Seceta hidrologică lovește nordul Moldovei. Cote minime pe Nistru, pești morți pe uscat și riscuri pentru Bălți și Chișinău 

Pești morți la Naslavcea

Situația pe Nistru s-a înrăutățit la nord începând de sâmbătă, 25 septembrie. Cel care a bătut alarma a fost – ca și în cazul poluării râului cu combustibil, în primăvară, Ilie Cojocari, un locuitor al satului Naslavcea, raionul Ocnița. Vloggerul a postat pe rețele imagini care arată un tablou dezolant: un râu îngust și mii de peștișori zbătându-se în agonie după retragerea apelor.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat, în aceeași zi, că nivelul apei în lacul Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți a Ucrainei, a coborât la un prag critic, sub 111 metri – cu mai mult de 10 metri. „S-a trecut la regimul de echilibrare: barajul nu mai acumulează nimic, iar toată apa care vine din Carpați curge direct spre R. Moldova”, a explicat ministrul.

Într-o discuție cu Europa Liberă pe 28 septembrie, Ilie Cojocari a povestit din observațiile lui că mii de pești mici au pierit după îngustarea albiei – prinși în vegetație, rămași pe uscat sau în bălțile care s-au format. Cei mai mari, simțind pericolul, s-au retras odată cu apa.

Cojocari susține că situația nu s-a schimbat la începutul săptămânii, nivelul apei a rămas scăzut: „Oamenii care trăiesc de o viață aici spun că nu au mai văzut Nistrul așa. A fost o scădere a apei prin 2008, dar a fost pe scurt timp”.

Râul Nistru pe segmentul Naslavcea - Soroca

Soroca are apă, deocamdată

Pe de altă parte, jurnalistul Victor Cobăsneanu, redactor-șef al ziarului regional „Observatorul de Nord”, spune că situația pe segmentul Nistrului de la Soroca este „schimbătoare”: „Fac plimbări în fiecare zi pe faleză și am observat ieri că nivelul apei era scăzut și fluctuant, dar, în linii mari, este normal, ca și vara”.

Dar, spune jurnalistul, am văzut poze ale Nistrului din zona satului Vălcineț, raionul Ocnița, unde râul ar putea fi trecut în cizme.

Potrivit lui, aprovizionarea cu apă a Sorocii nu a fost perturbată, orășenii nu fac panică, dar speră să plouă în Carpați ca să crească Nistrul. „Ne gândim că, unde omul nu poate, măcar natura și Dumnezeu să ne ajute”, spune Cobăsneanu.

Administratorul întreprinderii interraionale de stat AquaNord, Sergiu Rusu, a confirmat pentru Europa Liberă că apa scade în zona de captare de la Cosăuți de la o zi la alta.

„Ieri, nivelul era cu 10 cm mai mic decât cu două zile mai devreme, iar astăzi scăderea e de 20 cm. De la suprafața apei și până la punctul de captare, e un strat de apă de numai 2,4 metri”, susține Rusu.

Totuși, riscurile sunt mai mici la Soroca decât la Chișinău. Spre deosebire de stația de la Vadul lui Vodă, care este fixă și poate funcționa la un nivel minim de 8 metri, cea de la Cosăuți are pompele pe fundul râului, la o adâncime de 1,5 metri.

Dar, spune administratorul AquaNord, „dacă apa nu va fi destulă, noi pur și simplu fizic nu o să putem prelua”.

În baza deciziei autorităților centrale de la finele săptămânii trecute, AquaNord deja a suspendat executarea a 44 de contracte privind serviciile de irigare.

AquaNord furnizează apă către regiile din Bălți și din raioanele Soroca, Florești și Sângerei. Compania se află de 10 ani în procedură de faliment din cauza datoriilor la energie electrică, iar autoritățile centrale nu au găsit încă o soluție, chiar dacă actualul administrator responsabil de lichidare – al treilea la număr din ultimii ani – a pus pe masa Guvernului un proiect de restructurare a acestui „obiectiv strategic”.

