținut de Trump. Democrații au câștigat și în Kansas, unde Adam Hamilton a obținut un mandat senatorial după aproape un secol în care partidul nu a reprezentat statul în camera superioară.

În Maine, democratul Troy Jackson a învins-o pe senatoarea republicană Susan Collins, aflată de mulți ani în funcție. În Carolina de Sud, Annie Andrews a câștigat în fața candidatei republicane Darlene Graham, iar în Ohio, Sherrod Brown a recuperat un mandat deținut anterior de actualul vicepreședinte JD Vance. În Iowa, victoria democratului Josh Turek a contribuit decisiv la obținerea majorității partidului în Senat.

Democrații conduc, de asemenea, în Michigan, unde Abdul El-Sayed a anunțat victoria în fața republicanului Mike Rogers, deși numărătoarea nu era încheiată. El-Sayed ar urma să devină primul senator musulman din istoria Statelor Unite.

Democrații și-au construit campania în jurul criticilor la adresa administrației Trump, pe care au acuzat-o că divizează societatea, promovează o politică externă imprevizibilă și favorizează interesele unei minorități înstărite. Războiul cu Iranul și consecințele sale economice, în special creșterea prețurilor la carburanți, s-au numărat printre temele centrale ale campaniei.

Președintele Donald Trump a declarat că este pregătit să accepte rezultatele alegerilor și să colaboreze cu democrații.

„Probabil vom găsi o cale de înțelegere”, a afirmat Trump într-un interviu pentru The New York Times. Într-o intervenție ulterioară, pentru Fox News, el a spus însă că va recurge la dreptul de veto pentru a bloca proiectele de lege pe care le va considera inacceptabile, dar că, în cele din urmă, se așteaptă să ajungă la un acord cu democrații.

• Te-ar putea interesa și: Victoria democraților în alegerile pentru Congres ar putea pune presiune asupra politicilor lui Trump față de Rusia, Ucraina și Iran

Trump a indicat creșterea prețurilor la carburanți drept unul dintre factorii care au contribuit la pierderile republicanilor. Într-un interviu telefonic pentru Fox News, el a spus că alegătorii au fost de acord cu acțiunile sale împotriva Iranului, dar probabil nu au fost dispuși să suporte consecințele economice imediate ale războiului, inclusiv scumpirea benzinei.

Fostul președinte democrat Barack Obama a salutat rezultatul, afirmând că alegătorii au transmis un „semnal clar” în favoarea unei politici care unește societatea, nu o divizează.

Ce se schimbă la Washington

Victoria democraților le oferă controlul asupra agendei legislative și a comisiilor parlamentare, precum și instrumente importante pentru supravegherea activității administrației. Noua majoritate va putea bloca sau modifica proiecte legislative promovate de Casa Albă, influența aprobarea bugetului și organiza investigații privind deciziile și activitățile administrației Trump.

Controlul Senatului le va permite, de asemenea, democraților să influențeze sau să blocheze confirmarea unor nominalizări prezidențiale pentru funcții în administrația federală și în sistemul judiciar.

O eventuală procedură de destituire a președintelui rămâne însă improbabilă. Chiar dacă democrații ar putea iniția o procedură de impeachment în Camera Reprezentanților, îndepărtarea lui Trump din funcție ar necesita votul a două treimi din Senat, un prag dificil de atins.

Iranul, Ucraina și Rusia, printre dosarele sensibile

O majoritate democrată în Congres ar putea intensifica presiunile asupra administrației Trump privind războiul cu Iranul, continuarea ajutorului pentru Ucraina și politica față de Rusia.

Dania Arayssi, analistă la New Lines Institute, a declarat pentru Radio Europa Liberă că democrații ar putea determina Casa Albă să caute o ieșire diplomatică din conflictul cu Iranul și să blocheze finanțări militare suplimentare.

În privința Ucrainei, noua majoritate ar putea cere menținerea sprijinului pentru Kiev și verificarea deciziilor privind sancțiunile împotriva Moscovei. Totuși, plecarea unor republicani care susțin Ucraina ar putea slăbi sprijinul bipartizan.

Controlul democrat nu garantează însă noi ajutoare militare. Trump își păstrează prerogativele prezidențiale, inclusiv dreptul de veto, iar republicanii pot bloca inițiativele opoziției.

