Știri
Un ziarist american ucis în Afganistan
Un jurnalist al Postului Public de Radio din Statele Unite și traducătorul său afgan au fost uciși duminică, în sudul Afganistanului. Postul NPR a spus într-un comunicat că David Gilkey, fotograf și editor video, împreună cu traducătorul Zabihullah Tamanna se aflau în deplasare de serviciu când detașamentul militar afgan cu care călătoreau a fost atacat în apropierea orașului Marjah din provincia Helmand. Alți doi jurnaliști ai NPR se aflau în acea misiune, dar nu au pățit nimic. Gilkey, în vârstă de 50 de ani, a reflectat războaiele din Irak și Afganistan, primind mai multe premii prestigioase, inclusiv cun premiu Emmy și primul premiu Edward R. Murrow acordat vreodată pentru jurnalism multimedia, în 2015. Traducătorul Tamanna, în vârstă de 38 de ani, lucrase și el ca fotograf și reporter pentru agenția chineză Xinhua și cea turcească, Anadolu. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, 26 de jurnaliști au murit în total în Afganistan, de la invazia americană din 2001.
Vezi ultimele știri
Ucraina spune că atacurile rusești au provocat moartea a patru persoane la Odesa
Atacurile rusești asupra centrului istoric al orașului Odesa, din sudul Ucrainei, au provocat miercuri moartea a patru persoane, președintele Volodimir Zelenski calificându-le drept un asalt „brutal” care a vizat deliberat și echipele de intervenție rapidă.
Odesa, important port de la Marea Neagră apropiat graniței de est a Moldovei, a fost supusă unor bombardamente intense din partea Rusiei pe tot parcursul războiului, atacurile lovind infrastructura portuară și navele de marfă, mai ales.
Noile atacuri au lovit de trei ori centrul istoric, inclus în patrimoniul UNESCO, a declarat guvernatorul regional Oleg Kiper pe Telegram.
„Numărul total al victimelor atacurilor inamice din această dimineață a crescut la 13, dintre care patru decese”, a spus Kiper.
Imaginile publicate de serviciile de urgență ucrainene au arătat persoane rănite pe targă, clădiri cu ferestrele sparte și pompieri care stingeau un incendiu pe acoperișul unei clădiri.
„Au avut loc atacuri secundare după ce echipajele de intervenție rapidă și ofițerii de poliție ajunseseră deja la fața locului”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X.
El a calificat atacul drept „brutal și deliberat” și a afirmat că el constituie „o dovadă suplimentară a ceea ce doresc cu adevărat rușii și a modului în care privesc ei eforturile diplomatice”.
Pe parcursul războiului său de aproape cinci ani, Rusia a bombardat intens porturile din sudul Ucrainei, în încercarea de a distruge infrastructura maritimă și capacitatea Kievului de a exporta produse agricole.
În ceea ce numește o răzbunare justă pentru atacurile aeriene rusești, Ucraina a ripostat și ea, tot mai des în ultimele luni. Printre cele mai spectaculoase asemenea atacuri se numără cel care a distrus parțial podul Kerci – legătura simbolică, rutieră și feroviară, dintre Rusia și peninsula anexată ilegal de la Ucraina, Crimeea.
Și mai recent, armata ucraineană a declarat că a lovit două rafinării de petrol din sudul Rusiei marți și în cursul nopții.
Statul Major General a precizat pe Telegram că la rafinăria Ilskii au fost avariate rezervoarele, în timp ce la rafinăria Afipskii a fost lovită o unitate de prelucrare a petrolului.
Surse: AFP, Reuters
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Creșterea economică în Moldova încetinește în 2026, pe fondul inflației mari și investițiilor mici (Comisia Europeană)
Comisia Europeană anticipează că în 2026 creșterea economiei moldovene se va „modera” la 1,7%, după o rată de 2,5% în 2025, pe fondul inflației mai mari decât era de așteptat, „umflată” de șocuri energetice, și al investițiilor destul de mici realizate în cadrul Planului de Creștere finanțat de UE.
În Prognoza sa de toamnă, publicată marți, care acoperă atât cele 27 de țări din UE, cât și țările candidate, executivul UE anticipează însă o accelerare a creșterii economice la anul, cam în linie cu așteptările guvernului de la Chișinău.
În document se preconizează, referitor la anul curent, că în R. Moldova „creșterea economică se va modera la 1,7 % în 2026, o recoltă bună atenuând parțial presiunile inflaționiste în creștere, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu și de investițiile mai mici decât se aștepta în cadrul Planului pentru reformă și creștere.
Prognoza europeană, publicată în ajunul aprobării de către guvernul Tofan a proiectului de buget pe anul viitor, anticipează că „deficitul public general se va adânci în continuare, ajungând la 5,1 % din PIB în 2028, în mare parte ca urmare a creșterii cheltuielilor salariale din sectorul public și a investițiilor publice. Datoria publică urmează să crească până la peste 40 % din PIB.”
Pe de altă parte, se preconizează că creșterea economică se va consolida treptat, ajungând la 2,4 % în 2027 și la 3,3 % în 2028, impulsionată în principal de cererea internă.
În proiectul de buget aprobat miercuri, guvernul Tofan contează la rândul său la o creștere economică de 2,5%, la anul.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă un „buget responsabil” pentru 2027, cu un deficit mai mic, dar tot mare
În prognoza de la CE se mai preconizează că investițiile se vor accelera, susținute de stimulente fiscale, de alte măsuri de sprijin și de Planul de Creștere, un program în valoare de 1,9 miliarde de euro aprobat de UE pentru Moldova în schimbul continuării reformelor.
Prognoza de toamnă a CE sugerează că principala parteneră comercială a Moldovei, România, va fi una din cele mai puțin performante economii din UE în 2026.
„După o creștere modestă în 2025, se preconizează că economia românească se va contracta ușor în 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra consumului privat. (...) Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o revigorare treptată a investițiilor private, vor determina creșterea PIB-ului real la aproximativ 2 % în 2027 și 2028.”
