Uniunea Europeană a anunțat luni că va furniza Moldovei încă 157 milioane de euro în cadrul unui Plan de Creștere în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, după ce țara candidată a îndeplinit noi reforme de care depinde acest ajutor, prezentat de UE drept cel mai mare din istoria țării.

Anunțul a fost făcut luni la Bruxelles de Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, în prezența premierului Vasile Tofan, care a participat la cel de-al 10-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova, în prima sa vizită la instituțiile europene ca șef al guvernului moldovean.

La conferința de presă a participat și Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.

Răspunzând unei întrebări a Europei, Kos a spus că ea și Kallas au discutat cu Tofan despre nevoia ajutorării Moldovei să protejeze familiile la iarnă, în condițiile recentelor scumpiri la energie.

Fără să precizeze vreo sumă anume, Kos a spus că a vorbit cu Tofan despre o „schemă” de asistență care implică o sumă mai mică decât cea oferită de UE anul trecut, dar în care banii ar urma să fie folosiți mai eficient.

Anul trecut, Comisia Europeană și guvernul de la Chișinău au convenit asupra unei „strategii cuprinzătoare pentru independența și reziliența energetică a Republicii Moldova”, cu un buget de 250 de milioane de euro.

Kos a mai spus că scumpirea energiei afectează locuitorii și din actualele țări membre ale UE, iar Tofan a insistat, ceva mai târziu, că pentru moldoveni șocul ar putea fi chiar mai mare.

Alte anunțuri și declarații făcute luni la Bruxelles:

Kos și Kallas sunt încrezătoare că Ucraina și Moldova, aflate într-un grup de patru candidate fruntașe (cu Muntenegru și Albania) vor deschide luna aceasta alte două clustere de capitole ale negocierilor de aderare, iar cele două rămase s-ar putea deschide înaintea Anului Nou.

Tofan a evitat să comenteze o propunere de schimbare a strategiei extinderii UE, care ar putea fi publicată marți, și în baza căreia noile membre ar putea fi private o vreme de dreptul de veto. „Subiectul este prea important ca să discutăm pe speculații”, a spus premierul, reacționând la o întrebare a Europei Libere.

Kaja Kallas - șefa securității europene - a condamnat ferm noile incidente cu drone și rachete rusești din ultimele zile din Moldova, promițând că asemenea provocări nu vor putea dezbina țările europene, iar sprijinul pentru Ucraina va fi și mai mare. „Scopul Rusiei este să creeze frică”, a spus ea.

Kallas a spus de asemenea că problema transnistreană, care trebuie soluționată, nu va fi un obstacol pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. De asemenea, a menționat apropiatele alegeri din UTA Găgăuzia ca pe un test de democrație pentru Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Banca Națională a Moldovei (BNM) pregătește reguli pentru tokenurile de monedă electronică – active digitale a căror valoare este legată de o monedă oficială, cum ar fi leul, euro sau dolarul. Acestea pot fi folosite pentru plăți și transferuri, dar sunt emise de companii, nu de banca centrală.

BNM spune că noul regulament va stabili cine poate emite astfel de tokenuri, ce informații trebuie să ofere utilizatorilor și ce obligații au companiile care le gestionează. Vor exista și reguli privind raportarea tranzacțiilor și situațiile în care BNM poate interveni pentru a limita anumite operațiuni.

Regulile sunt necesare pentru aplicarea Legii privind piața criptoactivelor, adoptată în 2026. Moldova își aliniază astfel legislația la normele europene privind criptoactivele, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. BNM primește propuneri și recomandări privind regulamentul până la 19 octombrie.

Pentru utilizatori, noile reguli înseamnă mai multă claritate despre cine răspunde pentru acești bani digitali, ce informații trebuie să primească clienții și ce se întâmplă dacă apar probleme.

În paralel, Uniunea Europeană pregătește și euro digital, o formă digitală a banilor băncii centrale, care ar putea fi folosită de populație pentru plăți. Banca Centrală Europeană lucrează în prezent la infrastructura tehnică și la testarea sistemului. În iulie 2026, BCE a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un proiect-pilot care urmează să înceapă în a doua jumătate a anului 2027. Dacă legislația europeană necesară va fi adoptată în 2026, primele emisiuni de euro digital ar putea avea loc în 2029.

