Măsurile prevăzute în „comunicarea” prezentată de Kos la o conferință de presă sunt necesare, în opinia creatorilor lor, pentru a permite UE să funcționeze cu tot mai mulți membri, mai ales după ce s-a văzut cum o singură țară, Ungaria, a reușit să blocheze ani de zile luarea unor decizii comunitare.
Se prevede ca situațiile unde să fie nevoie de votul majorității calificate, nu de unanimitate, să fie mai numeroase, iar țările care dau serios îndărăt de la principiile democrației să poată supuse mai ușor unor sancțiuni interne, folosite în trecut rar - de pildă în cazul Ungariei și Poloniei.
Propunerea se referă și la mecanisme mai eficiente de protecție a producătorilor din membrii actuali dacă noi-veniții pun în pericol piața.
Pe de altă parte, schimbarea ar ușura pașii premergători primirii de noi membri - pentru că, de pildă, deschiderea unor capitole de negocieri n-ar mai avea nevoie de votul tuturor membrilor vechi.
Toate aceste prevederi sunt în fază de proiect, trebuind aprobate de țările membre.
Într-un tur de opinii printre politicienii moldoveni, Europa Liberă a constatat că în timp ce o parte din ei privesc noua strategie UE a extinderii ca pe un compromis necesar pentru accelerarea aderării în următorul deceniu, alții o resping ferm sau condiționează integrarea de garantarea statutului de membru cu drepturi depline.
Tofan: Noi vrem drepturi depline, dar și ei au dreptul lor
Aflat într-o vizită la Bruxelles, premierul Vasile Tofan a fost întrebat de Europa Liberă, în ajunul prezentării oficiale a propunerii, care deja circulase abundent în presă, în formă de ciornă cum comentează.
El a spus că nu a văzut încă o propunere oficială a UE și nu vrea să lucreze cu speculații pe un subiect așa de important.
Tofan a a adăugat, la o conferință de presă unde se aflau comisara Marta Kos și șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, că pentru Moldova este important să fie membră cu „drepturi depline”, dar și că e la latitudinea membrilor UE „să modeleze [...] evoluția construcției europene” cum văd ei de cuviință.
Tofan a propus o reacție oficială, odată ce strategia cea nouă va fi publicată.
La Chișinău, noutatea propusă de Bruxelles stârnește trei tipuri de reacții:
Susținătorii reducerii temporare a dreptului la veto
Deputatul PAS, Adrian Băluțel, fostul șef al cabinetului președintei Maia Sandu, vede posibila nouă strategia a UE de extindere nu ca pe o limitare în drepturi a noilor membri, ci ca pe o încercare de a crea „un consens între toate țările membre”. Băluțel spune că strategia Comisiei Europene urmărește să „înglobeze toate îngrijorările și să ofere un răspuns” inclusiv țărilor UE îngrijorate că extinderea „se întâmplă prea repede.”
Pentru Moldova, spune deputatul PAS, această strategie este benefică, atât timp cât „ajută Moldova să-și atingă obiectivele de aderare” cu speranța de a încheia negocierile până în 2028: „Interesul strategic al R. Moldova este integrarea europeană, care este esențială pentru securitate, statul de drept și susținerea economică, așa că principalul este ca țara să se apropie cât mai mult posibil de UE.”
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, consideră că o eventuală astfel de condiție pentru aderare nu reprezintă un impediment: „Nu văd o problemă, deoarece oricum nu depinde absolut nimic de noi.”
Costiuc mai afirmă că deputații DA au susținut în Parlament toate proiectele de legi europene, vreo 60 la număr, iar noile propuneri nu ar trebui transformate „în armă geopolitică” de către opoziție: „Pentru Moldova este important să ajungă în spațiul comunitar, ca să poată să-și securizeze hotarele.”
Partizanii „drepturilor depline”
Formațiunea „Partidul Nostru” pledează, în mare, pentru aderarea Moldova la UE cu drepturi depline, spune deputatul Alexandr Berlinschi. Potrivit lui, echipa de negociatori din partea Moldovei trebuie să discute cu partenerii europeni în sensul obținerii drepturilor depline: „Noi susținem toate proiecte de legi cu parafa «UE», iar guvernarea PAS ar trebuie să-și asume negocieri mai inteligente, cu argumente solide, pentru a obține drepturi depline în UE”.
Și fosta viceprimară de Chișinău, deputata Olga Ursu de la Mișcarea Alternativa Națională (MAN) spune pentru Europa Liberă că formațiunea din care face parte este pliată pe ideea că Moldova trebuie să aibă în UE drepturi depline.
Fostul premier Ion Chicu, deputat și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) este de părere că, în general, dreptul de veto trebuie eliminat din practicile europene și aplicat eventual principiul „votului majoritar” sau a „votului calificat”.
Nu contează că o țară face parte din UE de ieri sau de la întemeiere. Trebuie aplicat principiul egalității pentru toți membrii, a comentat Ion Chicu pentru Europa Liberă.
Adversarii inițiativei UE: „nu avem ce discuta cu Bruxelles”
Liderul socialiștilor, deputatul Igor Dodon, fost președinte al R. Moldova, crede că Moldova nu trebuie să accepte un astfel de statut: „Nu putem accepta categoric un astfel de statut și, în general, nu avem ce discuta cu Bruxellesul la acest subiect”.
Dodon a declarat Europei Libere că ceea ce promovează Bruxelles-ul acum, „sub aspectul creării unui bloc militar” i-ar impune Moldovei – care este doar țară candidată – „mai multe obligațiuni”. „Acestea contravin intereselor naționale ale Moldovei”, a punctat Igor Dodon.
PCRM nu a răspuns apelurilor Europei Libere, dar se cunoaște că formațiunea are o poziție rezervată față de actualul curs de aderare europeană, chiar dacă atunci când se afla la guvernare declarase apropierea de UE ca obiectiv strategic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