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
UE pregătește un credit de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Îl va înapoia doar când va fi despăgubită de ruși pentru război
Comisia Europeană a propus miercuri un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, în vederea acoperirii unui deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor și a finanțării luptei armate a Kievului împotriva invaziei rusești începută în 2022.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina va trebui să ramburseze împrumutul abia după ce Rusia va plăti despăgubiri pentru pagubele cauzate de război, informează Reuters.
Măsura propusă, care necesită aprobarea statelor membre ale UE, s-ar adăuga unui împrumut de 90 de miliarde de euro convenit de liderii UE la sfârșitul anului trecut pentru a finanța Ucraina în anii 2026 și 2027.
„La cinci ani de la începutul acestui război de agresiune, Europa rămâne unită”, a declarat von der Leyen reporterilor la Bruxelles. „Suntem la fel de hotărâți ca întotdeauna să sprijinim Ucraina atât în timp de război, cât și în timp de pace.”
Se așteaptă ca ceilalți parteneri internaționali ai Kievului să furnizeze restul fondurilor necesare pentru a acoperi deficitul de finanțare de anul viitor, a precizat von der Leyen.
Comisia, organul executiv al Uniunii Europene, a propus ca până la 25 de miliarde de euro din noul împrumut să se aloce ajutorului militar și până la 20 de miliarde de euro sprijinului bugetar general.
Pentru a finanța împrumutul, Comisia Europeană ar urma să contracteze împrumuturi în numele UE pe piețele internaționale, au precizat oficialii.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a afirmat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar, deoarece Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii critice și perturbă comerțul, în special prin blocarea rutelor de export din Marea Neagră.
„De aproape cinci ani, Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești care amenință, de asemenea, cetățenii noștri, teritoriul nostru și modul nostru de viață. Sprijinul nostru face din Ucraina un partener strategic crucial”, a spus el.
Von der Leyen s-a arătat încrezătoare că toți membrii UE vor susține noul împrumut, chiar dacă trei dintre aceștia – Ungaria, Republica Cehă și Slovacia – s-au abținut de la votul privind ultimul împrumut de acest fel.
Președinta Comisiei a precizat că chiar și țările UE care nu au fost de acord cu acordarea de ajutor militar Ucrainei sunt dornice să sprijine Kievul în general.
Scris cu informații de la Reuters. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
„Bine că nu am fost învinuiți de cutremur”. Ambasadorul rus, ironic la convocarea lui la MAE, după ce șapte drone au survolat R. Moldova
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a fost convocat pe 18 noiembrie dimineață la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău, unde a primit o nouă notă de protest după ce, în ziua precedentă, șapte drone au survolat neautorizat R. Moldova, inclusiv capitala, iar șase dintre ele s-au prăbușit.
Credeți că Chișinăul ar trebui să adopte măsuri mai dure ca reacție la noile incidente grave cu drone rusești? Click pentru a participa la un SONDAJ
MAE a condamnat „ferm aceste acțiuni, care încalcă suveranitatea Republicii Moldova și pun în pericol viața și siguranța oamenilor”. Prin nota de protest, R. Moldova a cerut Federației Ruse „să înceteze aceste acțiuni și să-i respecte spațiul aerian și frontierele”.
Ca și în alte cazuri când i s-au înmânat note de protest în legătură cu incidente similare, Ozerov a negat că dronele care au ajuns în R. Moldova ar fi rusești, chiar dacă multe dintre cele care s-au prăbușit la sol sunt modele de producție rusească. El a sugerat că acestea ar fi putut fi reasamblate în Ucraina și lansate spre R. Moldova, fără să existe vreo dovadă în acest sens.
Mai mult decât atât, diplomatul rus a ironizat: „Bine că nu am fost încă învinuiți de cutremur, că e rusesc”, referindu-se la seismul produs în noaptea precedentă în România, resimțit puternic și în R. Moldova.
Pe 17 noiembrie, între orele 15:45 și 18:10, șapte drone au intrat în spațiul aerian al R. Moldova, „în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei”, a anunțat Ministerul Apărării. Una dintre ele a trecut pe deasupra mai multor sectoare ale Chișinăului, iar spațiul aerian al R. Moldova a fost închis temporar.
Poliția a raportat drone căzute lângă Cheltuitori (municipiul Chișinău), Pohorniceni și Pohrebeni (raionul Orhei), Cuhureștii de Jos (raionul Florești), Băxani (raionul Soroca) și Naslavcea (raionul Ocnița). Nu au fost victime.
Pe 18 noiembrie dimineața, Poliția a anunțat că fragmentele găsite într-o pădure de lângă Naslavcea, la circa 50 de metri de frontiera cu Ucraina, sunt ale unei drone de tip „Gherbera 2”. Aparatul a explodat la sol, iar bucățile lui au fost împrăștiate pe o rază de circa 25 de metri.
Și cea căzută la Pohrebeni era de același model, a transmis Poliția. Dronele „Gherbera” sunt produse în Rusia și sunt folosite de armata rusă ca momeli, ca să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană.
◉ SONDAJ
Potrivit Ministerului Apărării, incidentele de pe 17 noiembrie ridică la 118 numărul survolurilor ilegale de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, din 2022.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Tratamentul cu iod radioactiv va fi disponibil și în R. Moldova, din 2027
Începând cu anul viitor, tratamentul cu iod radioactiv va fi disponibil la Institutul Oncologic din Chișinău, după ce spitalul va primi gratuit medicamente necesare pentru un an de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Ulterior, instituția va trebui să se aprovizioneze din propriile surse cu astfel de preparate.
Potrivit directorului Institutul Oncologic, Ruslan Baltaga, instituția pregătește acum spații speciale pentru acest tratament, întrucât pacienții sunt radioactivi după ingerarea medicamentelor cu iod.
