Actualizare 21:00 - Armata israeliană a declarat încheiat atacul iranian cu rachete, spunând oamenilor că pot ieși din adaposturi. Urmările, ca și la atacul iranian precedent, din primăvară, sunt minime, chiar dacă de astă dată Teheranul a țintit în mod clar zone locuite din Israel.

Actualizare 20:20 - Aproximativ 500 de rachete balistice au fost lansate asupra Israelului, scrie Jerusalem Post.

„Priviți cum plouă rachete iraniene peste orașul vechi din Ierusalim, un loc sfânt pentru musulmani, creștini și evrei. Aceasta este ținta regimului iranian: toată lumea”, scrie ministerul israelian al Apărării într-o postare pe X.

CEO-ul Serviciului de Urgență israelian, Magen David Adom -MDA (Scutul Roșu al lui David), Eli Bin, a anunțat că a fost lovită o clădire din nordul Tel Avivului, pe strada George Weiss. MDA a confirmat că încă nu au fost raportate victime.

Actualizare 20:17 - Înalt oficial iranian, citat de Reuters, declară că Iranul este pe deplin pregătit pentru orice represalii după lansarea rachetelor asupra Israelului.

Actualizare 20:13 - Israelul și-a închis spațiul aerian. La scurt timp, și Iordania și Irakul au anunțat aceeași măsură.

Actualizare 20:00 - Iranul spune că a lansat zeci de rachete asupra Israelului și că va ataca din nou dacă Israelul răspunde, transmite Reuters, care citează gărzile revoluționare ale Iranului: „Dacă Israelul va răspunde, va urma un răspuns zdrobitor”.

Actualizare 19:38 - Cu puțin timp în urmă, au fost lansate rachete din Iran către Israel, a anunțat armata israeliană într-un comunicat.

Sirenele sună de câteva minute în tot Israelul.

Guvernul Netanyahu este în reuniune de urgență într-un buncăr.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) îi îndeamnă pe israelieni să „rămînă vigilenți și să urmeze cu precizie instrucțiunile comandamentului frontului intern”.

„La auzirea unei sirene, trebuie să intri într-un spațiu protejat și să rămâi acolo până la o nouă notificare”, adaugă acesta.

Ar fi vorba de cel puțin o sută de rachete lansate, potrivit ziarului Haaretz.

Actualizare 19:32 - Autoritățile israeliene spun că cel puțin patru persoane au fost rănite grav într-un atac armat la Jaffa, o suburbie a Tel Avivului, transmite ABCNews.

Actualizare 19:00 - Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF), Daniel Hagari a spus că armata israeliană „monitorizează amenințarea din Iran” și că amenințarea ar putea fi una „pe scară largă”, scrie Haaretz.

Hagari a spus că, atunci când sună sirenele, locuitorii trebuie să intre în adăposturi până când IDF anunță că pot pleca.

Actualizare 17:00 - SUA avertizează despre iminența unui atac cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului, ca urmare a incursiunii terestre israeliene de marți dimineață, precum și ca răspuns la atacurile israeliene împotriva Hezbollah.

Statele Unite consideră că este „iminentă” lansarea de către Iran a unui „atac cu rachete balistice împotriva Israelului”, a declarat marți un oficial american, citat de Financial Times. El a amenințat cu „consecințe grave” dacă atacul va avea loc.

La scurt timp, Casa Albă a avertizat oficial că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

Avertismentul a venit după ce Israelul a lansat, în urmă cu o seară, o ofensivă terestră în Liban, intensificându-și campania împotriva Hezbollah.

Înainte de incursiunea de marți, Israelul a lansat timp de două săptămâni valuri de atacuri aeriene devastatoare împotriva grupării armate libaneze susținute de Teheran, l-a asasinat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a lansat o campanie copleșitoare de bombardamente în care au murit peste 1.000 de libanezi și au fost strămutați sute de mii de oameni.

Hezbollah este grup armat și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului.

Hezbollah a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul politic care face parte din parlamentul libanez.

Pe măsură ce războiul Israelului cu Hamas din Gaza a scăzut în intensitate, armata sa și-a intensificat atacurile împotriva împuterniciților iranieni din regiune.

Escaladarea conflictului în regiune a fost însoțită de o intensificare a retoricii Israelului, oficialii vorbind despre „înfrângerea” Hezbollahului, iar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis săptămâna trecută că va „schimba echilibrul de putere în regiune de ani de zile”.

Statele Unite le-au recomandat tuturor angajaților guvernului american și familiilor lor din Israel, Cisiordania și Gaza „să se adăpostească până la noi ordine”.

Departamentul de Stat a ordonat tuturor diplomaților americani și familiilor lor cu sediul în Israel și Cisiordania să se adăpostească până la noi ordine, pentru că situația de securitate devine din ce în ce mai incertă odată cu incursiunea terestră a Israelului în Liban și potențialele amenințări ale unui atac iranian cu rachete.

Departamentul de Stat a emis notificarea la mai puțin de o oră după ce Casa Albă a avertizat că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

„Ca urmare a situației actuale de securitate, Ambasada SUA a îndrumat toți angajații guvernului SUA și membrii familiilor acestora să se adăpostească până la noi ordine”, a declarat marți ambasada din Ierusalim într-o notificare adresată cetățenilor americani.

„Acest lucru este furnizat pentru informarea dvs. pe măsură ce vă faceți propriile planuri de securitate”, se spune în notificare. „Mediul de securitate rămâne complex și se poate schimba rapid în funcție de situația politică și de evenimentele recente.”

Actualizare 16:50 - Israelul a lansat două atacuri asupra Beirutului marți după-amiază, lovind suburbiile din sudul capitalei libaneze și intrarea în oraș din partea sudică, au declarat două surse de securitate citate de Reuters.

O clădire înaltă a fost lovită în zona Jnah a orașului, au spus sursele.

Armata israeliană a declarat că vizează capitala libaneză și că a efectuat o „lovitură precisă”.

Actualizare 12:45 - Armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. În Beirut, explozii puternice au fost raportate luni seara, când atacurile israeliene au vizat bastionul Hezbollah din suburbiile sudice.

Șase persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra taberei de refugiați palestinieni Ain al-Hilwah, în apropiere de orașul libanez de coastă Sidon, potrivit unor surse libaneze citate de agenția de presă dpa. Surse de securitate libaneze au declarat că atacul de noaptea trecută l-a vizat pe comandantul palestinian Munir Al-Makdah. Cu toate acestea, el a supraviețuit atacului.

Armata israeliană nu a comentat încă atacul.

Agenția de știri libaneză NNA a raportat că soția lui Al-Makdah și fiul lor se numără printre victime. Al-Makdah este un reprezentant al Brigăzilor Al-Aqsa din Liban, brațul militar al mișcării Fatah a președintelui palestinian Mahmoud Abbas. Chalil Al-Makdah, un frate al lui Al-Makdah, a fost ucis într-un atac cu dronă israeliană la sfârșitul lunii august.

Cu aproximativ 80.000 de locuitori, Ain al-Hilwah este cea mai mare tabără de refugiați palestinieni din Liban.

Armata israeliană a cerut locuitorilor din peste 20 de orașe din sudul Libanului să evacueze imediat marți, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene, Avichai Adraee.

Grupul militant libanez Hezbollah a declarat marți că a vizat baza de informații militare israeliene Glilot, lângă Tel Aviv.