Noua legislatură începe în ianuarie 2027, când Chuck Schumer este așteptat să redevină liderul majorității din Senat. Democrații vor putea controla și contesta agenda președintelui, dar nu vor prelua controlul asupra politicii externe.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Federațiile de hochei din Danemarca, Letonia, Norvegia, Suedia și Finlanda au anunțat că nu vor disputa meciuri împotriva echipei naționale a Rusiei la competițiile internaționale, inclusiv la Campionatul Mondial din 2027, în timp ce Canada a decis să nu permită participarea sportivilor ruși și belaruși la Mondialul de juniori din această iarnă.

Federațiile nordice și baltice spun că își mențin poziția potrivit căreia Rusia trebuie exclusă din competițiile internaționale atâta timp cât continuă războiul împotriva Ucrainei. Acestea invocă și riscurile de securitate pentru jucători, staff și familiile lor.

Federația finlandeză a anunțat că discută cu omologii din alte țări pentru a forma un front comun și a transmite Federației Internaționale de Hochei pe Gheață (IIHF) că nu vor juca împotriva Rusiei.

Anunțurile vin după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a obligat săptămâna trecută IIHF să permită revenirea echipelor naționale ruse la competiții în sezonul 2026-2027. Federația internațională și-a exprimat dezacordul, dar a declarat că va respecta decizia.

La rândul său, Cehia a anunțat că nu va elibera vize jucătoarelor ruse pentru Campionatul Mondial feminin Under-18, programat în ianuarie 2027 la Ostrava, și a spus că ia în calcul boicotarea meciurilor cu Rusia.

Miercuri, compania de automobile cehească Skoda, partener principal al campionatelor mondiale de hochei, a spus că-și va reconsidera acest rol dacă Rusia va participa la ediția de anul viitor.

• Te-ar putea interesa și: Cum a folosit propaganda rusă recordul stabilit de un jucător de hochei în SUA

Separat, premierul canadian Mark Carney a declarat că sportivii ruși și belaruși nu vor putea participa la Campionatul Mondial de juniori, programat să aibă loc în Alberta, de la sfârșitul lunii decembrie până la începutul lunii ianuarie. „Atât timp cât Rusia și Belarus susțin acest război ilegal, nejustificat și îngrozitor împotriva Ucrainei, niciunul dintre sportivii lor nu va concura pentru țările respective în Canada”, a spus Carney.

Ambasadorul Rusiei la Ottawa a criticat decizia Canadei, acuzând autoritățile că aduc politica inclusiv în competițiile de juniori.

• La Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, din februarie 2022, echipa masculină de hochei a Rusiei a participat sub denumirea de Comitetul Olimpic Rus (ROC), din cauza sancțiunilor legate de scandalul de dopaj din Rusia. Echipa a ajuns până în finală, unde a pierdut în fața Finlandei și a obținut medalia de argint. La doar opt zile după încheierea Jocurilor Olimpice, pe 28 februarie 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina, Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) a suspendat toate echipele naționale și cluburile din Rusia și Belarus de la competițiile organizate sub egida sa, la toate categoriile de vârstă. Interdicția a fost menținută în sezoanele următoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Deputata PAS Tatiana Rotari a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală pe numele deputaților Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco, de la partidul „Democrația Acasă”, după ce aceștia au filmat, pe 1 noiembrie, vagoane cu produse agricole în zona de frontieră a Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Rotari cere procurorilor să verifice dacă parlamentarii au încălcat regimul special al zonei de frontieră și dacă au răspândit informații false despre importul și tranzitul cerealelor ucrainene. Deputata susține că mandatul parlamentar nu oferă nimănui dreptul de a încălca legea.

Costiuc și Stefanco au afirmat că materia primă din Ucraina ar fi adusă în port pentru procesare, în detrimentul agricultorilor moldoveni. Guvernul a respins acuzațiile. Premierul Vasile Tofan a declarat că vagoanele filmate transportau cereale în tranzit spre porturile din România, iar semințele de floarea-soarelui destinate exportului erau de proveniență moldovenească.

