Dintr-o ciornă timpurie a „Comunicării anuale privind extinderea UE” a Comisiei Europene, văzută de Europa Liberă, lipsește practic orice critică pentru R. Moldova, inclusă în plutonul fruntaș al aderării, împreună cu Muntenegru, Albania și Ucraina.
Cele două țări din vestul Balcanilor sunt mai avansate decât Moldova, căci au încheiat unele capitole de negocieri (aproape toate, în cazul Muntenegrului), dar Moldova este mereu alături de ele în document, ca exemplu de bună pregătire, adesea în contrast cu candidate codașe ca Georgia, Serbia și Turcia.
În plus, Moldova este apreciată pentru că face reforme în condiții grele, adică pe fondul „războiului hibrid” purtat împotriva ei de Rusia și al greutăților economice și de securitate provocate de războiul pe scară largă purtat tot de Moscova în Ucraina vecină.
„Menținerea avântului puternic în reformele pentru UE va fi esențial”, se spune în deschiderea documentului, referitor la Moldova, după ce se amintește că executivul UE, Comisia, crede că țara este pregătită să deschidă toate capitolele negocierilor de aderăre.
Ca și Ucraina, Moldova a deschis de două ori câte două clustere (grupuri de capitole) ale negocierilor de aderare și speră, ca și Comisia Europeană, să le deschisă pe ultimele două înaintea Anului Nou.
Ungaria, însă, chiar dacă este condusă de un guvern mult mai pro-UE și prietenos cu Ucraina față de cel al lui Viktor Orban, insistă că negocierile trebuie duse „la pas”, fără accelerări inutile.
Mai bun ca Viktor, dar nu chiar filo-ucrainean. Premierul Ungariei, Peter Magyar, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mai 2026, la Bruxelles.
Deocamdată, cel puțin, deschiderea de noi capitole ale negocierilor de aderare trebuie aprobată de toate 27 țări care fac parte din UE, iar Moldova nu poate deschide noi capitole dacă nu o face și Ucraina, cu care se află încă „la pachet” în parcursul european.
Recent, ambasadorul ucrainean la Chișinău a repetat că Kievul nu dorește decuplarea celor două țări în procesul aderării, spunând că mersul înainte împreună este o chestiune „morală”.
Raportul amintește printre altele că țările candidate vor trebui să-și alinieze politica vizelor pentru terțe țări (citește: Rusia) la aceea a UE, dar nici în această privință Moldova nu este pomenită ca rămasă în urmă, chiar dacă este singura dintre cele patru fruntașe care nu a introdus încă vize rușilor și nici nu și-a anunțat vreo intenție să o facă.
Când se vor încheia negocierile?
Republica Moldova și celalalte trei țări candidate-fruntașe: Muntenegru, Albania, Ucraina, ar urma să primească deja și „foile de parcurs” promise recent de Comisia Europeană, ca un semn de distincție pentru ele în plutonul mai mare de candidate.
Însă aceste foi nu vor conține un calendar complet al aderării, așa cum se credea inițial, ci doar lista acțiunilor pentru anul 2027, au spus Europei Libere surse diplomatice avizate.
E scris pe avion: Muntenegru vrea să devină al 28-lea membru al UE în 2028.
Data înmânării foilor de parcurs a fost amânată cu o săptămână față de termenul anunțat inițial, anume 28 octombrie. Sursele Europei Libere spun că, într-o propunere inițială, Comisia intenționa să stabilească date-țintă pentru încheierea negocierilor de aderare cu cele patru țări.
În cazul Republicii Moldova, termenul preconizat era sfârșitul anului 2027 – începutul anului 2028, dar propunerea a fost modificată din cauza unor incertitudini privind colega sa de grup, Ucraina.
Irlandezii detaliază restricțiile pentru noii membri
Înaintea publicării raportului Comisiei Europene privind extinderea, președinția irlandeză a UE a lucrat la alt document important, și el văzut în ciornă de Europa Liberă, referitor la restricțiile care ar putea fi impuse noilor membri, astfel ca organizația să poată funcționa și lua decizii într-o formulă extinsă cu încă 4 sau mai multe state.
Documentul s-ar numi „Pregătiri pentru o Europă lărgită”.
Ideile deja au fost vehiculate în presă, cea mai discutată fiind cea referitoare la posibilitatea ca un anume sector economic al unei noi țări membre să nu fie racordat imediat la piața comună: e vorba, în mod evident, de agricultura Ucrainei, de care se tem producătorii din actualele țări membre.
Protest cu tractoare la Varșovia împotriva importurilor de produse agricole din Ucraina, în martie 2024.
De asemenea, este menționată posibilitatea ca noii membri să fie lipsiți mai ușor de drept de vot în cazul când deraiază politic cum a făcut-o Ungaria lui Viktor Orban, cea care a blocat printre altele începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și implicit cu R. Moldova.
Vor fi introduse, probabil, perioade de ani de zile de monitorizare a felului cum noii membri își îndeplinesc obligațiile asumate în procesul aderării.
În vară, când a devenit mai limpede că asemenea restricții sunt luate serios în discuție, comisara pentru extindere Marta Kos spunea limpede: „Nu mai vrem un nou Viktor Orban” și anticipa că procedura ar putea fi utilizată timp de 15 ani de la aderare și ar fi declanșată în cazul unor încălcări grave care afectează funcționarea UE.
În ciorna documentului irlandez nu sunt cifre de felul celei pronunțate de Kos, ceea ce semnalează că amânările și restricțiile pot fi negociate până în ultimul moment între țările din UE.
Dintre țările candidate, Ucraina a fost cea mai vehementă critică a ideii intrării în UE cu drepturi reduse, în vreme ce Moldova a manifestat înțelegere pentru temerile actualilor membri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.