Korețki a acordat interviul pe 16 noiembrie, înaintea a două reuniuni cu partenerii europeni ai Kievului programate în această săptămână. Declarațiile vin după o rundă intensă de demersuri diplomatice conduse de SUA, rămase însă fără rezultate concrete. În februarie se vor împlini cinci ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
„Rusia și-a schimbat semnificativ strategia și lovește poduri, infrastructură și obiective economice tot mai des”, a declarat Korețki. „Este pur și simplu teroare, menită să frângă moralul și rezistența ucrainenilor, să facă viața insuportabilă, imposibilă, la Kiev, capitala țării, și în orașele cu milioane de locuitori.”
În condițiile în care atacurile rusești provoacă întreruperi majore ale alimentării cu energie electrică și căldură, premierul a spus că „principala preocupare este să anticipăm și să prevenim cele mai grave consecințe posibile”.
„Încă nu este iarnă... Dar, în fiecare zi, ne îmbunătățim pregătirile și lucrăm pentru a corecta greșelile”, în perspectiva atacurilor rusești, a afirmat el.
Guvernul de la Kiev încearcă să identifice sursele de finanțare pentru deficitul de 70 de miliarde de euro pentru anul 2027, despre care președintele Volodimir Zelenski a spus că trebuie acoperit: 30 de miliarde de euro pentru deficitul bugetar și 40 de miliarde pentru „nevoi militare suplimentare, în afara bugetului”, a precizat premierul.
„Probabil nu voi anunța prea curând la ce rezultat vom ajunge. Dar, credeți-mă, există progrese”, a spus Korețki, adăugând că până la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie ar trebui să existe „un plan clar privind de unde și cum vom putea acoperi aceste nevoi”.
O reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de formatul Ramstein, va avea loc pe 17 noiembrie, la Bruxelles. Aceasta va fi urmată, mai târziu în cursul săptămânii, de o reuniune a Coaliției de Voință, la Berlin.
„Va avea loc o reuniune Ramstein și trebuie să aducă rezultate”, a declarat Zelenski în mesajul său video nocturn din 15 noiembrie. „Acest lucru va transmite un semnal puternic Rusiei, un semnal că Ucraina nu va fi lăsată fără sprijin.”
Formatul Ramstein coordonează sprijinul militar acordat Ucrainei de către aliații occidentali. Reuniunea următoare va fi condusă de miniștrii apărării din Germania și Marea Britanie.
Zelenski a declarat că prioritățile Kievului sunt consolidarea apărării antiaeriene a țării, inclusiv prin achiziționarea unor sisteme suplimentare de rachete Patriot și NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile Systems).
„Amenințarea reprezentată de rachetele balistice rusești rămâne foarte serioasă, iar informațiile noastre indică faptul că sunt pregătite noi atacuri”, a afirmat Zelenski.
Ucraina întâmpină dificultăți în apărarea orașelor sale împotriva unei game largi de arme, inclusiv drone propulsate cu reacție, capabile să zboare cu o viteză aproape dublă față de modelele mai vechi, și a solicitat accelerarea livrărilor unor sisteme occidentale de apărare mai sofisticate.
Reuniunea Coaliției de Voință „ar putea fi istorică”
Zelenski a declarat că reuniunea Coaliției de Voință este importantă și „ar putea fi istorică”.
Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham vor conduce cea mai recentă reuniune a acestui grup informal, înființat la începutul anului 2025. Din acesta fac parte țări care și-au asumat angajamentul de a sprijini Kievul și care ar putea participa la o forță multinațională de menținere a păcii, în eventualitatea încheierii unui armistițiu.
Merz a declarat că sunt așteptați peste 20 de șefi de stat și de guvern. „Obiectivul nostru este să realizăm două lucruri: în primul rând, să asigurăm finanțarea apărării Ucrainei pentru 2027 și, în al doilea rând, să ajungem la o poziție comună în privința viitoarelor negocieri de pace.”
„Avem șansa de a construi o poziție europeană cu adevărat puternică și unitară pentru negocieri”, a declarat Zelenski referindu-se la reuniune.
Merz și Zelenski făceau referire la negocierile conduse de Statele Unite, care fac parte din eforturile președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului, obiectiv pe care acesta l-a stabilit drept prioritate după ce a preluat pentru a doua oară funcția, în ianuarie 2025.
O rundă de negocieri între Statele Unite, Ucraina și Rusia a avut loc la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, fiind prima de acest fel din februarie. Statele Unite și Ucraina doresc ca Europa să fie reprezentată la viitoarele runde de negocieri, însă un consilier de rang înalt al președintelui rus Vladimir Putin a sugerat că Moscova nu și-a dat acordul pentru includerea negociatorilor europeni.