„Termenul de valabilitate a acestor pastile este de opt zile și este nevoie de un lanț de aprovizionare permanent. Pentru primul an, ne va asigura cu aceste medicamente Agenția Atomică, iar noi va trebui să stabilim din timp mecanismele de aprovizionare”, a spus Baltaga la prezentarea unui audit al Curții de Conturi privind Programul național de control al cancerului.
Nu se cunoaște exact câte persoane din R. Moldova au nevoie de terapie cu iod radioactiv, dar, potrivit datelor statistice, anual circa 250 de moldoveni sunt diagnosticați cu cancer tiroidian. Nu toți sunt însă eligibili pentru tratamentul cu iod. Unii merg acum în România sau Ucraina.
De asemenea, Baltaga a anunțat că, întrucât în R. Moldova nu se realizează nici transplantul medular, Institutul Oncologic a încheiat un memorandum cu o instituție medicală din Olanda, unde trimite probe de sânge de la pacienți, iar testele îi ajută să înțeleagă cine are nevoie de acest transplant. De obicei, moldovenii cu cetățenie română fac în România această intervenție.
- Te-ar putea interesa și: „Nu merg acolo de drag”. Cozi la oncologie: unii bolnavi așteaptă și câte două luni să fie văzuți de un medic
Spitalul de la Chișinău – singurul cu profil oncologic din R. Moldova, a mai semnat memorandumuri de colaborare cu institute medicale din Iași, Cluj și București, în privința tratamentelor oncologice.
În 2024, Ruslan Baltaga promitea că și moldovenii fără cetățenie română vor putea face transplant medular peste Prut, după ce R. Moldova va încheia un acord în acest sens cu România, ceea ce nu s-a întâmplat între timp.
Anual, aproximativ 40 de adulți și cinci copii ar avea nevoie de transplant medular în R. Moldova.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Focar de toxiinfecție alimentară la Bălți. 34 de persoane s-au adresat la spital. 3 sunt în stare „foarte gravă”
94 de persoane, inclusiv 34 de copii, au fost afectate de o toxiinfecție alimentară, după ce au mâncat într-o cafenea din municipiul Bălți în perioada 6-15 noiembrie. 12 persoane din cele afectate au fost diagnosticate cu Salmonella enteritidis, alte probe fiind în examinare.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) în perioada 9 – 17 noiembrie, 34 de persoane s-au adresat după asistență medicală la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte 2 persoane s-au adresat pentru asistență medicală la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”.
Vorbind în marginea ședinței de Guvern din 18 noiembrie, ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că, în total au fost internate 37 de persoane, dintre care 3 în stare foarte gravă, iar celelalte în stare de gravitate medie. De asemenea, 11 persoane au fost deja externate.
După acest incident a fost sistată temporar activitatea cafenelei Drive Pub.
În urma controalelor, inspectorii au depistat bacteria Salmonella în mai multe produse din pește servite în local, potrivit relatării Radio Moldova.
Ministrul Sănătății a spus miercuri că la cafenea din Bălți, în perioada 6–16 noiembrie, au fost organizate aproximativ 12 evenimente private, la care au participat peste 80 de persoane. El a sugerat că unitatea alimentară nu a fost închisă la timp: când oamenii deja erau internați cu intoxicații, barul-restaurant funcționa, mai departe.
ANSP în comun cu subdiviziunea teritorială pentru siguranța alimentelor Bălți a ANSA au dispus o anchetă epidemiologică a focarului cu organizarea măsurilor antiepidemice.
Ce este salmonella
Salmonella este o bacterie patogenă care provoacă una dintre cele mai răspândite infecții alimentare, cunoscută sub numele de salmoneloză.
Aceasta afectează tractul intestinal, iar oamenii se infectează cel mai adesea prin consumul de alimente sau apă contaminate.
Principalele surse de contaminare sunt produsele de origine animală - carne crudă sau insuficient preparată termic (în special pui și porc), ouă crude, lapte nepasteurizat, fructele și legumele contaminate prin intermediul apei sau solului, dar și după contactul direct cu animalele de companie.
Simptomele apar de obicei la 8-72 de ore de la expunere și durează câteva zile.
Infecția cu salmonella poate fi prevenită prin spălarea frecventă a mâinilor, gătirea corectă a cărnii și a ouălor la temperaturi sigure și evitarea consumului de lapte nepasteurizat.
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Cutremur de 5,7 în regiunea Vrancea, din România, resimțit și în R. Moldova. Alerta pe telefon a venit de la Google, nu de la autorități
Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs în primele ore ale zilei de miercuri în regiunea Vrancea din România, cunoscută pentru activitatea seismică ridicată, fiind simțit și în R. Moldova. Nu s-au semnalat pagube sau răniri.
Potrivit seismologilor din România, epicentrul cutremurului a fost la peste 100 de kilometri adâncime, ceea ce explică de ce șocul nu a fost atât de puternic.
În prima oră după producerea seismului, Serviciul 112 din R. Moldova a înregistrat peste 900 de apeluri. În aproximativ 82 de cazuri, oamenii au solicitat asistență medicală, a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, citat de Unimedia.
„O bună parte s-au adresat cu întrebări despre informare sau să anunțe despre cutremur, dar printre ele au fost și circa 82 de apeluri privind necesitatea de îngrijiri medicale”, a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu.
Într-un comunicat de presă, Centrul Național de Management al Crizelor a confirmat că seismul nu a provocat urmări notabile pe teritoriul R. Moldova. Instituția a reamintit publicului câteva reguli „simple” de siguranță în asemenea situații:
„Dacă sunteți în interior, rămâneți acolo până la oprirea mișcării, protejați-vă capul și adăpostiți-vă sub o masă solidă, dacă este posibil. Evitați ferestrele și obiectele care pot cădea.
Nu vă grăbiți spre ieșire și nu folosiți ascensorul în timpul unui cutremur.
Dacă sunteți afară, îndepărtați-vă de clădiri, copaci și cabluri electrice.