Pescar, pe malul Nistrului, la Soroca, 28 septembrie 2026

Doar patru sonde funcționale la Bălți

Dacă apa nu va mai fi captată la Cosăuți, va fi închis și apeductul Soroca-Bălți, iar municipiul Bălți, cu o populație de până la 100.000 de oameni va rămâne fără apă, așa cum s-a întâmplat în martie, când stația de captare a fost oprită după ce râul Nistru a fost poluat cu petrol în urma unui atac rusesc asupra centralei ucrainene Novodnestrovsk, din amonte.

Atunci, bălțenii nu au avut apă la robinete aproape o săptămână și au făcut cozi la fântâni și la autocisternele care distribuiau apă prin oraș. Și asta pentru că municipiul nu avea surse alternative pentru alimentarea cu apă. Din cele 60 de sonde arteziene din localitate, doar patru erau funcționale, iar situația nu s-a schimbat de atunci, după cum a confirmat Europei Libere directorul tehnic al Regiei Apă-Canal-Bălți, Vitalie Ungureanu.

Cele patru sonde nu au cum să acopere necesarul de apă pentru tot orașul, în caz de nevoie, unele dintre ele deservesc anumite instituții, cum ar fi Spitalul de Psihiatrie.

Vezi și un reportaj filmat la Bălți în martie despre cum se descurcau locuitorii din oraș fără apă la robinet, din cauza poluării Nistrului

Cum se descurcă locuitorii din Bălți fără apă la robinet, din cauza poluării Nistrului

Chișinăul, „salvat” de barajul de la Dubăsari

Responsabili de la „Apele Moldovei” nu au răspuns apelurilor Europei Libere pentru precizări legate de situația de pe Nistru.

Ecologistul Ilia Trombițki, membru al Comisiei Nistrene și un atent observator al Nistrului, a spus Europei Libere că deversările în aval de Novodnestrovsk sunt de până la 29 de metri cubi pe secundă, iar situația hidrologică s-a înrăutățit.

Trombițki susține că este de așteptat ca mai jos de lacul de acumulare de la Centrala din Dubăsari, unde acum situația este relativ bună, nivelul apei să scadă în următoarele zile: „Deocamdată, salvarea Chișinăului este barajul de la Dubăsari”.

Specialistul nu a putut spune însă ce s-ar putea întâmpla în caz de forță majoră la Chișinău, deoarece nu se cunosc prea multe detalii tehnice a măsurilor întreprinse în ultima perioadă de Apă-Canal Chișinău.

Nici măcar reprezentanții instituțiilor statului și deputați din Comisia de mediu nu au fost lăsați să intre, pe 24 septembrie, pe teritoriul Stației de captare a municipiului Chișinău, după cum a reclamat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

În aceeași zi, Apă-Canal Chișinău a transmis că stația de la Vadul lui Vodă „funcționează în regim obișnuit”, la fel ca în primăvară și vară. „Suplimentar, nu a fost nevoie de activat nicio pompă și nicio construcție pe care le-am instalat pe parcursul verii. Toată infrastructura funcționează”, a spus într-o postare primarul capitalei, Ion Ceban.

Totuși, în unele instituții din Chișinău administratorii și-au făcut rezerve de apă, spunând că ele vor fi folosite „în caz de necesitate”.

Cod roșu pe Nistru și portocaliu pe Prut

Pe 27 septembrie, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis o avertizare hidrologică de cod roșu pe Nistru pe segmentul de la nord până la Vadul lui Vodă, de unde se captează apa pentru Chișinău – asta ar însemna cam jumătate din lungimea râului pe teritoriul Moldovei.

Codul roșu hidrologic înseamnă că acest segment al Nistrului are acum cam 15% din valorile medii lunare multianuale. Această avertizare este valabilă și pentru circa zece râuri interne mici, unde cursul apei e de 10% sau chiar mai mic.

Și pe râul Prut, de unde se alimentează cu apă în jur de 400.000 de oameni, situația s-a agravat în ultimele zile, fiind emisă o avertizare de cod portocaliu (cu o treaptă mai puțin sever decât cel roșu). La 1 septembrie, nivelul apei în lacul de la Stânca-Costești era de 83,5 metri, iar pe 28 septembrie a ajuns la 82,22 metri, potrivit ministrului Hajder.

Pe 22 septembrie, Parlamentul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic și cel hidrologic, începând cu 26 septembrie. Decizia permite autorităților centrale să intervină rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu energie electrică, gaz, carburanți și apă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.