„În prezent, se discută despre organizarea următoarei runde în format trilateral”, a declarat Iuri Ușakov. „Data nu a fost încă stabilită, iar extinderea formatului... nu a fost convenită cu noi.”
„Ar mai fi multe de făcut înainte ca acest lucru să poată fi convenit”, a adăugat Ușakov, întrebat despre condițiile în care Europa ar putea participa. „În special, ar putea fi necesară organizarea unei noi runde de negocieri trilaterale sau poate chiar mai multe runde.”
După discuțiile de la Abu Dhabi, trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit cu Putin la Moscova și cu Zelenski, aflat într-o vizită la Dublin, pe 12 noiembrie.
Kushner a declarat că, pe 16 noiembrie, el și Witkoff au discutat cu Ușakov, precum și cu „Ucraina și partenerii noștri europeni, inclusiv consilierii pentru securitate națională ai Germaniei, Franței, Regatului Unit, Poloniei și Italiei, alături de reprezentanți ai UE și NATO”.
Într-o postare pe platforma X, Kushner a afirmat că au fost discutate „modalitățile de facilitare a unui dialog direct între Europa și Rusia, care a lipsit în mare măsură în ultimii patru ani”, precum și că „au început pregătirile pentru agenda următoarei reuniuni multilaterale, pe care încercăm să o organizăm în viitorul apropiat”.
„Rămân provocări importante, iar un acord final va necesita decizii dificile”, a scris Kushner. „Dar facem progrese, în strânsă coordonare cu Rusia, Ucraina și Europa, în direcția unui rezultat care să pună capăt acestui război, să consolideze securitatea europeană și să creeze premisele unei păci durabile.”
La Abu Dhabi, părțile au ajuns la un acord privind un schimb de prizonieri, care nu a fost încă programat oficial, însă nu s-au înregistrat progrese vizibile în direcția încheierii războiului, iar Rusia a transmis semnale categoric inflexibile în privința unor chestiuni esențiale.
Negocierile au fost remarcabile și prin faptul că temele abordate au fost extinse, incluzând acum și chestiuni generale legate de arhitectura de securitate europeană, în cadrul căreia Putin încearcă să obțină un rol mai important pentru Rusia încă de când a ajuns la putere, în urmă cu mai bine de un sfert de secol.
Pentru Kiev și susținătorii săi europeni, acest lucru a sporit urgența implicării Europei în procesul de negocieri. Ucraina și Uniunea Europeană și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de un summit fără precedent, programat pentru 19 noiembrie, între Trump, Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, în marja unei reuniuni APEC organizate în China.
Ușakov a anunțat posibilitatea unei întâlniri bilaterale între Trump și Putin, însă Casa Albă nu a confirmat informația.
Oficialii americani declaraseră anterior că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se afla pe agenda întâlnirii Trump–Putin–Xi, însă Trump le-a spus reporterilor, pe 16 noiembrie, că „subiectul meu preferat, Ucraina”, va fi discutat.
Trump a mai spus că are impresia că Putin „dă puțin înapoi. Cred că ar putea fi mai dur. Sincer, cred că ar putea fi mult mai dur. Cred că dă înapoi. Sincer, cred că și-ar dori ca acest război să se încheie”.
Între timp, atacurile rusești au continuat, iar Denis Sienik, principalul diplomat al Ucrainei la Washington, a declarat pentru RFE/RL, pe 16 noiembrie, că restricțiile care afectează utilizarea de către Ucraina a sistemului de comunicații prin satelit Starshield, al companiei SpaceX, erau în vigoare pentru a șaptea zi consecutiv.
Pentagonul, instituția responsabilă de sistemul Starshield, a declarat că „nu a existat nicio modificare” a „politicii sale privind sprijinul acordat Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește comunicațiile prin satelit”.
Întrebat pe 16 noiembrie despre restricțiile semnalate în privința utilizării Starshield de către Ucraina, Trump a răspuns: „Nu am auzit despre asta”.
Kievul spune că restricțiile privind viteza cu care armata ucraineană poate utiliza sistemul i-au afectat capacitatea de a intercepta dronele cu reacție ale Rusiei, în apropierea liniei frontului, oferind Moscovei oportunități suplimentare de a lovi ținte ucrainene.
Cu informații de la corespondentul RFE/RL la Washington, Alex Raufoglu, Reuters, AFP și dpa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.