Grupul susținut de Iran „a lansat salve de rachete Fadi 4 asupra bazei Glilot a unității 8200 a serviciilor de informații militare și asupra sediului Mossad, situat la periferia Tel Avivului”, arată un comunicat.

UNIFIL spune că Israelul a informat-o despre incursiunile din Liban

Forța de menținere a păcii a ONU (UNIFIL) transmis într-o declarație că, în ciuda evoluțiilor din Liban, forțele de menținere a păcii au rămas pe poziție. I-a îndemnat pe toți actorii să se retragă de la actele de escaladare.

„Orice trecere în Liban este o încălcare a suveranității libaneze și a integrității teritoriale și o încălcare a rezoluției 1701 (a Consiliului de Securitate al ONU)”, a declarat UNIFIL.

Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU a pus capăt războiului din 2006 dintre Hezbollah și Israel și a cerut o retragere completă a Israelului din sudul Libanului și ca armata libaneză și forțele de menținere a păcii ONU să fie singura forță armată la sud de râul Litani.

Știrea inițială

„În conformitate cu decizia eșalonului politic, în urmă cu câteva ore, IDF (Forța de Apărare Israeliană) a început raiduri terestre limitate, localizate și țintite, bazate pe informații precise împotriva țintelor teroriste și infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului”, a anunțat IDF într-un comunicat.

„Aceste ținte sunt situate în sate din apropierea graniței și reprezintă o amenințare imediată pentru comunitățile israeliene din nordul Israelului", a mai transmis armata.

Localnicii din orașul libanez de frontieră Aita al-Shaab au raportat bombardamente puternice și sunetul elicopterelor și dronelor deasupra capului. Rachete au fost lansate în mod repetat deasupra orașului libanez Rmeish.

Luni, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că următoarea fază a războiului de-a lungul graniței de sud a Libanului va începe în curând și va urmări obiectivul de a-i aduce acasă pe israelienii care au fugit de rachetele Hezbollah în timpul a aproape un an de război de frontieră.

„Vom folosi toate mijloacele necesare - forțele voastre, alte forțe, din aer, de pe mare și pe uscat”, le-a spus Gallant trupelor sale. „Eliminarea [liderului Hezbollah Hassan] Nasrallah este un pas important, dar nu este cel final”.

Hezbollah este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Un atac israelian în Liban l-a vizat și pe Mounir Maqdah, comandantul filialei libaneze a aripii militare a mișcării palestiniene Fatah, Brigada Martirilor Al-Aqsa, potrivit a doi oficiali palestinieni din domeniul securității. Deocamdată, soarta lui era necunoscută.

Atacul a lovit o clădire din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, lângă orașul sudic Sidon, au spus sursele. Acesta a marcat primul atac israelian asupra taberei de la izbucnirea ostilităților transfrontaliere dintre Hezbollah și Israel în urmă cu aproape un an.

În Siria, trei civili au fost uciși și alți nouă răniți într-un atac aerian israelian asupra capitalei Damasc, a declarat marți presa de stat siriană, citând o sursă militară. Armata israeliană a refuzat să comenteze relatările.

Lovituri asupra Beirutului

Invazia terestră a Israelului în Liban urmează detonării mortale a pagerelor Hezbollah, după două săptămâni de atacuri aeriene și după uciderea, vineri, a șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Atacurile aeriene intensive au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat un milion de civili să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

Peste noapte, atacurile au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, a declarat o sursă de securitate. Un reporter Reuters a fost martor la o lumină și la o serie de explozii puternice la aproximativ o oră după ce armata israeliană a avertizat locuitorii să evacueze zonele din apropierea clădirilor despre care a spus că conțin infrastructura Hezbollah la sud de capitala libaneză.

În ultimele 24 de ore, cel puțin 95 de persoane au fost ucise și 172 rănite în atacurile israeliene asupra regiunilor sudice ale Libanului, estul Văii Bekaa și Beirut, a declarat marți dimineață Ministerul Sănătății din Liban.

Liderul adjunct al Hezbollah, Naim Qassem, într-un prim discurs public luni de la moartea lui Nasrallah, a declarat că „forțele de rezistență sunt pregătite pentru un angajament terestru”.

El a spus că Hezbollah a continuat să lanseze rachete de până la 150 km adâncime pe teritoriul israelian.

„Știm că bătălia poate fi lungă. Vom câștiga așa cum am câștigat în eliberarea din 2006”, a spus el, referindu-se la ultimul mare conflict dintre Israel și Hezbollah.

SUA, îngrijorate dar decise să susțină Israelul

Luni seara, trupele libaneze s-au retras la aproximativ cinci kilometri de pozițiile de-a lungul graniței de sud a Libanului cu Israelul, a declarat pentru Reuters o sursă de securitate libaneză. Armata libaneză a rămas, în mod tradițional, în afara conflictelor majore cu Israelul, iar în ultimul an de ostilități nu intrat în ostilități asupra armatei israeliene.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, ministrul Apărării Yoav Gallant, „pentru a revizui evoluțiile de securitate și operațiunile israeliene”, potrivit unui comunicat al Pentagonului, relatează CNN

Austin și Gallant „au convenit asupra necesității de a demonta infrastructura de atac de-a lungul graniței pentru a se asigura că Hezbollah libanez nu poate efectua atacuri în stilul 7 octombrie asupra comunităților din nordul Israelului”, a scris generalul-maior Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

„Secretarul a spus clar că Statele Unite sunt bine poziționate pentru a apăra personalul, partenerii și aliații SUA în fața amenințărilor din partea Iranului și a organizațiilor teroriste susținute de Iran și sunt hotărâte să împiedice orice actor să exploateze tensiunile sau să extindă conflictul. Secretarul și ministrul Gallant au discutat despre consecințele grave pentru Iran în cazul în care Iranul alege să lanseze un atac militar direct împotriva Israelului”, se mai arată într-un comunicat al Pentagonului.

Președintele american Joe Biden a cerut o încetare a focului. „Ar trebui să avem o încetare a focului acum”, a spus el.

Israelul a respins săptămâna trecută o propunere a SUA și a Franței care cerea o încetare a focului de 21 de zile la granița cu Libanul pentru a da timp pentru o înțelegere diplomatică care să permită civililor strămutați de ambele părți să se întoarcă acasă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directoarea Centrului pentru Artă Contemporană din Chișinău, Lilia Dragneva (52 de ani) a murit sâmbătă, 10 octombrie, într-un accident rutier care a avut loc în România. În mașină se afla și soția ministrului Culturii, Valeria Suruceanu, care se află în afara oricărui pericol.

Accidentul a avut loc sâmbătă, 10 octombrie, în jurul orei 14:40, în satul Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Un autoturism marca Toyota Rav 4 a intrat într-un cap de pod în zona trecerii la nivel cu calea ferată.

În mașină erau patru persoane din Republica Moldova care se întorceau de la un eveniment cultural din Iași. Este vorba de Simpozionul Internațional „Monumentul – Tradiție și Viitor”, la care au participat istorici, arhitecți, restauratori, conservatori, cercetători și specialiști din domenii conexe.

În urma impactului, o femeie a rămas încarcerată. Celelalte trei au ieșit singure, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui.

