Ce risc vă îngrijorează cel mai mult în contextul crizei energetice și al deficitului de apă? Click pentru a participa la un SONDAJ
Măsura preventivă a fost convenită de autorități cu o zi mai devreme, la ședința Consiliului Național de Securitate, convocată de președinta Maia Sandu.
Până pe 25 septembrie, R. Moldova se află în stare de alertă în aceleași domenii, declarată la finele lunii iulie.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
Care e motivația
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, spune că, odată cu începutul sezonului rece, va crește presiunea pe sistemul energetic care este, în continuare, „vulnerabil”.
Circa 60% din energia electrică va trebui importată în sezonul rece, a precizat Diaconu, iar peste 90% din necesarul de gaze a fost deja contractat, însă există „riscuri financiare”, în condițiile în care prețurile pe burse cresc.
În ceea ce privește carburanții, R. Moldova dispune acum de stocuri pentru aproximativ 10 zile, potrivit lui Diaconu. Pe piețele internaționale, prețurile carburanților cresc din cauza blocajelor din strâmtoarea Ormuz și atacurilor asupra rafinăriilor. În R. Moldova, motorina a ajuns să coste aproape 37 de lei și benzina – peste 34 de lei.
În condiții de instabilitate globală, spune Diaconu, R. Moldova are nevoie de un regim de stare de urgență pentru a putea reacționa rapid în cazul unor eventuale perturbări: „Obiectivul este să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm oamenii cu energie, căldură, apă, carburanți”.
R. Moldova se confruntă și cu „un deficit hidrologic sever” pe râurile Nistru și Prut. Autoritățile avertizează că nivelurile scăzute de apă cauzate de seceta din vară pot afecta capacitatea de captare și de asigurare a populației cu apă potabilă.
Se așteaptă „majorări semnificative” la gaz
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus la ședința Guvernului că estimările instituției arată „un risc serios” de majorare a tarifelor la gaze în perioada următoare.
Ministrul a precizat că, pe fondul creșterii costurilor pe burse, majorarea tarifelor în R. Moldova ar putea fi „semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor.”
Dar, spune Junghietu, orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de Agenția pentru Reglementări în Energetică „pe baza unor costuri justificate”.
Tofan: „Cel mai potrivit moment pentru optimizări”
Vorbind despre factorii care au condiționat instituirea stării de urgență combinată, premierul Vasile Tofan a spus că „e o furtună perfectă”.
El a anunțat că Guvernul își va revizui intenția de a tăia din compensațiile la facturi și a cerut instituțiilor responsabile să găsească bani pentru a compensa creșterea așteptată a tarifelor.
Potrivit premierului, sprijinul ar putea fi acordat pentru mai mult de 620.000 de gospodării, deoarece „iarna care vine va fi mai grea decât cea trecută la nivel de tarife”.
Totodată, Tofan a cerut miniștrilor să optimizeze structurile de stat și instituțiile din subordine. El i-a chemat pe miniștri să examineze posibilitatea comasării unor agenții, chiar dacă este „o măsură nepopulară” și rezistența poate fi mare.
Premierul susține că a operat deja optimizări în propriul cabinet – ar fi vorba de o reducere de aproape 40%.
Radiografia stărilor de urgență
Din 2021 încoace, autoritățile moldovene au activat de mai multe ori regimurile de stare de urgență și stare de alertă în sectorul energetic din motive de securitate energetică. Opoziția a criticat aplicarea acestor măsuri, spunând că ar permite guvernării să comită abuzuri, acuzații respinse de conducerea țării.
Ultima dată, Parlamentul a instituit stare de urgență în energetică pentru 60 de zile pe 25 martie, în mandatul Guvernului Munteanu, după un atac al Rusiei asupra principalei linii prin care R. Moldova importă curent din România, Isaccea-Vulcănești, care trece prin Ucraina.
La mijlocul lui martie, a fost declarată stare de alertă ecologică, în urma unor atacuri rusești asupra centralei ucrainene de la Novodnestrovsk, care au poluat Nistrul în aval. Atunci a fost întreruptă pentru câteva zile alimentarea cu apă din Nistru a unor localități din regiunea de nord, inclusiv municipiul Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Moldova.
Stare de urgență a fost instituită pentru 60 de zile, la cererea Guvernului Recean, și în decembrie 2024, când expira contractul de tranzitare a gazelor furnizate de concernul rus Gazprom prin Ucraina, lăsând fără gaze regiunea transnistreană, iar malul drept al Nistrului – fără electricitatea ieftină de la centrala de la Cuciurgan, ce asigura peste 80% din necesitățile interne.
Transnistrenilor li s-au propus mai multe scenarii, inclusiv ajutor de la UE, și, în cele din urmă, în 2025, ei au decis să primească gaz cumpărat de ruși prin scheme dubioase. Chișinăul, la rândul său, a renunțat la curentul de la Cuciurgan și cumpără de pe piețe europene.
Dar prima stare de urgență a fost instituită de guvernarea PAS în mandatul premierului Natalia Gavrilița, în toamna anului 2021, când expirase contractul de furnizare a gazelor R. Moldova de către Gazprom.
O altă stare de urgență în energetică a fost declarată în iarna-primăvara anului 2022, sub amenințarea Gazpromului de a opri livrările către R. Moldova. Atunci au avut loc pene masive de curent și s-a redus drastic volumul de gaze de către Gazprom.
Starea de urgență motivată de războiul din Ucraina și problemele energetice a fost menținută pe durata anilor 2022 și 2023.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