• _{Vezi și: Blocaj la frontieră: Exportatorii acuză autoritățile că nu iau măsuri, Vama spune că face tot ce poate}

Tofan l-a acuzat pe Costiuc de răspândirea falsurilor și a avertizat că filmările ar putea expune informații despre infrastructura critică a țării. Deputatul a respins acuzațiile, susținând că imaginile au fost realizate dintr-o zonă publică și nu dezvăluie informații sensibile.

Între timp, Președinția l-a acuzat pe Costiuc de lansarea unor noi informații nefondate. Instituția a respins afirmațiile deputatului potrivit cărora Maia Sandu ar fi făcut presiuni asupra organizației teritoriale PAS din Hâncești pentru alegerea lui Vasile Moraru în funcția de vicepreședinte al raionului, responsabil de domeniul economic.

Moraru a fost ales în funcție pe 2 noiembrie. Președinția neagă implicarea șefei statului și îndeamnă cetățenii să se informeze din surse credibile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Oficiul Procurorului General au anunțat, pe 3 noiembrie, că i-au comunicat fostei purtătoare de cuvânt a președintelui Volodimir Zelenski, Iulia Mendel, suspiciunea de trădare de stat și justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Potrivit anchetatorilor, Mendel și-ar fi folosit notorietatea și experiența în comunicarea guvernamentală pentru a răspândi narațiuni favorabile Kremlinului, menite să discrediteze Ucraina și să-i slăbească sprijinul internațional.

Autoritățile invocă, între altele, un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, în care Mendel a afirmat că Ucraina este „în pragul dispariției”, că națiunea sa „degenerează” și că în țară nu există democrație și libertate de exprimare. Ea a comparat, de asemenea, situația din Ucraina cu cea din fosta URSS.

„Potrivit anchetei, răspândirea acestor materiale urmărea să creeze în rândul publicului internațional imaginea unei Ucraine care nu merită sprijin în continuare, iar pe cea a conducerii sale – ca obstacol în calea păcii”, se arată în comunicatul SBU. În interiorul țării, mesajele ar fi urmărit să amplifice dezamăgirea și să demoralizeze societatea.

Mendel a fost purtătoarea de cuvânt a lui Zelenski în perioada 2019-2021. În mai 2026, într-un interviu acordat lui Carlson, ea l-a acuzat pe președinte de corupție, uzurparea puterii și prelungirea războiului. În septembrie 2026, președintele ucrainean a impus sancțiuni împotriva fostei sale purtătoare de cuvânt, inclusiv restricționarea accesului din Ucraina la paginile acesteia de pe Instagram, X și Facebook.

În prima sa reacție la anunțul privind suspiciunea de trădare de stat, Mendel a respins acuzațiile, afirmând că acestea reprezintă o încercare de a-i îngrădi libertatea de exprimare. Ea a precizat că suspiciunea se bazează pe intervențiile sale în presa occidentală și pe postările de pe rețelele sociale, în care a criticat anturajul lui Zelenski și a denunțat lipsa libertății de exprimare și persecuțiile politice din Ucraina.

„De fapt, prin formularea acestei suspiciuni, Zelenski a demonstrat că am dreptate. Dacă ar fi existat într-adevăr o colaborare cu rușii, despre asta ar fi scris în acuzație. Dar o asemenea colaborare nu există”, a declarat ea.

Fosta purtătoare de cuvânt se află în afara Ucrainei, transmite Serviciul ucrainean al RFE/RL. Dacă va fi găsită vinovată de trădare de stat, Mendel riscă o pedeapsă cuprinsă între 15 ani de închisoare și detenție pe viață.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premier Energy solicită majorarea cu aproximativ 30% a tarifului la energia electrică pentru consumatorii casnici din centrul și sudul Republicii Moldova, de la 3,56 la 4,64 lei pentru un kilowatt-oră. Furnizorul de energie electrică vine cu această propunere după ce, de la 1 octombrie, au intrat în vigoare tarife mai mari la gazele naturale și energia termică. Solicitarea urmează să fie examinată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Potrivit cererii publicate marți de ANRE, pentru consumatorii conectați la rețelele de joasă tensiune, categorie din care fac parte majoritatea gospodăriilor, Premier Energy solicită un tarif de 464 de bani/kWh. Dacă cererea va fi aprobată, consumatorii vor plăti cu 1,08 lei mai mult pentru fiecare kilowatt-oră.