Femeia – în vârstă de 52 de ani – a fost declarată decedată de echipajul de terapie intensivă mobilă. Europa Liberă a confirmat că este vorba de Lilia Dragneva, directoarea Centrului pentru Artă Contemporană din Chișinău.

Reprezentanții muzeului au confirmat decesul femeii într-o postare pe rețelele sociale:

„Lilia a jucat un rol esențial în comunitatea artistică, a construit punți între oameni, a susținut generații de artiști și a creat un spațiu viu pentru idei. Ca profesoară și mentor, a ghidat tinerii cu neobosită generozitate și dăruire.”

În mașina se mai aflau trei persoane – două rude de ale sale, o femeie de 34 de ani și un bărbat de 62, care conducea vehiculul.

Femeia de 34 de ani a fost grav rănită, fiind dusă cu elicopterul SMURD la un spital din Iași. Surse oficiale din România au precizat că victima are o mână amputată.

Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că printre răniți se află și Valeria Suruceanu, soția ministrului Culturii, directorul Muzeului de istorie a orașului Chișinău. Ea se află în afara oricărui pericol și s-a întors deja la Chișinău.

Într-o declarație de presă, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că în mașină se aflau cetățeni ai R. Moldova.

„În urma accidentului, o persoană și-a pierdut viața, iar alte trei au fost rănite. Două dintre persoanele rănite au fost transportate la Spitalul din Vaslui, cu leziuni ușoare, iar cea de-a treia, care a suferit leziuni grave, a fost transportată cu un elicopter SMURD la Spitalul de Urgență din Iași.”

MAE a mai transmis că Consulatul General de la Iași ține legătura cu autoritățile române și cu familiile victimelor, inclusiv pentru o eventuală repatriere.

Știre în curs de actualizare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un aparat de zbor ar fi căzut și ar fi explodat sâmbătă seară într-o pădure de lângă satul Geamăna, raionul Anenii Noi. Ministerul Apărării spune că sistemele sale nu au detectat nimic. Este al treilea incident cu explozii în raionul Anenii Noi în mai puțin de două săptămâni.

Nu au fost raportate victime, potrivit Poliției, care a fost sesizată despre incident de localnici în jurul orei 22:20. Aceștia au anunțat că ar fi văzut o dronă zburând la mică înălțime deasupra raionului.

Ministerul Apărării spune că localinicii au semnalat „un sunet asemănător celui produs de o dronă”, urmat de o explozie, în extravilanul localităților Geamăna și Văratic.

„În urma analizei datelor, sistemele de supraveghere aeriană din dotare, precum și cele de sprijin nu au înregistrat survolări neautorizate ale spațiului aerian național în perioada respectivă.”

Echipele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au localizat obiectul lângă Geamăna.

Niciuna dintre instituții nu a spus, deocamdată, ce tip de aparat a explodat și de unde a venit. Specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției urmează să examineze fragmentele.

Poliția le cere oamenilor să nu se apropie de zonă și să nu atingă fragmente sau obiecte suspecte.

Ministerul Apărării leagă incidentul de atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, în noaptea de 10 spre 11 octombrie Rusia a lansat 116 drone de atac din cinci direcții. Dintre acestea, 95 erau drone Shahed cu propulsie reactivă, iar zece au lovit ținte în șapte locații.

Anenii Noi, din nou pe harta exploziilor

Incidentul de sâmbătă noapte nu e primul de acest fel care are loc în raionul Anenii Noi.

Pe 30 septembrie, dimineața, Poliția a fost alertată că o dronă s-a prăbușit și a explodat lângă satul Hîrbovăț, tot în Anenii Noi. Explozia a fost surprinsă de o camera de supraveghere din localitate.

Un alt incident a avut loc pe 3 octombrie, când fragmente de dronă au fost depistate în raionul Anenii Noi între satele Delacău și Puhăceni.

În aceeași zi, mai mulți locuitori din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hîncești au semnalat că au auzit explozii în extravilanul unor localități.

„Cinci incidente raportate și confirmate”, spunea pe 3 octombrie Ministerul Apărării, cu privire la dronele care survolase R. Moldova în acea zi.

Pe 1 octombrie, ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a primit o notă de protest la MAE pe 1 octombrie. A respins acuzațiile privind originea rusă a dronelor și a cerut dovezi. Întrebat de jurnaliști dacă se teme de incidente, a răspuns că nu.

Ministerul Apărării spune că, de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia și până pe 6 octombrie 2026, a înregistrat aproape 90 de cazuri de survol ilegal a spațiului aerian național, prin survol ilegal înțelegându-se drone și rachete.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump nu exclude ca Statele Unite să intervină militar alături de Arabia Saudită împotriva rebelilor houthi din Yemen, sprijiniți de Iran.

Declarația vine după ce un atac cu rachetă asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad a ucis sâmbătă, 10 octombrie, cel puțin 12 oameni, printre care un cetățean american. Peste 300 de persoane au fost rănite, potrivit autorităților saudite.

Este al treilea atac asupra aeroportului în această săptămână.

Întrebat la Casa Albă dacă SUA se vor alătura loviturilor saudite, Trump a răspuns:

„S-ar putea. Ne vom uita la asta. Abia am aflat de atac, așa că vom lua o decizie. Ne mișcăm foarte repede.”

Trump a spus că va vorbi cu prințul moștenitor saudit, Muhammad bin Salman. „Ce s-a întâmplat în Arabia Saudită nu este acceptabil”, a declarat președintele american.

Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat moartea americanului.

„Aceste atacuri condamnabile arată o desconsiderare flagrantă a vieții civililor nevinovați. Trebuie să înceteze acum”, a scris Rubio pe X.

Presa americană a relatat că Washingtonul a refuzat anterior cererile Riadului de a se alătura campaniei militare împotriva houthi.

Cine a tras

Atacul a lovit un terminal de pasageri. Autoritățile saudite au suspendat activitatea aeroportului, iar ambasadele străine și-au avertizat cetățenii să evite aeroportul.

O sursă diplomatică citată de AFP a atribuit atacul unei rachete houthi. Coaliția condusă de Arabia Saudită l-a numit „crimă de război” și a promis un răspuns „decisiv”.

Riadul nu e singura țintă. Pe 6 și 7 octombrie, atacuri asupra aeroporturilor din Abha și Riad au ucis trei oameni și au rănit 36. Houthi și-au asumat atunci loviturile.

Armistițiul de patru ani din Yemen, mediat de ONU, s-a prăbușit în iulie. De atunci, rebelii au lovit Arabia Saudită la un nivel fără precedent: aeroporturi, instalații petroliere, nave-cisternă.

Pe teren, forțele guvernamentale yemenite susținute de saudiți încearcă să recâștige controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandeb. Luptele au ucis cel puțin 63 de oameni în 24 de ore, potrivit unor surse militare citate de AFP.

Peste 200.000 de oameni au fost strămutați, arată datele ONU.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Atacurile rusești asupra Ucrainei de sâmbătă, 10 octombrie, au ucis cel puțin 20 de persoane, inclusiv trei copii, în orașul Zaporojie din sud-estul țării. Autoritățile ucrainene au transmis că bombardamentele au dus la întreruperea aprovizionării cu energie electrică și apă în Kiev.

„Acest lucru demonstrează încă o dată clar adevăratele intenții ale Rusiei”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Ei mizează pe prelungirea războiului, terorizarea oamenilor de rând și distrugerea infrastructurii.”

Potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, bilanțul deceselor în urma atacului rusesc din cursul dimineții asupra orașului Zaporojie se ridică în prezent la 20, alte 18 persoane fiind rănite, inclusiv copii.

Operațiunile de căutare și salvare continuau la ora redactării acestei știri, șase persoane fiind în continuare date dispărute, a adăugat el.

Autoritățile au declarat ziua de 11 octombrie zi de doliu în Zaporojie.

Serviciul de Stat de Urgență a declarat că o bombă aeriană rusească a distrus integral o scară a unui bloc de apartamente și a avariat alte clădiri și case private. Salvatorii au stins un incendiu și au continuat să caute printre dărâmături posibili supraviețuitori, a precizat instituția.

Printre răniți se numără o fată de 14 ani și un băiat de 12 ani, potrivit serviciului de urgență.

Forțele Aeriene Ucrainene au declarat că Rusia a lansat peste noapte 160 de drone de atac asupra țării, inclusiv 110 drone cu reacție de tip Shahed.

Până la ora 9:00, apărarea antiaeriană ucraineană doborâse sau neutralizase 117 drone, inclusiv 82 de drone cu reacție, au transmis Forțele Aeriene. Au fost înregistrate lovituri în 14 locații, în timp ce căderi de resturi au fost raportate în alte 10.

La ora redactării acestei știri, atacul era încă în curs, cu mai multe drone rusești aflate încă în spațiul aerian ucrainean, au precizat Forțele Aeriene.

Între timp, Ministerul Apărării din Rusia a declarat pe 10 octombrie că forțele ruse au distrus pe mare un vrachier despre care a susținut că transporta încărcătură militară pentru forțele armate ale Ucrainei către portul Odesa.

Ministerul nu a oferit detalii suplimentare despre navă sau despre circumstanțele atacului.

Aceste afirmații nu pot fi verificate din surse independente.

Înțelegere între Trump și Putin privind petrolul

Cele mai recente atacuri au avut loc în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 9 octombrie că a ajuns la un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru a relaxa temporar restricțiile asupra exporturilor de motorină din Rusia, așteptându-se ca sute de mii de tone de combustibil să ajungă pe piețele globale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat măsura, numind-o un „cadou” pentru Putin și avertizând că a permite Rusiei să câștige mai mulți bani din exporturile de combustibil ar putea ajuta la susținerea războiului său împotriva Ucrainei.

În paralel, oficiali americani, ucraineni și europeni au purtat discuții la Miami pe 9 octombrie, într-un efort diplomatic reînnoit de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Emisarul SUA, Steve Witkoff, a descris discuțiile ca fiind constructive, afirmând că acestea au vizat modalități de dezescaladare a conflictului înainte de iarnă, reziliența energetică, exporturile de cereale, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică a Ucrainei. Discuțiile s-au încheiat fără un progres major.

Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Moscova neagă că ar viza în mod deliberat civilii și infrastructura civilă, în ciuda dovezilor ample privind atacurile rusești asupra clădirilor rezidențiale, spitalelor, școlilor și instalațiilor energetice din întreaga Ucraină.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Nistrul rămâne sub cod roșu de scurgere redusă a apei până pe 16 octombrie. Debitul ar urma să fie de 20% din media multianuală a lunii octombrie, anunță Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

Între Naslavcea și Camenca, valorile pot coborî sub acest prag. Totul depinde de cât de multă apă deversează Ucraina din lacul de acumulare Novodnestrovsk.

Pe Prut, sectorul Criva – Ungheni e sub cod galben (30% din medie), iar sectorul Ungheni – Brânza, sub cod portocaliu (20–30%).

Cea mai grea situație e pe râurile mici. Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna au 10% sau mai puțin din media lunii, iar Ichel – 15%. Toate sunt sub cod roșu. Vilia, Răut și Căinar sunt sub cod portocaliu, Bâc și Lunga, sub cod galben.

Hidrologii cer populației și agenților economici să folosească rațional apa.

O vară fără ploi în Carpați

Avertizarea vine după o vară în care apa din bazinul Nistrului a scăzut constant.

Debitul deversat de Ucraina spre R. Moldova a scăzut constant: de la 100 de metri cubi pe secundă în iulie la 85 pe 1 august, 75 pe 11 august și 60 pe 28 august. La începutul lui octombrie, potrivit Logos Press, ajunsese la 26–27 de metri cubi pe secundă.

Pentru că situația nu s-a remediat, pe 22 septembrie Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în domeniu hidrologic, existând riscul ca, din cauza nivelul scăzut al Nistrului, alimentarea cu apă a Chișinăului să fie afectată.

Până în prezent, locuitorii Capitalei nu s-au confruntat cu o astfel de problemă.

Nistrul este principala sursă de apă potabilă a R. Moldova. Râul asigură aproximativ 80% din volumul de apă potabilă din R. Moldova și peste 90% din necesarul capitalei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

WASHINGTON – Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a ajuns la un acord cu președintele Vladimir Putin pentru a relaxa temporar sancțiunile asupra exporturilor de motorină din Rusia, o mișcare pe care Ucraina o numește un „cadou” pentru Kremlin.

În încercarea de a stăvili creșterea fulminantă a prețurilor la energie, Trump a afirmat într-o postare pe rețelele de socializare din 9 octombrie că cei doi lideri au convenit să elibereze imediat 300.000 de tone de motorină, urmate de 500.000 de tone în noiembrie și de încă un milion ulterior.

Această măsură va face ca prețurile să „SCADĂ, ÎN CIFRE RECORD ȘI RAPID!”, a scris Trump.

Contractele futures pentru motorină au scăzut cu aproximativ 4% după anunț, dar au rămas cu peste 110% mai mari comparativ cu începutul anului. Țițeiul Brent a fost tranzacționat la aproximativ 104 dolari pe baril, înregistrând o scădere de doar 0,3% în acea zi.

Decizia a survenit în timp ce oficiali ucraineni, americani și europeni purtau discuții la Miami, menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Discuțiile s-au încheiat fără un progres major.

Derogarea a atras comentarii critice, de la Kiev până la legiuitorii din Washington, care au avertizat că relaxarea restricțiilor ar putea oferi Moscovei venituri suplimentare pentru a-și susține războiul împotriva Ucrainei.

De asemenea, a ridicat semne de întrebare cu privire la politica SUA față de Rusia, în urma semnării recente de către Trump a unei legislații menite să înăsprească sancțiunile împotriva țărilor care susțin comerțul cu energie al Moscovei.

„Cadourile pentru Putin nu vor aduce pacea și niciun beneficiu lumii civilizate”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.

„Rusia va «răsplăti» motorina cu și mai multă teroare și perfidie. Permiterea vânzării de produse petroliere de către Rusia este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Ceea ce este necesar este o dezescaladare reală cu Rusia, pe baze reciproce.”

Pentru a permite fluxul de motorină, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență generală temporară prin care autorizează vânzarea, livrarea și importul de motorină de origine rusă până la 7 aprilie 2027.

Trump a afirmat că, după fluxurile inițiale, Rusia va furniza încă 3 milioane de tone „într-o perioadă scurtă de timp”.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Moscova este pregătită să crească livrările în octombrie, exporturile fiind așteptate să crească în noiembrie și decembrie, pe măsură ce rafinăriile își reiau operațiunile după lucrările de mentenanță.

