Ucraina a propus luni, 14 septembrie, reducerea deversărilor de la 60 m³/s – cât este în prezent – la 22 m³/s. Partea moldoveană a solicitat măcar 50 m³/s.
Ambele soluții sunt păguboase pentru Nistru, spun experții consultați de Europa Liberă, însă varianta unei scăderi de aproape trei ori a debitului ar putea provoca probleme în privința alimentării cu apă a populației din R. Moldova.
Pe lângă asta, ecologiștii spun că o scăderea de trei ori a debitului ar putea duce la „uciderea biodiversității Nistrului în R. Moldova”.
În ultimele 50 de zile, pe fondul secetei hidrologice prelungite, partea ucraineană a diminuat deja deversările de la 100 m³/s, până la 60 m³/s.
Reprezentanții Apă-Canal Chișinău, operatorul de apă din Capitală, a precizat pentru Europa Liberă că, momentan, nu există riscuri pentru aprovizionarea populației cu apă.
Situație dramatică pe Nistru
Decizia de a menține nivelul scăzut al deversărilor este cauzat de lipsa ploilor din Carpații ucraineni, unde Nistru își are izvoarele. În lacul de la Novodnestrovsk, apa a curs în primele zile din septembrie cu un debit mediu de aproape 23 m³/s. În aval, debitul deversărilor spre R. Moldova a fost de 60 m³/s – conform ultimei înțelegeri dintre Ucraina și R. Moldova.
Cei 60 m³/s reprezintă în jur de 40% din pragul minim necesar de 100 m³/s pentru asigurarea unui regim hidrologic adecvat pentru R. Moldova.
Directorul Asociației Eco-Tiras, ecologistul Ilia Trombițki, membru al Comisiei Nistrene, spune pentru Europa Liberă că situația deja e dramatică pe Nistru.
El a explicat că reprezentanții Moldovei au cerut consultări suplimentare cu conducerea țării pe subiectul intenției Ucrainei de a reduce drastic deversările de apă. Cel mai probabil, vor avea loc discuții „la nivel mai înalt”, crede Trombițki.
Partea ucraineană insistă pe un nivel al deversărilor de 22 m³/s, propus de inginerii ucraineni care asigură funcționalitatea complexului hidroelectric de la Novodnestrovsk.
„O asemenea decizie ar însemna uciderea Nistrului inferior, a biodiversității fluviului, pierderea mai multor specii de pești”, crede Trombițki.
Seceta hidrologică severă se menține, iar prognozele pentru precipitații în bazinul superior al Nistrului sunt rezervate.
Problema de pe Nistru este agravată și de faptul că nivelul apei rămâne scăzut și în lacul de acumulare de la Dubăsari, de unde apa ajunge inclusiv la Stația de captare de la Vadul lui Vodă, care asigură Capitala cu apă.
Luni, 14 septembrie, lacul de acumulare de la Dubăsari scăzuse până la 28,22 metri, iar apa intra cu 19 m³/s.
Autoritățile le solicită, în continuare, cetățenilor și agenților economici să folosească rațional apa.
Presiunea pe Chișinău se menține
De mai bine de două luni, stația de la Vadul lui Vodă funcționează la limite minime. În august, autoritățile municipale au luat mai multe măsuri de avarie, inclusiv prin construirea unui baraj artificial și instalarea mai multor pompe care să asigure la nevoie captarea nivelului necesar de apă.
Momentan, situația este „normală”, au confirmat Europei Libere, pe 14 septembrie, surse de la „Apă-Canal Chișinău”, care administrează acest obiectiv.
Sursele însă nu au precizat care este nivelul la zi al apei la stația de captare, nivelul minim de operare fiind de 8,2 metri.
Instalațiile existente funcționează în parametri normali – spune Apă-Canal – iar pompele instalate suplimentar vor fi utilizate „dacă va fi necesar.”
Autoritățile moldovene mențin starea de alertă hidrologică pe care au instituit-o pe 28 iulie în contextul unei secete hidrologice severe și prelungite.
Cum au evoluat deversările
Media scurgerilor, pentru perioada 1-13 septembrie, în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a fost de 22,7 m³/s, în timp ce al deversărilor a fost de 60 m³/s, potrivit Administrației Naționale „Apele Moldovei”. Cele mai scăzute aporturi au fost pe 6, 7, 10 și 13 septembrie (16, 17, 18 și, respectiv, 19 m³/s).
În primele două săptămâni ale lunii septembrie, nivelul apei în lacul de acumulare a scăzut cu 45 de centimetri, de la 111,83 metri la 111,38 metri.
Pe de altă parte, în iulie, nivelul deversărilor din lacul de la Novodnestrovsk în aval, spre R. Moldova, era de 100 m³/s, Comisia Nistreană hotărând, pe 31 iulie, să reducă volumul până la 85 m³/s.
O decizie ulterioară, din 11 august, a vizat reducerea volumului deversărilor până la 75 m³/s, iar pe 28 august, structura interguvernamentală moldo-ucraineană a ajuns la un compromis stabilind un debit al deversărilor de 60 m³/s. Atunci partea ucraineană insista pe 50 m³/s, motivând că e nevoie de conservarea rezervelor de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, unde nivelul s-a situat la o cotă critică.
Harta secetei hidrologice
Pe de altă parte, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu menține, pe fondul scurgerii reduse a apei, avertizările hidrologice pe cele două râuri importante care alimentează cu apă R. Moldova, dar și pe râurile mici.
Pe fluviul Nistru este instituit Cod Portocaliu, unde scurgerea apei constituie 30% din valorile medii lunare multianuale. Nu este mai bună situația nici pe râul Prut, unde pe sectorul Criva-Costești sunt înregistrate 20% din valorile medii lunare multianuale, iar pe sectorul Stânca-Costești-Ungheni (Cod Galben) se atestă 40% din valorile medii lunare multianuale. Pe sectorul Ungheni-Brânza (Cod Portocaliu) se mențin scurgeri ale apei de 20-30% din valorile medii lunare multianuale.
Majoritatea râurilor mici sunt și ele afectate. În cea mai gravă situație (Cod Roșu) se află șase râuri [Vilia, Ichel, Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna], unde apa curge la doar 10% din debitul normal al acestei perioade, sau chiar mai puțin.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