Compania justifică necesitatea actualizării prin devierile tarifare acumulate, care reprezintă 7,7% din venitul reglementat luat în calcul la stabilirea prețurilor actuale. Principalul factor invocat este creșterea costurilor de procurare a energiei electrice.

Potrivit Premier Energy, tarifele în vigoare au fost calculate pornind de la un preț mediu de achiziție de 2,62 lei/kWh. În schimb, costurile înregistrate în primele nouă luni ale anului și estimările pentru ultimul trimestru indică un preț mediu de 2,89 lei/kWh, cu 27 de bani sau aproximativ 10% mai mult.

• Citește și: INTERVIU | Gaz și mai scump din ianuarie? Ministrul Energiei crede că da. Junghietu: „Suntem pregătiți de iarnă moderat spre avansat”

Furnizorul solicită și alte tarife, diferențiate în funcție de nivelul de tensiune: 3,88 lei/kWh pentru energia livrată la ieșirea din rețelele de transport, 3,91 lei pentru consumatorii conectați la rețelele de înaltă tensiune și 4,10 lei pentru cei racordați la rețelele de medie tensiune.

În nordul Republicii Moldova, unde energia electrică este furnizată de FEE Nord, consumatorii casnici achită în prezent 3,95 lei/kWh.

Ultima ajustare a tarifelor la electricitate a avut loc la 31 martie 2026, când ANRE a aprobat o reducere ușoară a prețurilor.

Între timp, de la 1 octombrie au intrat în vigoare noi tarife la gazele naturale și energia termică. Prețul gazelor pentru consumatorii casnici a ajuns la 26,14 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 20,30 lei anterior. Este a doua majorare succesivă, după cea aplicată la 1 septembrie, când tariful a crescut de la 14,42 la 20,30 lei. Astfel, în mai puțin de o lună, gazele s-au scumpit în total cu aproximativ 81%. Prima majorare a fost de circa 41%, iar cea de-a doua, de aproape 29%.

Solicitarea Premier Energy nu este încă aprobată. Tariful actual de 3,56 lei/kWh rămâne în vigoare până la adoptarea unei decizii de către ANRE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, va reuni pe 5 noiembrie, la Casa Albă, reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei, după ce a contribuit la negocierea unui armistițiu umanitar în orașul Oleșki și în împrejurimile acestuia, în regiunea Herson, ocupată de forțele ruse. Întâlnirea are loc în contextul reluării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru încheierea războiului și al pregătirii unei noi runde de negocieri între Moscova și Kiev.

Casa Albă nu a precizat cine va participa la reuniune și nici la ce nivel vor fi reprezentate cele două țări. Moscova și Kievul nu au comentat deocamdată anunțul. Administrația de la Washington a descris evenimentul drept „un moment extraordinar în istoria Americii”.

Inițiativa vine după un armistițiu umanitar care a fost în vigoare între 27 octombrie și 1 noiembrie și a permis livrarea de ajutoare și evacuarea civililor din Oleșki. Locuitorii rămași în oraș se confruntau cu lipsuri de alimente, medicamente și alte produse de primă necesitate. Melania Trump a afirmat pe platforma X că operațiunea a permis evacuarea a aproape 800 de persoane.

Această cifră nu a fost însă confirmată independent. Ombudsmana rusă, Iana Lantratova, a susținut că 750 era numărul de locuri disponibile în autobuzele pregătite pentru evacuare, nu numărul persoanelor care au plecat efectiv. Potrivit acesteia, multe dintre autobuze s-au întors goale, iar numărul evacuaților a fost „mult mai mic”. Lantratova a spus că nu există un bilanț exact al persoanelor transportate.

Ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț a explicat că Ucraina și Rusia au convenit să nu facă publice cifrele privind numărul locuitorilor care au ales să plece spre teritoriul controlat de Kiev și, respectiv, spre cel controlat de Moscova. El a precizat că mecanismul ar putea fi folosit și în alte localități afectate de crize umanitare.

• Te-ar putea interesa și: S-a încheiat evacuarea de la Oleșki, cea mai mare operațiune umanitară din războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Lubineț și Lantratova au anunțat că vor solicita împreună Melaniei Trump să sprijine extinderea unor astfel de misiuni umanitare și în alte localități, nu doar în regiunea Herson.