Zelenski: Cred că echipa noastră este folosită

Prețurile motorinei au crescut de când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului în februarie, declanșând un conflict care se află acum în a opta lună.

Trump a dat vina pe atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești pentru creșterea prețurilor și i-a cerut lui Zelenski să nu mai vizeze instalațiile energetice rusești.

„Problema pe care o am cu Ucraina și Rusia este că, știți, o mare parte din motorină provine... din Rusia, iar fabricile din Rusia sunt lovite de Ucraina”, le-a spus Trump reporterilor recent.

Oficialii ucraineni au declarat că sunt pregătiți să nu mai atace rafinăriile de petrol rusești dacă Moscova își oprește recentul baraj de atacuri asupra instalațiilor energetice și a altor infrastructuri civile ale Ucrainei.

În timp ce echipa de negociere a Ucrainei se afla în Florida, Zelenski a pus, de asemenea, la îndoială scopul discuțiilor de la Miami, în condițiile în care Washingtonul permitea Rusiei să câștige bani din exporturile de combustibil.

„Cred că echipa noastră este folosită pur și simplu ca o perdea de fum”, a spus el.

Mai devreme, pe 9 octombrie, Zelenski a salutat la Kiev o delegație bipartizană de senatori americani și a cerut o presiune mai puternică asupra Moscovei.

Între timp, pe Capitol Hill, derogarea pentru Rusia a atras furia mai multor legislatori.

„Cu siguranță arată rău. Președintele a avut mereu o orbire morală când vine vorba de Putin. Susținerea economiei de război a Rusiei este teribilă”, a declarat reprezentantul republican Don Bacon pentru RFE/RL.

Senatorul democrat Richard Blumenthal, coautor al legislației bipartizane privind sancțiunile împotriva Rusiei, a numit decizia o rușine, argumentând că va aduce beneficii Rusiei și Chinei, subminând în același timp eforturile Congresului de a pune presiune pe Moscova.

„Această încercare slab disimulată de a atenua haosul provocat de războiul ilegal al lui Trump în Iran va aduce beneficii doar economiilor chineză și rusă și va duce la măcelărirea a și mai mulți oameni nevinovați în Ucraina”, a scris el pe rețelele de socializare.

Blumenthal a numit acordul „o pată pe caracterul națiunii noastre” și a spus că acesta contravine intenției Congresului de la adoptarea recentă a unui proiect de lege privind sancțiunile.

El a avertizat, de asemenea, companiile americane care iau în considerare achiziționarea de combustibil rusesc: „Congresul vă urmărește”.

Daniel Fried, fost diplomat american și expert în sancțiuni, a criticat la rândul său momentul acordării derogării.

„Licența generală ce permite vânzarea de motorină din Rusia, ale cărei venituri susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Nu este un început promițător pentru negocierile iminente privind încheierea războiului”, a afirmat Fried într-o postare pe rețelele de socializare.

Kerri Bitsoff, un fost înalt oficial al Departamentului Trezoreriei care a lucrat la Biroul de Control al Activelor Străine, a spus că mutarea arată că Trump prioritizează conflictul din Iran și consecințele sale economice în detrimentul presiunii asupra Rusiei.

„Legislația privind Rusia a plasat responsabilitatea și capacitatea de a acționa în mâinile președintelui Trump”, a declarat Bitsoff pentru RFE/RL.

„Licența pentru motorină de astăzi arată că Trump prioritizează conflictul din Iran în fața presiunii asupra Rusiei și, probabil, nu intenționează să folosească prea multe dintre prerogativele din lege”, a adăugat ea.

Comisarul ucrainean pentru sancțiuni, Vladislav Vlasiuk, a afirmat că derogarea ar putea submina, de asemenea, argumentul lui Trump conform căruia atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au fost principalul motor al creșterii prețurilor la motorină.

„Dacă limitarea sancțiunilor pentru motorina din Rusia oferă o relaxare a pieței, atunci este clar că impactul principal asupra pieței globale a motorinei l-a avut conflictul din Iran și blocada, nu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, care ar fi avut un impact secundar”, a spus Vlasiuk pentru RFE/RL. „Se aliniază cu evoluția istorică a prețurilor.”

Decizia ridică, de asemenea, întrebări cu privire la Legea din 2022 privind oprirea importurilor de petrol rusesc, care interzice importurile de petrol rusesc în Statele Unite, cu excepția cazului în care președintele certifică faptul că Rusia a fost de acord să se retragă din Ucraina, a recunoscut suveranitatea Ucrainei și nu reprezintă o amenințare pentru NATO.

Materialele furnizate de oficiali cu privire la decizie nu stabilesc modul în care acea prevedere se aplică noii licențe.

Discuțiile de la Miami, prevăzute inițial să dureze două zile, s-au încheiat vineri, 9 octombrie, potrivit trimisului SUA, Steve Witkoff.

Reprezentanții Statelor Unite, ai grupului de țări europene E3, ai Comisiei Europene, ai Ucrainei și ai NATO au purtat „discuții constructive” privind modalitățile de a dezescalada și de a pune capăt războiului înainte de iarnă.

Witkoff a spus că agenda a inclus pregătirea pentru iarnă, reziliența energetică, exporturile de cereale, garanțiile de securitate, aranjamentele de securitate pe termen mai lung pentru Ucraina și Europa și sprijinul pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, precum și o eventuală aderare la Uniunea Europeană.

„Schimbul a fost productiv și a ajutat la identificarea domeniilor pentru explorare ulterioară înaintea următorului angajament al Statelor Unite cu Rusia”, a scris el pe rețelele de socializare.

Kremlinul a declarat că Trump și Putin au discutat, de asemenea, despre perspectivele de soluționare a războiului în timpul conversației lor telefonice, alături de situația din jurul Iranului și de alte probleme bilaterale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Biroul Național de Statistică (BNS) a confirmat vineri că în septembrie în R. Moldova prețurile de consum au fost cu 8,6% mai mari decât în urmă cu an, adică cu peste trei procente peste ținta de 5% pe care o urmărea Banca Națională.

Potrivit unui comunicat BNS, de la un an la altul produsele alimentare s-au scumpit cu 5,1%, bunurile nealimentare – cu 9% , iar serviciile prestate populației – cu 12,6%.

Zilele trecute, depășirea prognozată cu 44% a ratei-țintă a fost invocată de opoziția parlamentară într-un apel la demisia guvernatoarei Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

La o conferință de presă, miercuri, deputații socialiști au mai incriminat creșterea ratei dobânzilor de la 5% la 9%, ceea ce înseamnă, în interpretarea PSRM, „credite extrem de scumpe atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri”.

Socialiștii au anunțat că vor depune în Parlament un proiect de hotărâre pentru demiterea guvernatoarei BNM, notând și că salariul ei, de 230 de mii de lei pe lună, ar fi „disproporționat” de mare.

PSRM anunța mai devreme, după scumpirea gazelor, că intenționează să unească forțele antiguvernamentale pentru proteste de stradă, spre sfârșitul lunii octombrie sau începutul lui noiembrie.

• Te-ar mai putea interesa: După scumpirea gazelor, guvernarea avertizează împotriva exagerărilor, iar opoziția cere măsuri extraordinare

Într-un comentariu pentru Europa Liberă pe marginea creșterii inflației la 8,6%, economistul Marin Gospodarenco, director al Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, a avertizat că recenta scumpire a gazelor, cuplată cu prețul ridicat la carburanți va crea probleme sporite populației, înaintea sezonului rece.