Dacă sunteți la volan, opriți într-un loc sigur și rămâneți în mașină până la încetarea mișcării.
Verificați dacă în jur există eventuale pericole, precum obiecte deteriorate, cabluri căzute sau scurgeri de gaze. Nu intrați în clădiri avariate.”
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum și de ce să-ți asiguri locuința
Între timp, în România, autoritățile au explicat miercuri dimineață de ce nu a fost declanșat sistemul RO-Alert, cel care previne cetățenii prin SMS de iminența unui cutremur cu câteva secunde înainte să se producă.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că tocmai timpul scurt între alertă și cutremur face destul de nepractică folosirea acestui sistem.
„Noi am zis foarte clar că prin RO-Alert nu anunțăm un cutremur cu câteva secunde înainte să apară, pentru că nici nu este timp de evacuare, nici nu este timp de a lua măsuri și mai mult inducem panică”, a declarat Arafat la Digi 24.
El a explicat, potrivit Hotnews.ro, că cel mai important lucru este ca oamenii să știe înainte de producerea unui cutremur cum trebuie să reacționeze în astfel de situații.
De asemenea, șeful DSU a explicat că populația nu a primit mesaje RO-Alert în timpul cutremurului produs peste noapte pentru a „evita și anumite nemulțumiri”.
„Sunt convins că dacă s-ar fi dat vreun mesaj RO-Alert noaptea, am fi avut comentarii că de ce am dat mesaj RO-Alert, că mulți nu au simțit cutremurul și nu s-au trezit. Așa că este bine că seismul n-a produs pagube”, a spus Arafat.
Presa din Moldova a relatat că unii utilizatori de telefoane Android au primit, ca și în România, o alertă cu câteva secunde înainte de a simți mișcarea seismică.
Autoritățile de la București au precizat că aceasta nu a venit de la autorități.
„Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite. Alerta Google este o funcție a telefoanelor Android, care folosește accelerometrele telefoanelor pentru a detecta activitatea seismică și poate transmite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă într-o anumită zonă. RO-ALERT este sistemul oficial al autorităților, prin care populația este avertizată în situații de urgență”, au transmis, miercuri dimineață, oficialii Inspectoratului General Situații de Urgență.
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Putin și Xi laudă relația bilaterală dintre țările lor înaintea summitului trilateral cu Trump, din Asia
Președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus Vladimir Putin au purtat miercuri discuții la Shenzhen, cu o zi înaintea unui summit istoric în format tripartit cu președintele SUA, Donald Trump, care va avea loc în același oraș din sudul Chinei.
Președintele chinez Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe Donald Trump la aeroport, miercuri.
După ce a coborât din Air Force One, Trump a salutat în timp ce stătea alături de Xi pe un covor roșu flancat de oameni care fluturau pompoane colorate și țineau în mână steagurile naționale ale Chinei și Statelor Unite, înainte ca cei doi lideri să-și strângă mâinile.
Anunțarea întâlnirii trilaterale de joi a stârnit temeri că cei trei lideri puternici ar putea decide soarta Ucrainei fără a ține cont de opinia Kievului și a Europei și ar putea încerca să împartă lumea în sfere de influență specifice secolului XXI, scrie AFP.
Kremlinul a respins săptămâna aceasta comparațiile cu Conferința de la Ialta, calificându-le drept „jocuri ale politologilor”, dar a afirmat că întâlnirea va avea un impact major asupra afacerilor internaționale. Beijingul a declarat la rândul lui că această întâlnire trilaterală va promova pacea mondială.
Washingtonul dăduse de înțeles că nu se preconiza abordarea subiectului Ucrainei, pe care Xi o consideră cu vehemență o problemă care nu ține de China, înainte ca Trump să declare că acest subiect va fi, totuși, discutat.
China a declarat doar că liderii vor avea „discuții aprofundate privind menținerea păcii mondiale și promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri” în marja reuniunii Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
De asemenea, vor fi discutate războiul din Iran și dezarmarea nucleară, potrivit Washingtonului, după ce un tratat bilateral SUA-Rusia privind armele atomice a expirat în februarie.
Beijingul susține de mult timp că SUA și Rusia ar trebui să-și reducă arsenalele nucleare uriașe înainte ca acesta să fie de acord cu discuții privind stocul său mai redus.
- Vezi și: Aparențe (multe) și substanță (puțină) la așteptatul summit Trump – Xi - Putin din Shenzhen
În discursul său de deschidere a reuniunii APEC, Xi a făcut apel la susținerea a ceea ce el a numit „comerț liber și deschis”, încercând să-și prezinte țara ca pe un partener stabil pe scena mondială, în contrast cu principalul său rival economic, SUA, care a majorat tarifele și a adoptat o politică externă mai agresivă sub administrația Trump.
Putin, vorbind după ce Ucraina a avariat podul vital de la Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, o lovitură majoră pentru războiul său care durează de peste patru ani, a urmat pe podium după Xi cu un discurs în care a descris puterile occidentale drept „foste puteri hegemone”.
El a afirmat că Europa se află într-un „declin umilitor” și că sancțiunile anti-ruse impuse după invazia sa în Ucraina au avut efectul contrar, întărind, dimpotrivă, economia țării sale și unind societatea.
„Experiența a demonstrat că instrumentele tradiționale de dominare economică și de coerciție de facto și-au epuizat în mare măsură rolul, pierzând o mare parte din puterea lor de intimidare”, a spus Putin.
„Deși sancțiunile, tarifele și restricțiile la export pot exercita încă un anumit efect de descurajare, ele sunt incapabile să oprească creșterea economică, cu atât mai puțin să distrugă economiile concurenților.”
La întâlnirea lor bilaterală, Xi și Putin și-au exprimat reciproc aprecierea pentru un parteneriat despre care au afirmat că funcționează „în mod constant și pozitiv pe scena internațională” și s-au angajat să ia mai multe măsuri care să promoveze o „lume multipolară”.