În paralel, Statele Unite pregătesc o nouă rundă de discuții trilaterale cu Rusia și Ucraina, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Negocierile - primele în acest format după discuțiile din februarie 2026 - ar urma să vizeze încheierea războiului, garanțiile de securitate pentru Ucraina după conflict, măsurile de reducere a tensiunilor și chestiunile umanitare.

Înaintea reuniunii din Emiratele Arabe Unite, negociatorii americani vor avea consultări la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei și Marii Britanii, precum și ai Uniunii Europene și NATO. Discuțiile vor aborda garanțiile de securitate pentru Ucraina, viitorul cadrului de securitate european și sprijinul economic pentru reconstrucția țării.

Tot marți, 3 noiembrie, cancelarul german Friedrich Merz l-a primit la Berlin pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea are loc înaintea noii runde de negocieri dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, iar Merz a transmis că dorește să reafirme sprijinul Germaniei pentru Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis solicitarea apărării fostului președinte Igor Dodon de a sesiza Curtea Constituțională (CC) pentru a clarifica dacă instanța supremă este competentă să examineze așa-numitul dosar „Kuliok”, în care acesta este judecat pentru corupere pasivă și finanțarea ilegală a unui partid politic. Apărarea susține că, înainte de trimiterea cauzei la CSJ, Parlamentul trebuia să-i ridice imunitatea prezidențială.

Avocații afirmă că presupusele fapte au fost comise în perioada în care Dodon exercita funcția de președinte, însă dosarul a ajuns direct la instanța supremă după încheierea mandatului său. În opinia apărării, cauza ar trebui examinată de o instanță de drept comun, dacă procedura de ridicare a imunității nu a fost respectată.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă la Curtea Supremă de Justiție”, a declarat avocatul Petru Balan.

Dodon susține că Parlamentul trebuia să voteze ridicarea imunității cu cel puțin 67 de voturi și acuză instanța că nu a clarificat din proprie inițiativă problema. Separat, deputatul a sesizat Curtea Constituțională, cerând verificarea constituționalității prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia președintele este judecat în primă instanță de CSJ.

• Vezi și: Ce se întâmplă în dosarele lui Dodon la 4 ani de la reținere

Procurorul Petru Iarmaliuc respinge argumentele apărării și afirmă că imunitatea prezidențială este valabilă pe durata mandatului, nu și după încheierea acestuia. Sesizarea CC nu suspendă procesul, care va continua cu audierea a șapte martori: unul al acuzării și șase ai apărării. Ulterior, urmează să fie audiat și Dodon.

Dosarul a fost deschis în mai 2022, în baza unor înregistrări video din iunie 2019, în care fostul președinte apare alături de fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și fostul deputat Serghei Iaralov.

Potrivit procurorilor, Dodon ar fi pretins și acceptat de la cei doi între 600.000 și un milion de dolari, bani destinați inclusiv finanțării Partidului Socialiștilor. La sfârșitul lunii septembrie 2026, acuzarea a modificat învinuirea, adăugând două episoade de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

Igor Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, afirmă că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea încheia în următoarele luni, pe fondul epuizării resurselor și al oboselii provocate de conflict. El nu a precizat însă în ce condiții ar putea avea loc o eventuală încheiere a războiului.

„Războiul din Ucraina se va încheia în următoarele luni. Este opinia mea personală. Gata: nu mai sunt forțe, nu mai sunt resurse, toată lumea a obosit”, a declarat Lukașenko pe 3 noiembrie, la cea de-a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, potrivit agenției de stat belarusă BELTA.

Lukașenko a subliniat că nu se referă la resursele Rusiei, despre care a spus că ar fi suficiente. În opinia sa, lipsesc mai degrabă resursele la nivelul societăților și al factorilor de decizie.

„Rusia, Doamne ajută, are resurse suficiente pentru întreaga lume. Nu despre aceste resurse vorbesc. Resursele lipsesc deja în mințile oamenilor. Toată lumea a obosit de acest război”, a afirmat liderul belarus, susținând că acest lucru începe să fie înțeles și în Europa, pe care a acuzat-o, însă, că ar contribui la escaladarea conflictului.

Liderul belarus nu a explicat în ce condiții ar putea fi încheiat războiul, dar a declarat că este pregătit să găzduiască la Minsk negocieri de pace între Rusia și Ucraina.

