Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pe 21 septembrie pentru a doua oară în ultimele luni, în contextul în care R. Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic.
Șefa statului a spus că Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, ca „fiecare instituție să știe ce are de făcut în situația în care apar probleme de aprovizionare”.
Instituțiile responsabile vor trebui să asigure capacitate de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece și posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110 kV cu România, să-și facă rezerve de echipamente și piese de schimb pentru a putea interveni rapid în cazul unor avarii.
„Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și stocuri de urgență de produse petroliere”, a spus Sandu.
Consiliul a mai dispus ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate, inclusiv de eventuale incidente cu drone, iar dacă apare o problemă, funcționarea lor să poată fi restabilită cât mai repede.
De asemenea, Guvernul urmează să găsească bani pentru a compensa creșterile de tarife pe întreaga perioadă a sezonului rece, dar încă nu este clar care va fi valoarea acestor facilități și cine va beneficia de ele.
„Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie”, a menționat președinta.
R. Moldova nu are zăcăminte de petrol sau gaze și depinde în totalitate de piețele internaționale, unde prețurile cresc constant în ultima perioadă, pe fundalul conflictelor și blocajelor din Orientul Mijlociu.
Prețul de referință pe piața europeană la gazele naturale a crescut de două ori și jumătate față de anul trecut, până la aproximativ o mie de dolari pentru o mie de metri cubi.
Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană. În Republica Moldova un litru de motorină a trecut de 36 de lei.
Producția de energie electrică a scăzut considerabil la nivel regional în urma reducerii debitului râurilor mari din cauza secetei. Și nivelul apei în râul Nistru s-a redus alarmant, punând în pericol aprovizionarea cu apă a R. Moldova.
„Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mare este însă să rămânem fără suficiente cantități, de aceea mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială”, a punctat președinta Maia Sandu.
La sfârșitul lui iulie, Guvernul a instituit stare de alertă, pentru o perioadă de 30 de zile, în sectorul energetic și în cel hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul scumpirii carburanților, deficitului de motorină și a scăderii nivelului apei în râul Nistru, care alimentează circa 80% din populația R. Moldova.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.