Surse: AFP, Reuters. Editor: M. Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Drona explodată la Naslavcea era de tip „Gherbera 2”. Ambasadorul rus, convocat la MAE după o zi-record cu drone
Poliția R. Moldova spune că drona găsită într-o pădure din apropierea satului Naslavcea, raionul Ocnița, este de tipul „Gherbera 2”. Potrivit unui comunicat publicat miercuri dimineață, drona s-a lovit de un copac și a explodat.
Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău după noile incidente grave cu drone rusești? Click pentru a participa la un SONDAJ
„Fragmentele aparatului de zbor au fost împrăștiate pe o rază de aproximativ 25 de metri. La aproximativ 10 metri de crater a fost depistat și motorul aparatului de zbor”, se mai arată în comunicat.
Este vorba, cel mai probabil, de aceeași dronă semnalată marți la 18:45 la Naslavcea.
Marți, 17 noiembrie, a fost una din zilele cu cele mai multe asemenea semnalări în R. Moldova de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de patru ani și trei trimestre.
Primul survol raportat a fost înregistrat la ora 15:49, când un aparat de zbor a intrat dinspre localitatea Grebeniki (regiunea Odesa), s-a îndreptat spre Tiraspol și a ieșit ulterior în direcția localității Slavianoserbka, tot din regiunea Odesa.
La ora 16:02, aceeași dronă a traversat din nou teritoriul moldovenesc, venind dinspre localitatea Velikoploske și îndreptându-se spre Mălăiești, raionul Grigoriopol, în regiunea transnistreană.
La Chișinău, la ora 17:09, un cetățean a comunicat că în apropierea satului Cheltuitori, într-o zonă împădurită, s-ar fi auzit o explozie.
La Orhei, la ora 17:22, cineva a sesizat că în apropierea satului Pohorniceni a căzut o dronă, lângă o pădure, fără a exploda.
La Florești, la ora 17:35, locuitorii satului Cuhureștii de Sus au comunicat că au auzit o bubuitură puternică.
- Te-ar putea interesa și: Șapte drone într-o zi. Șase au căzut. Filmul serii de 17 noiembrie
Republica Moldova a închis marți după-amiază, puțin înainte de 16:30, întregul spațiu aerian după ce o dronă de tip Shahed a fost detectată îndreptându-se dinspre sud spre sectorul Botanica al municipiului Chișinău, a anunțat Ministerul Apărării.
Ministerul Apărării le-a cerut cetățenilor care observă aparate de zbor suspecte sau fragmente ale acestora să nu se apropie, să nu le atingă și să nu le miște, deoarece pot conține elemente explozive, să evite folosirea telefonului în apropierea lor și să apeleze imediat Serviciul 112 de la o distanță sigură.
◉ SONDAJ
Într-o reacție pe rețele, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova încă nu are capacitățile necesare pentru a se putea proteja de dronele care-i pun în pericol securitatea, dar își dorește pace.
„Azi seara, locuitorii Chișinăului s-au alertat din cauza că dronele războiului pornit de Rusia ajung chiar deasupra orașului. Oamenii sunt îngrijorați pentru că înțeleg că Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”, a scris șefa statului.
Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat miercuri dimineață la Ministerul Afacerilor Externe în urma numeroaselor incidente cu drone din ziua precedentă.
Tot miercuri, premierul Vasile Tofan, a amintit că Moldova lucrează la o nouă legislație care îi va permite să producă tehnologie de apărare antiaeriană.
(Editor: Mircea Țicudean)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
R. Moldova și-a închis spațiul aerian după ce o dronă Shahed a fost detectată îndreptându-se spre Chișinău
Republica Moldova a închis marți după-amiază întregul spațiu aerian după ce o dronă de tip Shahed a fost detectată îndreptându-se dinspre sud spre sectorul Botanica al municipiului Chișinău, a anunțat Ministerul Apărării.
Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău după noile incidente grave cu drone ajunse în R. Moldova? Click pentru a participa la un SONDAJ
Restricția a intrat în vigoare la ora 16:27, iar Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale monitorizează în continuare spațiul aerian național în coordonare cu autoritățile competente și partenerii externi, a precizat instituția.
Ministerul Apărării le-a cerut cetățenilor care observă aparate de zbor suspecte sau fragmente ale acestora să nu se apropie, să nu le atingă și să nu le miște, deoarece pot conține elemente explozive, să evite folosirea telefonului în apropierea lor și să apeleze imediat Serviciul 112 de la o distanță sigură.
Într-o reacție pe rețele, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova încă nu are capacitățile necesare pentru a se putea proteja de dronele care-i pun în pericol securitatea, dar își dorește pace.
„Azi seara, locuitorii Chișinăului s-au alertat din cauza că dronele războiului pornit de Rusia ajung chiar deasupra orașului. Oamenii sunt îngrijorați pentru că înțeleg că Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”, a scris șefa statului.
Incidentele cu drone semnalate în perimetrul capitalei sunt rare. Deși de la începutul invaziei ruse în Ucraina spațiul aerian moldovenesc a fost traversat de zeci de ori de rachete și aparate de zbor fără pilot, majoritatea incursiunilor au fost înregistrate în raioanele de la frontiera cu Ucraina sau în regiunea transnistreană.
Măsura închiderii spațiului aerian vine la mai puțin de o oră după alte două incursiuni aeriene raportate de Armata Națională în estul țării, pe fondul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.
- Vezi și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova
Primul survol a fost înregistrat la ora 15:49, când aparatul a intrat dinspre localitatea Grebeniki (regiunea Odesa), s-a îndreptat spre Tiraspol și a ieșit ulterior în direcția localității Slavianoserbka, tot din regiunea Odesa.
La ora 16:02, aceeași dronă a traversat din nou teritoriul moldovenesc, venind dinspre localitatea Velikoploske și îndreptându-se spre Mălăiești, raionul Grigoriopol, în regiunea transnistreană.