În același timp, Lukașenko a avertizat că, dacă luptele nu vor fi oprite, lumea ar putea ajunge la un al Treilea Război Mondial. El a susținut că politica președintelui american Donald Trump ar fi contribuit până acum la evitarea unui asemenea scenariu.

Această politică, potrivit lui, „stârnește critici justificate”, dar, în același timp, susține Lukașenko, împiedică țările UE să intre direct în război împotriva Rusiei. Pentru acest rol, liderul belarus a spus că președintele american ar merita Premiul Nobel pentru Pace.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie

Oficialii ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin, au afirmat și ei recent că războiul se apropie de sfârșit, dar din context reieșea că aceștia mizează pe satisfacerea cererilor Rusiei.

Lukașenko a mai afirmat că există forțe care încearcă să atragă Belarusul în război, dar a dat de înțeles că nu se referă la Rusia. Potrivit lui, Vladimir Putin ar cunoaște aceste tentative și nu ar dori implicarea directă a Belarusului în conflict.

Autoritățile de la Kiev au acuzat anterior Moscova că încearcă să determine Minskul să participe deschis la război de partea Rusiei.

În februarie 2022, trupele ruse au atacat Ucraina de pe teritoriul Belarusului, beneficiind de sprijin logistic. Ca urmare, Belarusul a fost vizat de mai multe sancțiuni internaționale. Pe teritoriul țării sunt staționate trupe rusești și, potrivit declarațiilor oficiale ale Moscovei și Minskului, arme nucleare tactice rusești.

Lukașenko a afirmat în repetate rânduri că nu dorește implicarea directă a armatei belaruse în război și a pledat public pentru o soluție negociată a păcii în Ucraina. În paralel, administrația sa menține contacte cu autoritățile americane. Washingtonul a ridicat o parte dintre sancțiunile impuse Belarusului în cadrul unor înțelegeri care au inclus eliberarea a sute de deținuți politici.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O femeie care deține cetățeniile Rusiei și Moldovei a fost condamnată de un tribunal rusesc la 14 ani de închisoare pentru că, aflată la tratament medical într-o stațiune de la Marea Neagră, ar fi fotografiat obiective militare rusești pentru serviciile de informații ale Ucrainei.

Potrivit procurorilor ruși, acțiunile femeii identificată ca Natalia Slanovskaia, originară din Republica Moldova și stabilită la Moscova, ar fi avut loc la Anapa, în regiunea Krasnodar, în februarie.

Nu este limpede ce anume obiective ar fi fotografiat Slanovskaia, care are 65 de ani și se află în arest din luna mai.

La Anapa se află printre altele un aeroport militar important, folosit recent pentru evacuarea civililor din orașul ucrainean ocupat Oleșki, și o stație radar pe care forțele armate ucrainene au spus că au lovit-o în luna septembrie a anului curent.

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a spus că a cerut autorităților ruse detalii despre cazul femeii cu dublă cetățenie, dar a recunoscut că șansele de a obține clarificări sunt mici, tocmai fiind că ea este și cetățeană a Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Graffiti, incendieri și asasinate planificate: agenți „de unică folosință” recrutați de Rusia, inclusiv moldoveni, pentru sabotaje în Europa

Pe fondul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu patru ani și opt luni, autoritățile ruse fac publice frecvent acte de spionaj sau planuri de atacuri „teroriste” pe teritoriul rusesc în slujba Ucrainei, uneori cu presupusa participare a unor străini, mai ales ucraineni.

Într-unul din cele mai recente cazuri, opt oameni au fost arestați în august pentru că ar fi pus la cale un atac, venind din Norvegia și dotați cu armament „din țările UE”.

Asemenea învinuiri au fost aduse în anii de război și unor cetățeni moldoveni. În aprilie 2025, de exemplu, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a arestat doi moldoveni și doi ruși pentru că ar fi pus la cale atacuri cu bombe asupra unor obiective rusești, în slujba serviciilor secrete ucrainene.

Operațiunea ar fi fost pusă la cale în R. Moldova, a spus atunci FSB, adăugând că nu a fost prima oară.

În ianuarie 2026, un șofer de autocar din Republica Moldova, care deține și cetățenie română, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „ajutor oferit inamicului”. El a fost de asemenea acuzat pentru tentativă de contrabandă cu substanțe explozive și arme.