„Îngrijorător e că intrăm în sezonul rece cu prețuri deja ridicate și cu foarte puțin spațiu de manevră în bugetele gospodăriilor noastre”, a spus Gospodarenco.

Guvernul premierului Vasile Tofan, care a avertizat inițial că greu va găsi bani de compensații la iarnă, face eforturi în ultimele săptămâni să convingă Uniunea Europeană să ajute din nou, ca și anul trecut Moldova să treacă cu bine de sezonul rece.

Săptămâna aceasta, oficialii de la Bruxelles au anticipat că s-ar putea aloca Moldovei o sumă mai mică decât anul trecut, când au fost cam 250 de milioane de euro, dar care să fie folosită mai eficient.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți politicieni germani l-au criticat aspru vineri pe fostul cancelar Gehard Schröder pentru că a mers să-l felicite de ziua lui pe președintele rus Vladimir Putin, un lider tot mai izolat internațional și acuzat de crime de război. Printre politicienii străini care l-au felicitat pe liderul de la Kremlin, miercuri, s-a numărat și fostul președinte moldovean, Igor Dodon, care a sugerat că prietenia moldo-rusă se va relua după plecarea de la putere a actualei guvernări de la Chișinău.

Kremlinul a declarat joi că Putin l-a invitat pe „vechiul său prieten” Schröder să îi fie alături cu ocazia împlinirii vârstei de 74 de ani, după ce a aflat că fostul lider german se afla la Moscova.

Vineri, un purtător de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz a declarat că acesta este indignat.

„Putin poartă întreaga responsabilitate pentru războiul din Ucraina”, a declarat Steffen Meyer. „Ordinele sale sunt cauza suferinței nemăsurate provocate acolo în fiecare zi — victime civile, familii destrămate, morți și răniți.”

Merz „consideră că este pur și simplu imoral ca domnul Schröder să sărbătorească alături de domnul Putin într-o astfel de zi”, a mai declarat Meyer.

Vizita a stârnit critici și din rândul propriului Partid Social-Democrat (SPD) al lui Schröder. Co-președintele partidului, Lars Klingbeil, care este și ministrul de finanțe al Germaniei în cadrul coaliției conduse de conservatorii lui Merz, a calificat-o drept „complet inacceptabilă” având în vedere suferințele provocate poporului ucrainean, potrivit cotidianului „Süddeutsche Zeitung”.

În ultimii 20 de ani, Schroeder, care are acum 82 de ani, a fost numit în mai multe funcții de rang înalt în cadrul unor companii rusești.

• _{Te-ar mai putea interesa: Cel puțin 32 de oameni uciși în Ucraina. Zelenski condamnă atacul rusesc „abject”}

Printre politicienii străini care l-au felicitat public pe Putin de ziua lui, pe 7 octombrie, s-a numărat și liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte moldovean Igor Dodon, cunoscut pentru vederile sale pro-ruse și numărul mare de vizite făcute liderului de la Kremlin.

„Îl felicit pe președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu ocazia zilei sale de naștere. Moldova și Rusia sunt unite de pagini comune de istorie, de valori culturale și spirituale-morale. În ciuda circumstanțelor politice dificile și a politicii ostile a actualelor autorități din Moldova, mulți dintre cetățenii noștri continuă să vadă în Federația Rusă un partener strategic și un prieten”, a scris Dodon într-o postare pe Facebook, publicând o fotografie de arhivă a sa cu Putin.

Kremlinul a informat că Putin a primit felicitări de la „numeroși șefi de stat și de guvern, șefi de organizații și personalități publice”, iar unii i le-au comunicat personal, la telefon, anume liderii țărilor care mai sunt în CSI: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, dar și președintele Iranului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mihail Zvinciuk, fondatorul și șeful proiectului rusesc pro-război „Rybar”, a fost reținut pe 9 octombrie în Muntenegru, alături de alte persoane. Autoritățile de la Podgorica investighează o posibilă amenințare la adresa securității naționale, iar premierul Milojko Spajić afirmă că tentativele de destabilizare nu vor abate țara de la parcursul european.

Potrivit publicațiilor muntenegrene Pobjeda și Vijesti, Zvinciuk, soția sa Valeria și alte trei persoane au fost reținute în orașul Risan, într-o operațiune a poliției și a Agenției pentru Securitate Națională. Autoritățile au confiscat echipamente digitale, aparatură de filmare și drone.

Potrivit portalului rusesc Baza, echipa filma un documentar despre integrarea europeană a Muntenegrului. „Rybar” susține că membrii săi se aflau legal în țară și nu au încălcat legislația locală, afirmând că așteaptă eliberarea lor.

Premierul Spajić a declarat pe rețeaua X că tentativele de influență hibridă și destabilizare nu vor abate Muntenegrul de la parcursul european, fără să ofere detalii despre anchetă.

• _{Vezi și: Cehia a expulzat propagandiști ruși care dezinformaseră și în Moldova. I-a demascat un site de știri}

Incidentul vine la numai două săptămâni după ce autoritățile Cehiei au expulzat doi cetățeni ruși care lucrau pentru „Rybar”, acuzați de propagandă.

Proiectul „Rybar” promovează interesele ruse și în Republica Moldova, fiind acuzat de tentative de influențare a alegerilor. În vara anului 2026, Marea Britanie a sancționat compania Rybar LLC pentru rolul atribuit în eforturile Rusiei de a influența alegerile din Moldova și Armenia. Londra susține că organizația are legături cu Administrația Prezidențială rusă, primește finanțare de la corporația de stat Rostec și colaborează cu membri ai serviciilor de informații ruse.

Zvinciuk este vizat și de sancțiuni europene.

UE afirmă că acesta face parte dintr-un grup de lucru creat de Vladimir Putin în decembrie 2022 pentru coordonarea mobilizării în contextul războiului împotriva Ucrainei. „Rybar” este acuzat de operațiuni hibride, dezinformare și propagandă rusă. Canalul său în limba rusă are peste 1,5 milioane de abonați.

În 2024, SUA au anunțat o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații despre persoanele implicate în proiectul „Rybar”, acuzat de amestec și în politica americană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un înalt oficial ucrainean a spus că țara sa vrea să meargă în continuare împreună cu Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, pe fondul noilor informații neconfirmate că s-ar pregăti o „decuplare” a celor două candidate, astfel ca Chișinăul să avanseze mai repede.

Viceministrul ucrainean de Externe, Oleksandr Mișcenko, a declarat într-un interviu pentru Moldova 1 că decuplarea celor două țări nu ar fi în interesul niciuneia dintre ele.

„Nu considerăm că o asemenea situație ar fi în interesul Republicii Moldova. După cum am menționat, împărtășim aceleași valori. Urmăm aceleași reguli, acceptăm toate cerințele Uniunii Europene și facem tot posibilul să avansăm împreună”, a spus Mișcenko.

• Te-ar mai putea interesa: Pe Agendă cu Nicu Popescu și Rikard Jozwiak: Partea plină și cea goală a paharului, în noile planuri ale UE pentru viitorii săi membri

Remarcile vin înaintea summitului UE din 15-16 octombrie care ar putea consfinți încă un pas înainte făcut împreună de Moldova și Ucraina, anume deschiderea a încă două noi grupuri de capitole (clustere) ale aderării.