De asemenea, Poliția a anunțat că, între orele 17:00 și 17:35, a înregistrat mai multe sesizări de la locuitori ai municipiului Chișinău și din raioanele Orhei și Florești care au auzit explozii sau bubuituri. Specialiștii au intervenit pentru verificări.
Regiunea Odesa, ținta unor atacuri rusești repetate
Atacurile rusești asupra regiunii Odesa s-au intensificat în ultimele zile, vizând în special rețeaua electrică, odată cu apropierea sezonului rece.
În cel mai recent bombardament, din noaptea de 16 spre 17 noiembrie, au fost avariate o instalație energetică a companiei DTEK, o clădire administrativă, un cămin studențesc, un depozit de materiale de construcție și mai multe camioane. O persoană a fost rănită, iar locuitorii din două orașe au rămas temporar fără curent electric, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleh Kiper.
Regiunea aflată la granița cu Republica Moldova fusese lovită și în zilele anterioare. Pe 16 noiembrie, bombardamentele au avariat obiective civile și logistice, au rănit cel puțin două persoane și au lăsat fără electricitate 52.200 de gospodării. Cu o zi înainte, un alt atac masiv s-a soldat cu șase răniți și a întrerupt alimentarea cu energie pentru aproximativ 41.000 de consumatori, potrivit autorităților ucrainene.
◉ SONDAJ
Pe fondul acestor bombardamente în apropierea frontierei, Republica Moldova s-a confruntat cu un val de incidente de securitate. De la începutul anului 2026 au fost înregistrate peste 70 de încălcări ale spațiului aerian moldovenesc. Numai între 7 și 13 noiembrie au fost raportate cinci incidente: patru survoluri neautorizate și descoperirea fragmentelor unei drone în raionul Ștefan Vodă.
(Editor: Radu Benea)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, condamnat la încă 17 luni de închisoare pentru influențarea martorilor
Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției și influențarea martorilor într-un dosar separat, dar legat de procesul în care a fost condamnat pentru crime de război. Tribunalul special pentru Kosovo, cu sediul la Haga, i-a aplicat pe 17 noiembrie o pedeapsă de un an și cinci luni de închisoare, care se adaugă condamnării de 25 de ani primite în septembrie.
Judecătorii au stabilit că Thaci, în vârstă de 58 de ani, le-a transmis informații confidențiale despre martorii acuzării unor persoane care l-au vizitat în detenție și le-a dat instrucțiuni despre ce să le comunice acestora.
Trei dintre co-inculpați au fost, de asemenea, găsiți vinovați și au primit pedepse cuprinse între o lună de închisoare cu suspendare și un an de detenție. Un al patrulea bărbat a fost achitat. Toți cei acuzați au pledat nevinovat.
Procurorii ceruseră o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru Thaci, care a fost acuzat de 11 infracțiuni, inclusiv sfidarea instanței, obstrucționarea activității oficialilor și încălcarea confidențialității procedurilor judiciare.
În septembrie, aceeași instanță l-a condamnat pe fostul lider kosovar la 25 de ani de închisoare pentru crime comise în timpul războiului din 1998-1999, când era unul dintre comandanții Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), care lupta împotriva forțelor sârbe. Thaci și alți trei foști lideri ai UCK au fost găsiți vinovați de arestări și detenții ilegale, tratamente crude, tortură și omor.
Condamnarea a provocat proteste în Kosovo, unde Thaci și ceilalți foști comandanți sunt considerați de mulți drept eroi ai luptei pentru independență. Avocații fostului președinte au anunțat că vor contesta condamnarea pentru crime de război. Thaci este așteptat să atace în apel și noua sentință.
Vlora Citaku, președinta interimară a Partidului Democrat din Kosovo, pe care Thaci l-a fondat, a calificat verdictul din 17 noiembrie drept „rușinos” și „inacceptabil”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Polița medicală se scumpește în 2027 pentru unele categorii de populație
Proprietarii de terenuri agricole, fondatorii de întreprinderi individuale sau titularii de patentă vor achita în anul 2027 o primă de asigurare de 3.160 de lei, cu 633 de lei mai mult decât în acest an. Prevederea se regăsește în proiectul legii fondurilor asigurării de asistență medicală pentru anul 2027.
Potrivit proiectului de lege, care este în consultări publice, 3.160 de lei vor plăti categoriile de persoane care își achită individual asigurarea medicală, cu condiția să efectueze plata până la 31 martie.
În R. Moldova persoanele fizice care se asigură în mod individual sunt:
• proprietarii de terenuri cu destinație agricolă,
• fondatorii de întreprinderi individuale,
• persoanele fizice care, pe bază de contract, iau în arendă sau folosință terenuri cu destinație agricolă,
• titularii de patentă de întreprinzător,
• persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul,
• persoanele fizice care dau în arendă unități de transport, încăperi, utilaje și alte bunuri materiale,
• alți cetățeni ai R. Moldova, străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională, care nu sunt angajați și nu fac parte din nici una din categoriile enumerate
• străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul R. Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activități umanitare, de voluntariat, religioase sau în calitate de nomazi digitali și care nu sunt angajați.
Potrivit notei informative care însoțește proiectul de lege, după această mărire, pentru anul 2027, primele de asigurări obligatorii de asistență medicală în sumă fixă achitate de persoanele fizice vor constitui 521.108 mii lei, cu 35,4% mai mult comparativ cu anul 2026.
Volumul a fost estimat în baza numărului prognozat al plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual.
Angajații vor plăti și în 2027 o primă de 9% din salariu pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Astfel, cu cât salariul este mai mare, cu atât contribuția pentru polița medicală este și ea mai mare.