Pe 20 octombrie 2026, FSB a arestat la Soci un cetățean român care ar fi fotografiat obiective militare pentru serviciile secrete ucrainene. FSB a publicat un video cu arestarea tânărului, care „recunoaște” învinuirile într-o declarație în limba rusă, vădit dictată de cei care l-au capturat.

La 26 octombrie, Ministerul de Externe al R. Moldova a avertizat din nou cetățenii să nu călătorească în Rusia dacă nu este neapărată nevoie, invocând printre alte riscuri și asemenea arestări, adesea din motive inventate.

„În astfel de situații, accesul la asistență consulară poate fi întârziat sau restricționat, iar posibilitățile autorităților Republicii Moldova de a interveni sunt limitate”, a spus MAE.

Numeroase guverne din țări democratice spun că Rusia arestează arbitrar străini pentru a-i folosi ulterior ca „monedă de schimb” pentru eliberarea unor ruși deținuți în străinătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte al țării, Igor Dodon, a cerut actualei șefe a statului, Maia Sandu, să o grațieze pe fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, care ispășește o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru rolul în finanțarea ilegală a Partidului Șor.

Credeți că Evghenia Guțul ar trebui grațiată? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-o postare pe Facebook, Dodon spune că în scrisoarea adresată Maiei Sandu, pe care o publică în facsimil, a făcut „apel la empatie, omenie și milă creștinească, amintind că Evghenia Guțul este mama a doi copii minori care o așteaptă acasă”.

Dodon mai spune că eventuala eliberare a Evgheniei Guțul nu are cum să influențeze alegerile din 15 noiembrie, care îi vor desemna succesorul în postul de bașcan al Autonomiei Găgăuze, pe care l-a ocupat între iulie 2023 și august 2025.

Președinția R. Moldova a răspuns că cererea de grațiere trebuie să vină din partea persoanei condamnate. „În lipsa acordului persoanei condamnate, cererea de grațiere nu se examinează”.

Apelul la clemență al liderului PSRM vine la două săptămâni după unul asemănător al președintelui rus Vladimir Putin, unul din ultimii lideri politici cu care Guțul s-a întâlnit înainte să meargă la închisoare, anume în 2024, și căreia fosta bașcană i-a cerut sprijinul imediat după ce a fost arestată.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că dacă vrea relații mai bune cu Rusia, R. Moldova trebuie să renunțe la „rusofobie” și să elibereze „deținuții politici”. „Cel puțin eliberați-o pe Evghenia Guțul, mama a doi copii. Măcar din motive umanitare” a spus Peskov la 15 octombrie, la briefingul său de presă zilnic.

• Te-ar mai putea interesa: Alegerile din Găgăuzia: bani cash pentru primarul Comratului de la muncitorii unei firme municipale

Guțul s-a declarat mereu nevinovată de acuzațiile aduse la proces, considerându-se victima persecuției politice și a politicilor greșite ale guvernării PAS față de minoritatea etnică găgăuză din Moldova.

Aflată în închisoare, politiciana de 40 de ani a publicat o carte intitulată „Dosarul Guțul. Anatomia unei persecuții politice”, cu scrisori trimise diferitelor personalități politice importante pentru ea, inclusiv Putin și Maia Sandu, ca și familiei sale, în care își reiterează nevinovăția și acuzațiile la adresa guvernării de la Chișinău.

◉ SONDAJ

Evghenia Guțul a semnalat că se crede în continuare bașcană, chiar dacă Adunarea Populară i-a declarat vacantă funcția pe 17 august, iar curând vor fi alegeri pentru un nou bașcan. Prin avocații săi, ea transmite mesaje pe rețelele de socializare din numele bașcanului autonomiei. Un ultim asemenea mesaj a fost adresat elevilor, profesorilor și părinților din Găgăuzia cu ocazia începutului anului școlar, la 1 septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând întreruperi de curent, apă și încălzire în mai multe regiuni, cu doar câteva zile înainte de începerea sezonului de încălzire. Atacurile au vizat centrale electrice, stații de transformare și alte obiective de infrastructură critică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata rusă a lansat 76 de rachete, dintre care 17 balistice și 59 de croazieră. Potrivit Statului Major ucrainean, apărarea antiaeriană a doborât doar trei rachete balistice și 49 de rachete de croazieră.