Comisia Europeană dorește ca ambele țări să deschidă încă două capitole până la sfârșitul anului, când le-ar avea deschise, de fapt, pe toate șase.

Oficialii de la Bruxelles însă au spus că odată deschise toate capitolele, viteza negocierilor va putea fi diferită, căci niciuna din candidate nu va fi „frânată”, dacă negociază mai repede ca alta.

Într-un interviu cu presa moldoveană, și emisara UE la Chișinău a respins ideea decuplării, reafirmând-o pe cea a vitezelor diferite.

„În metodologia de extindere a Uniunii Europene nu există decuplare pentru că nu există nici cuplare (...) Dar progresul este bazat pe merite”, a declarat Iwona Piorko, șefa delegației UE în R. Moldova la emisiunea „În Profunzime”, de la Pro TV Chișinău.

Ucraina și Moldova au depus simultan cereri de aderare la UE după invazia rusă din Ucraina, din 2022, și tot împreună au primit „lumină verde” pentru a deschide primele capitole ale aderării, în 2024.

Se crede însă că Moldovei îi va fi mai ușor să încheie negocierile decât vecinei sale Ucraina, în primul rând pentru că este o țară mult mai mică și cu mai puține probleme de securitate decât vecina sa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat anul acesta magistratei sud-africane Navi Pillay, pentru curajul ei deosebit în demascarea și judecarea crimelor de război la nivel internațional.

În 1967, judecătoarea Pillay a devenit prima femeie care și-a deschis un cabinet de avocatură în provincia Natal, Africa de Sud, și prima femeie de culoare care a activat în cadrul Curții Supreme din țara sa.

Ea a prezidat atât cauze penale, cât și civile. În calitate de avocată, judecătoarea Pillay a apărat numeroși oponenți ai apartheidului.

Ulterior, a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în funcția de judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, unde a activat timp de opt ani, dintre care patru în calitate de președintă.

Navi Pillay a fost fosta șefă a Comisiei de anchetă a Națiunilor Unite privind Teritoriile Palestiniene Ocupate și fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională.

Ea a scris și a practicat în domeniul dreptului penal internațional, al dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește crimele de violență sexuală în contextul conflictelor.

Anunțând laureatul pe anul acesta, comitetul Nobel norvegian a remarcat că Navi Pillay îl primește când sistemul justiției internaționale este „ținta unor atacuri feroce”, într-o aluzie transparentă la criticile și sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale (ICC) impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump și de condamnarea ei repetată, în declarații publice, de către guvernul din Israel.

Într-o primă reacție, Navi Pillay a spus vineri, în glumă, că ar putea să „împartă premiul” cu președintele SUA, Donald Trump, care a spus de mai multe ori că el ar merita distincția.

„Dacă mai aplaudați puțin, s-ar putea să împart acest premiu cu Trump”, a spus Pillay într-un videoclip postat pe X de către secretarul general al Amnesty International, în care se vedea cum Pillay era aplaudată de colegi după anunțarea premiului.

Laureata de anul trecut, lidera opoziției din Venezuala, Corina Machado, i-a făcut cadou premiul ei lui Trump, într-o vreme de mari frământări în țara ei.

SUA, Rusia, China și alte țări cu armate puternice nu fac parte din ICC și acuză instanța că ar acționa părtinitor, contra intereselor lor naționale. Moldova a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator ICC, în 2010.

Biroul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a salutat vineri vestea acordării Premiului Nobel pentru Pace lui Navi Pillay, recunoscând angajamentul ei de lungă durată în favoarea drepturilor omului.

„Este o veste extraordinară; avem nevoie de mai multă dedicație și angajament în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat Shabia ⁠Mantoo, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, în fața jurnaliștilor de la Geneva.

În septembrie anul trecut, Pillay a coordonat publicarea unui raport al Comisiei de anchetă a ONU, care a concluzionat că Israelul a comis un genocid în Gaza și că înalți oficiali israelieni, printre care și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, au incitat la aceste acte – acuzații pe care Israelul le-a calificat drept scandaloase.

Vineri, după anunțul de la Oslo, guvernul israelian a reacționat negativ, spunând că alegerea a legitimat „minciuna” și „ura împotriva Israelului” și că propagandistul nazist Joseph Goebbels probabil că „aplaudă din iad”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Oficiali ai Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice (NATO) au reiterat la Chișinău sprijinul celor două organizații pentru securitatea R. Moldova într-o vreme când Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii Ucrainei vecine, iar un număr sporit de drone și rachete au ajuns și pe teritoriul Moldovei.

Vorbind la conferința Moldova Security Forum 2026, ținută la Chișinău în 8-9 octombrie, comisarul UE pentru securitate, Andrius Kubilius, a amintit că R. Moldova este, după Ucraina, cel mai mare recipient extern de asistență pentru apărare din partea blocului cu 27 de membri.

El a precizat că Chișinăul a beneficiat de 317 milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace, inclusiv de un pachet de 120 de milioane de euro destinat apărării antiaeriene, relatează Moldpres.

La aceeași reuniune, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, a spus că dintre țările partenere cu alianța, Moldova este cel mai mare beneficiar de asistență, primind deja sprijin în valoare de 50 de milioane de euro.

• Te-ar mai putea interesa: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Nevoia crescândă de consolidare a apărării a a fost pomenită în ajun, la aceeași conferință, de președinta Maia Sandu. Ea a amintit incidentele în creștere în care drone și rachete rusești ajung în Moldova, spunând că acestea ar face parte dintr-o încercare a Moscovei de a intimida vecinii și prietenii Ucrainei.

„Prioritatea noastră principală este acum apărarea antiaeriană”, a spus Maia Sandu, exprimându-și speranța că integrarea în Uniunea Europeană va spori securitatea Moldovei, chiar dacă UE nu este o organizație militară, iar Moldova este neutră prin constituție.

În declarații făcute Europei Libere, oficiali de la Chișinău au confirmat că există proiecte de modificare a legislației moldovene astfel încât să se poată produce, în cooperare cu companii străine, echipamente militare în țară, de exemplu drone interceptoare și sisteme antidronă.

Discuțiile pe teme de securitate de la Chișinău vin într-o perioadă când Rusia atacă mai frecvent decât înainte infrastructura rusească, în ceea de Kievul numește acte de teroare împotriva populației civile și o campanie de a-i înrăutăți condițiile de trai în sezonul rece.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Trimisii președintelui Donald Trump se vor întâlni vineri, la Miami, cu oficiali ucraineni și europeni pentru a discuta „idei noi” și a ajunge la o propunere comună privind încheierea războiului cu Rusia, au declarat două surse americane pentru AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat joi, la capătul unei zile în care un atac rusesc asupra unor autobuze a provocat moartea a 30 de persoane în orașul Kramatorsk, situat pe linia frontului, într-unul din cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni.

„Echipa de negociatori ucraineană urmează să se întâlnească mâine în Statele Unite cu Jared Kushner și Steve Witkoff”, a declarat Zelenski joi. „Se preconizează că întâlnirea va dura două zile. De asemenea, ne bazăm pe faptul că o echipă europeană se va alătura grupului nostru de negociatori.”