Polița medicală pentru persoanele neangajate va costa 12.636 de lei, la fel ca în 2026. Aceeași sumă este achitată și de medicii de familie cu practică independentă, precum și de liber-profesioniștii din domeniul juridic și conex - notari, avocați, mediatori, executori judecătorești, experți judiciari, administratori autorizați, interpreți și traducători.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Al doilea incident maritim în două zile în largul Bulgariei: o navă cu 3.400 de tone de GPL s-a scufundat, echipajul a fost salvat
Un tanc de gaze lichefiate, care transporta 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat (GPL), s-a scufundat marți, 17 noiembrie, în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei, la o zi după ce un cargou cu grâu s-a scufundat în aceeași regiune, în urma unui atac cu drone. Toți cei 19 membri ai echipajului au fost salvați, au anunțat autoritățile de la Sofia, citate de presa bulgară.
Nava Gas Husky, sub pavilion liberian, a dispărut de pe radar la scurt timp după miezul nopții. La ora 8:02, s-a activat baliza de urgență, care transmite automat un semnal atunci când o navă se scufundă, a anunțat Ministerul Apărării de la Sofia.
Petrolierul s-a scufundat la aproximativ 50 de mile marine est de localitatea Biala, pe litoralul bulgăresc. Potrivit Ministerului Transporturilor, citat de Reuters, nava avea la bord 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat. Vasul plecase din Alexandria, Egipt, și se îndrepta spre portul românesc Midia, potrivit presei bulgare.
Un avion Su-25 al Forțelor Aeriene bulgare a observat o plută de salvare cu oameni la bord, iar un elicopter militar Cougar a fost trimis pentru evacuarea acestora. Cei 19 marinari, toți cetățeni filipinezi, au fost transportați la baza aeriană Ceaika din Varna. Operațiunea de căutare și salvare s-a încheiat la ora 13:15, a anunțat Ministerul Transporturilor. Doi dintre marinari au fost duși la spital, însă toți se aflau într-o stare generală bună, potrivit guvernatorului regiunii Varna, Mario Smărkov, citat de Radioul Național Bulgar. Autoritățile nu au raportat poluare în zona scufundării.
Cauza incidentului nu a fost stabilită oficial. Autoritatea Navală Română a informat că nava ar fi fost lovită de drone, informație preluată și de unele publicații bulgare, însă autoritățile de la Sofia nu au confirmat deocamdată această ipoteză.
Scufundarea navei Gas Husky este al doilea incident de acest fel în largul Bulgariei în decurs de două zile. Luni, 16 noiembrie, cargoul Betul 8, sub pavilion somalez, care transporta 3.000 de tone de grâu din portul românesc Tulcea spre Egipt, s-a scufundat la aproximativ 40 de mile marine de Capul Kaliakra, după ce a fost lovit de cel puțin o dronă maritimă. Cei 12 membri ai echipajului, opt turci și patru azeri, au fost salvați.
Potrivit companiei de securitate maritimă Diaplous, citată de Reuters, cel puțin 17 nave au fost atacate în largul coastelor Bulgariei și României de la jumătatea lunii iulie.
Apele din apropierea celor două țări, ambele membre NATO, au devenit o rută importantă pentru exporturile maritime ale Ucrainei, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost atacate în mod repetat de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.
Autoritățile de la Sofia și București au fost prudente în atribuirea responsabilității pentru atacurile asupra navelor comerciale din apropierea coastelor lor. Rusia a negat că s-ar afla în spatele unor astfel de lovituri.
(Editor: Radu Benea)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Japonia și Taiwanul semnalează prezența avioanelor militare rusești în regiune, înaintea vizitei lui Putin în China
Taiwanul a detectat marți două aeronave militare rusești în apropierea coastei sale de est, la scurt timp după ce două avioane suspectate a fi rusești au încălcat spațiul aerian al Japoniei, determinând Tokyo să ridice avioane de vânătoare și să transmită Moscovei un „protest ferm”. Incidentele, care implică cel mai probabil aceleași aparate, au loc cu o zi înaintea summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în sudul Chinei, unde este așteptat președintele rus Vladimir Putin.
Potrivit Ministerului japonez al Apărării, primele alerte au fost declanșate în zorii zilei, în apropierea insulei Okinoshima, din sud-vestul prefecturii Fukuoka. Prima aeronavă a pătruns în spațiul aerian japonez între orele 04:07 și 04:10, iar a doua între 04:09 și 04:12, ora locală. Forțele de Autoapărare ale Japoniei au interceptat aparatele și au emis avertismente echipajelor.
„Încălcarea spațiului nostru aerian de către aeronave rusești reprezintă o atingere gravă adusă suveranității Japoniei și o amenințare complet inacceptabilă la adresa securității noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Tokyo, Minoru Kihara, cerând Moscovei măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de acțiuni.
Ulterior, aparatele – al căror tip nu a fost identificat – au traversat strâmtoarea Tsushima, au trecut printre insula japoneză Yonaguni și Taiwan și s-au îndreptat spre Pacific. Harta publicată de Tokyo indică faptul că este vorba, cel mai probabil, despre aceleași două avioane detectate apoi de Taipei în zona sa de identificare a apărării aeriene, de-a lungul coastei de est, până la sud de comitatul Taitung. Armata taiwaneză a anunțat că a monitorizat zborul și a „răspuns corespunzător”, fără alte detalii.
Tot marți, și Coreea de Sud a mobilizat avioane de luptă după ce aeronave rusești au intrat, fără a-i încălca spațiul suveran, în zona sa de apărare aeriană deasupra Mării Japoniei.
Incidentele au loc înaintea summitului liderilor APEC, programat pentru 18-19 noiembrie la Shenzhen. În marja reuniunii, președintele SUA, Donald Trump, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și președintele Chinei, Xi Jinping, urmează să participe joi la o întâlnire trilaterală.
- Te-ar putea interesa și: Trump va discuta cu Putin și Xi despre Iran și arme nucleare, în cadrul unui summit istoric
Ultima încălcare confirmată a spațiului aerian japonez de către aeronave militare rusești a avut loc în septembrie 2024.
Relațiile dintre Tokyo și Moscova rămân tensionate din cauza disputei teritoriale privind insulele Kurile, dar și a unor incidente recente, între care arestarea în Rusia a unui jurnalist japonez sub acuzația de spionaj și preluarea activelor companiei Japan Tobacco.