Țintele au fost obiective energetice din regiunile Odesa, Cerkasî, Jitomir, Vinnița, Harkov, Dnipropetrovsk, Cernăuți, Cernihiv și Rivne. Compania Ukrenergo a introdus deconectări de urgență în Kiev și regiunile Kiev și Dnipropetrovsk. În regiunea Jitomir, aproape 130 de localități, cu peste 180.000 de consumatori, au rămas fără electricitate, iar în Vinnița au fost afectate numeroase comunități. În unele zone din Harkov au fost întrerupte furnizarea căldurii și a apei calde.

În Harkov, o rachetă a lovit un pasaj care face legătura între două corpuri ale unui spital. Cel puțin 73 de persoane au fost rănite, printre care pacienți, cadre medicale și locuitori din apropiere. Autoritățile au evacuat 226 de pacienți. Au fost avariate clădiri medicale, locuințe și automobile.

La Dnipro, atacurile au rănit 15 persoane, dintre care trei sunt în stare gravă. Au fost afectate infrastructura, clădiri rezidențiale și administrative. În regiunea Odesa, autoritățile au raportat pagube importante la un obiectiv energetic, iar în regiunea Rivne a fost avariată o stație de transformare.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacurile asupra unor obiective energetice din regiunile Vinnița, Dnipropetrovsk și Harkov, susținând că acestea alimentează industria militară și armata ucraineană. Moscova a revendicat lovirea mai multor centrale electrice și stații de transformare. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Atacul vine după bombardamentele de luni asupra localității Komîșuvaha, din regiunea Zaporojie. Bilanțul a ajuns la 29 de morți și cinci răniți, iar 48 de persoane sunt date dispărute. Potrivit autorităților ucrainene, o școală unde era distribuit ajutor umanitar a fost lovită, iar alte bombe au căzut asupra adăpostului în care se refugiaseră oamenii. Printre victime se numără doi salvatori și patru polițiști.

În paralel, autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a vizat rafinăria Slavneft-IANOS din Iaroslavl. Doi angajați au fost răniți, iar pe teritoriul întreprinderii a izbucnit un incendiu. Guvernatorul regional a afirmat că apărarea antiaeriană a interceptat 124 de drone ucrainene în timpul nopții.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele rus Vladimir Putin a obligat operatorii privați de centre de date să rezerve 10% din spațiile și capacitățile de calcul pentru nevoile statului, într-o măsură prezentată de Kremlin drept necesară pentru protejarea resurselor informaționale rusești în fața acțiunilor ostile ale unor state străine.

Decretul, publicat luni, 2 noiembrie, pe portalul oficial al informațiilor juridice, trebuie pus în aplicare în termen de zece zile.

Capacitățile rezervate vor putea fi folosite în continuare de proprietarii centrelor de date. La solicitarea unei subcomisii guvernamentale speciale, însă, acestea vor trebui puse la dispoziția statului în cel mult 24 de ore, pentru a asigura funcționarea resurselor informaționale rusești.

Serviciile vor fi plătite, dar tarifele nu vor putea depăși plafonul stabilit de subcomisia guvernamentală.

Decretul prevede înființarea unei comisii guvernamentale care să stabilească procedura de alocare a capacităților. Ministerul Digitalizării va inventaria spațiile și resursele disponibile în centrele de date.

Documentul permite, de asemenea, utilizarea temporară a capacităților de calcul din străinătate pentru susținerea resurselor informaționale rusești. Decizia va aparține subcomisiei guvernamentale, cu acordul Serviciului Federal de Securitate (FSB). Decretul a intrat în vigoare luni.

• Citește și: Atacurile asupra Yandex: Zelenski spune că Ucraina ar fi paralizat boții, însă experții sunt sceptici. Efecte și în Moldova

Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra centrelor de date din Rusia, notează Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL. La sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Digitalizării de la Moscova a aprobat recomandări pentru protejarea acestor infrastructuri împotriva dronelor și a altor amenințări aeriene.

În acest context, Rostelecom a anunțat că intenționează să construiască centre de date subterane, mai bine protejate de atacuri, iar compania Yandex a mutat trei dintre supercomputerele sale în alte locații, după loviturile ucrainene asupra unor centre de date.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.