Zelensk a mai declarat că șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, precum și înalții oficiali ucraineni Rustem Umerov, Serghii Kisliția și David Arahamia vor participa la discuțiile din Florida.

Oficialii americani au declarat că depun un nou efort într-un format extins, în urma vizitelor efectuate luna trecută la Moscova și Kiev de către Witkoff, prietenul de afaceri al lui Trump devenit trimis special, și de către ginerele președintelui, Kushner.

„Vor discuta despre ideile și propunerile noi pe care negociatorii americani au început să le elaboreze împreună cu partea rusă și cea ucraineană în timpul recentei lor vizite în regiune”, a declarat pentru AFP una dintre sursele americane familiarizate cu discuțiile.

„Negociatorii americani au invitat, de asemenea, consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța și Germania, precum și reprezentanți ai NATO și ai Uniunii Europene.”

Oficialii americani au declarat că se va discuta despre „garanțiile de securitate pentru Ucraina, un plan de prosperitate pentru perioada de după război și alte aspecte ale conflictului”.

* Te-ar mai putea interesa: Zeci de oameni uciși pe stradă, la Kramatorsk, în Ucraina. „Pentru ruși, autobuzul e o țintă atrăgătoare”, spune guvernatorul regional

Zelenski a declarat săptămâna trecută că Statele Unite doresc să relanseze eforturile de pace, încercând să medieze o nouă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia, care să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie.

Kremlinul a declarat luna trecută că în octombrie ar putea avea loc discuții trilaterale privind încetarea războiului.

Rundele anterioare de negocieri nu au reușit să aducă progrese concrete în direcția păcii, Moscova nefiind dispusă să renunțe la condițiile sale maximaliste pentru încetarea luptelor, conchide AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Spaniolii au scandat „Rușine!” și „Asasini!” și au aprins lumânări pentru Maria del Carmen Abascal, o madrilenă de 87 de ani care a murit la spital după ce fusese evacuată pe targă din casă fiindcă proprietarii voiau o mărire de chirie pe care ea nu și-o putea permite.

Zeci de mii de spanioli, inclusiv cei care protestau non-stop în stradă pentru locuințe accesibile, au aprins lumânări și au scandat lozinci împotriva „rechinilor” imobiliari după ce Maricarmen, cum i-a spus toată lumea după ce a devenit cunoscută, a murit miercuri, după ce fusese internată cu simptome de depresie și epuizare.

Femeia stătea într-un apartament din cartierul madrilen înstărit Retiro de 70 de ani, plătind în ultimii ani 500 de euro pe lună dintr-o pensie de 1400 de euro. Proprietarii i-au cerut însă mai nou să plătească 2650 de euro sau să cumpere locuința, dacă vrea să rămână. Evacuarea ei forțată, pe o targă, a stârnit proteste de stradă în toată țara.

În unele zone din Spania, chiriile au crescut și cu 150% în ultimii zece ani, inclusiv sub presiunea turismului de masă.

• Te-ar mai putea interesa: Spaniolii demonstrează pentru dreptul la locuință după ce „legea Maricarmen” a picat în Parlament

Din cauza crizei, Uniunea Chiriașilor și sindicatele au convocat o grevă generală pentru 11 noiembrie, prima în mai bine de un deceniu, în Spania, iar premierul socialist Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru 29 noiembrie după de forțele de dreapta din parlament au respins măsuri guvernamentale în sprijinul chiriașilor.

Sanchez tot a promovat ulterior măsurile, prin decrete, dar ele pot fi întoarse de o nouă guvernare, iar pentru Maricarmen, care în baza lor s-ar fi putut întoarce acasă, vin prea târziu.

Ea s-a implicat în ultimele zile de viață în proteste, spunând că nu are unde să meargă și că nu-și poate lăsa în urmă „toate amintirile”, în casa unde au murit părinții ei.

„Eu nu mai sunt eu însămi”, spunea ea.

Moartea femeii, a cărei cauză medicală nu a fost făcută publică imediat, a devenit subiect de dispută între politicieni.

Partidul Popular, de dreapta, care conduce în sondaje, a refuzat să țină un minut de reculegere pentru Maricarmen în consiliul municipal din Madrid, pe care îl domină, iar liderii conservatori au avertizat guvernarea de stânga să nu exploateze incidentul în scopuri politice.

Stânga, ca și presa progresistă din Spania, au pus însă din nou criza pe seama dreptei și a corporațiilor nesătule, mai ales a celor din domeniul imobiliar.

Primărița conservatoare a capitalei, Diaz Ayuso, de 47 de ani, a fost în special ținta criticilor, după ce a comentat evacuarea octogenarei Maricarmen sarcastic, spunând că și ei i-ar place să nu mai plătească chirie când va fi bătrână.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un bombardament al Rusiei asupra orașului Kramatorsk, din estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 33 de persoane, au declarat joi autoritățile, descriind incidentul ca pe un atac țintit asupra civililor din acest „bastion strategic” atacat constant de ruși.

Alte 18 persoane au fost rănite în unul dintre cele mai mari atacuri din acest an. El a avut loc pe o stradă pe care, potrivit poliției, circulau două autobuze urbane în momentul atacului. Președintele Volodimir Zelenski a descris locul ca fiind o stație de autobuz.

Imaginile publicate de poliție ⁠arătă cadavre împrăștiate pe o stradă acoperită de moloz, precum și caroseria carbonizată a ceea ce părea a fi un autobuz.

„Pentru ei (rușii), un autobuz cu pasageri reprezintă o țintă atractivă tocmai pentru că o singură lovitură poate ucide cât mai mulți oameni posibil”, a declarat guvernatorul regional Vadim Filașkin pe aplicația Telegram.

Din partea Moscovei nu a existat niciun comentariu imediat cu privire la atac, notează Reuters. Rusia neagă că ar viza civilii, deși a bombardat în mod regulat orașe, localități și alte ținte ucrainene în timpul invaziei sale pe scară largă, care a început în februarie 2022.

• Te-ar mai putea interesa: Cel puțin 32 de oameni uciși în Ucraina. Zelenski condamnă atacul rusesc „abject”

Kramatorsk, care înainte de război număra aproximativ 150.000 de locuitori, este unul dintre orașele-cheie pe care Rusia nu le-a cucerit încă în regiunea Donețk, pe care Moscova o revendică drept teritoriu propriu.

A funcționat mereu ca un nod logistic și de aprovizionare pentru armata ucraineană pe parcursul războiului și face parte din așa-numita „centură de fortărețe” pe care armata ucraineană ține să le păstreze.

Atacurile au avut loc la doar o zi după ce cinci copii s-au numărat printre cele 22 de victime ale unui atac rusesc cu rachete asupra unui bloc de locuințe cu cinci etaje din Priluki, în regiunea Cernihiv, din nordul țării.

Sunt îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea numărului de victime civile în cadrul conflictului, întrucât ambele părți intensifică atacurile de lungă distanță dincolo de granițele lor, notează AFP. Ucraina a acuzat forțele ruse că atacă și ucid în mod deliberat civili.

Organizația Națiunilor Unite a documentat peste 17.000 de decese ale civililor pe durata războiului, dar afirmă că numărul real este considerabil mai mare.

Săptămâna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că omologul său rus, Vladimir Putin, a aprobat atacuri masive asupra zonelor civile.

Kremlinul a negat această acuzație.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.