Între timp, Taiwanul – insulă autoguvernată, revendicată de Beijing – semnalează aproape zilnic activități ale aviației și marinei militare chineze în apropierea sa.
Prezența aeronavelor rusești în zonă este însă rară: un incident similar a fost raportat ultima dată în 2010.
(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Podul peste strâmtoarea Kerci, avariat grav într-un nou atac cu drone. Moscova a oprit circulația rutieră și feroviară
Podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de peninsula anexată Crimeea, a fost grav avariat într-un nou atac ucrainean, în noaptea de 16 spre 17 noiembrie. Imaginile apărute după atac sugerează că un arc de susținere de 227 de metri al secțiunii rutiere s-a prăbușit în strâmtoare. A fost avariată și secțiunea feroviară a podului, folosit de Rusia ca rută strategică de aprovizionare a trupelor sale din Ucraina.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a confirmat atacul, precizând că operațiunea a implicat și rachete de croazieră Flamingo, produse în Ucraina. El a spus că lovitura face parte dintr-o operațiune desfășurată în mai multe etape, în care forțele ucrainene au vizat anterior sistemele rusești de apărare antiaeriană, radarele și echipamentele de război electronic din zonă.
„Reamintim Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo de unde a început. Capacitățile de apărare ale Ucrainei sunt puternice și vor rămâne astfel, iar noi nu vom lăsa niciodată fără răspuns teroarea împotriva orașelor și oamenilor noștri”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. El a adăugat că Kievul a propus în repetate rânduri Rusiei măsuri de detensionare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat ulterior că operațiunea a durat aproximativ o lună și s-a desfășurat în șapte etape. Inițial, SBU și forțele armate ucrainene au vizat sistematic apărarea antiaeriană rusă, după care au început loviturile directe asupra podului. Unele dintre atacuri au fost executate de SBU pe cont propriu, iar în etapa finală li s-au alăturat și alte componente ale armatei ucrainene.
Potrivit SBU, trupele speciale „Alfa” au lovit partea rutieră a podului cu rachete-drone Palianytsia, în urma cărora aceasta s-a prăbușit în apă.
Serviciul de securitate ucrainean a mai afirmat că, în cadrul operațiunii, a fost folosită o gamă largă de arme de producție autohtonă, printre care dronele Dovbush, Vendeta, Da Vinci, Sichen, Mich-2000, Ruta și FP-1, precum și rachetele Palianytsia, FP-5 Flamingo și R-360 Neptune.
Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunțat suspendarea circulației pe pod și a spus că două persoane au murit în urma atacului din regiune. Autoritățile ruse nu au precizat însă amploarea pagubelor provocate podului.
Până la repararea acestuia, legătura terestră dintre Rusia și Crimeea va putea fi asigurată doar prin coridorul din sudul Ucrainei, aflat sub ocupație rusă și vulnerabil la atacurile dronelor ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat despre situația de la Podul Kerci, după atac. Vicepremierul rus Marat Husnullin i-a prezentat un raport privind starea podului, iar Peskov a dat asigurări că acesta va fi reparat și va deveni „mai bun decât înainte”, relatează agențiile de presă ruse TASS, RIA Novosti și Interfax.
Podul, cu o lungime de 19 kilometri, este unul dintre proiectele de infrastructură emblematice ale președintelui rus Vladimir Putin și o rută importantă pentru transportul de trupe și echipamente militare rusești. El fusese atacat și în noaptea de 15 spre 16 noiembrie, însă Kremlinul a susținut atunci că pagubele au fost minore.
- Te-ar putea interesa și: Rusia condamnă la închisoare pe viață pe cei opt acuzați de explozia din 2022 de pe podul Crimeea
Nu este prima prăbușire a unor secțiuni ale Podului Crimeii de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe 8 octombrie 2022, o porțiune a podului s-a prăbușit în urma exploziei unui camion încărcat cu explozibili aflat în mers, incident revendicat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Ulterior, podul a fost parțial distrus pe 17 iulie 2023, în urma unei lovituri cu o dronă maritimă ucraineană.
Atacurile ucrainene asupra podului au loc în contextul celui mai amplu val de drone lansat de Kiev asupra Rusiei de la începutul războiului, potrivit datelor prezentate de Ministerul rus al Apărării. Moscova susține că a doborât 1.441 de drone în 22 de regiuni ale Rusiei și în teritoriile ucrainene ocupate. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că peste 800 dintre acestea se îndreptau spre capitala rusă.
În același timp, Rusia a lansat noi atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei. La Kiev, au fost lovite două poduri peste râul Nipru – cel de Nord și cel de Sud –, provocând avarii parțiale sistemului de metrou, întreruperi ale alimentării cu apă și electricitate și restricții de circulație, a anunțat primarul Vitali Kliciko.
Alte regiuni vizate au fost Cerkasî, unde trei persoane au fost rănite, Dnipropetrovsk și Zaporojie. Potrivit Ministerului ucrainean al Energiei, atacurile au provocat întreruperi de curent în opt regiuni.
Loviturile rusești asupra infrastructurii civile și energetice se intensifică înainte de venirea iernii. Premierul ucrainean Serhi Korețki, aflat la Bruxelles pe 16 noiembrie, a declarat pentru Europa Liberă că Rusia și-a schimbat semnificativ strategia și atacă tot mai des poduri, infrastructura și obiective economice.
„Este teroare pură, menită să frângă moralul și rezistența ucrainenilor, să facă viața insuportabilă, imposibilă în Kiev, capitală, și în orașele cu milioane de locuitori”, a spus premierul.
Președintele Volodimir Zelenski avertizase la începutul săptămânii că Rusia ar putea intensifica atacurile înaintea unei întâlniri trilaterale programate pe 19 noiembrie, la Shenzhen, în China, între președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping.
(Editor: Radu Benea)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.