Euro digital nu este același lucru cu tokenurile de monedă electronică pe care BNM urmează să le reglementeze. Primul ar fi emis de banca centrală, în timp ce tokenurile reglementate de BNM sunt emise de entități private. În același timp, ambele proiecte fac parte din transformarea mai largă a sistemului financiar către plăți și active digitale.

Pentru Republica Moldova, apropierea de regulile europene înseamnă că piața locală de active digitale va avea un cadru mai clar și, pe termen lung, va fi mai ușor de conectat la piața financiară europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă turcească încărcată cu cereale a fost lovită luni de o dronă în Marea Neagră, în largul litoralului românesc, în apropierea Platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Nava a fost cuprinsă de un incendiu și s-a scufundat. Doi membri ai echipajului au murit, iar alți 11 au fost salvați, potrivit Ministerului Afacerilor Interne din România.

Este vorba despre nava Royad Mammadov, iar incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm, potrivit autorităților române. Garda de Coastă a indicat că nava se afla la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș. Informația că nava a fost lovită de o dronă a fost relatată inițial de presa locală din Constanța.

Autoritatea Navală Română (ANR) a anunțat că a fost alertată în jurul orei 11.00 și, prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) Constanța, a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Au fost mobilizate navele de salvare SAR Apollo, SAR Artemis și SAR Ares, precum și o navă a Gărzii de Coastă.

La începutul operațiunii, ANR anunțase că 13 membri ai echipajului erau dați dispăruți, iar comandantul navei era rănit. Ulterior, 11 marinari au fost salvați, iar două persoane au fost găsite decedate. Un elicopter al Inspectoratului General de Aviație a preluat persoanele rănite de pe navă și le-a transportat pentru a primi îngrijiri medicale de urgență.

• Te-ar putea interesa și: Fotografiile pasionaților de nave dezvăluie amploarea războiului cu drone din Marea Neagră

Nava Royad Mammadov, construită în 2006, naviga sub pavilionul Saint Kitts și Nevis. Nava plecase din portul ucrainean Ismail și se îndrepta spre Ravenna, Italia.

Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor cu drone ale Rusiei și Ucrainei asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Statele Unite și-au retras toate cele 12 bombardiere B-1 de la baza aeriană RAF Fairford din Marea Britanie, la o săptămână după ce mai multe persoane au fost arestate în apropierea bazei, fiind suspectate de pregătirea unor acte teroriste. Pentagonul a confirmat că aeronavele au revenit la bazele lor din SUA, fără să precizeze motivul retragerii.

„Securitatea operațională ne-a împiedicat să confirmăm în timp real deplasarea echipamentelor și forțelor noastre, dar putem confirma acum că toate bombardierele americane desfășurate la RAF Fairford au revenit la bazele lor din Statele Unite”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Potrivit unor surse citate de The New York Times, comandamentul american primise noi avertismente privind un posibil atac asupra bazei. Bombardierele ar fi decolat înainte ca avioanele-cisternă care urmau să le asigure realimentarea în zbor pentru traversarea Atlanticului să fie complet pregătite.

Incidentul a avut loc pe 27 septembrie, când poliția britanică a fost alertată cu privire la trei vehicule suspecte în apropierea bazei din Gloucestershire. Cinci bărbați au fost arestați sub suspiciunea unor infracțiuni teroriste și ulterior eliberați pe cauțiune. Un al șaselea suspect, cetățean britanic și iranian, a fost de asemenea arestat și eliberat.

Premierul britanic Andy Burnham a declarat că există „indicii puternice” privind implicarea Iranului în presupusul complot. Teheranul a respins acuzația. Potrivit BBC, retragerea bombardierelor pare să fi fost o decizie militară luată la nivel operațional, nu una politică.

RAF Fairford, situată la nord-vest de Londra, este folosită de decenii de Forțele Aeriene ale SUA ca bază operațională avansată. Bombardierele B-1 staționate aici au fost utilizate în operațiunile americane împotriva Iranului.

Pentagonul a subliniat că bombardierele americane rămân capabile să desfășoare misiuni „oriunde și oricând”, inclusiv prin decolări de la bazele din Statele Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția de Frontieră a spus că un angajat al său a fost rănit în urma unui atac rusesc în dimineață de 5 octombrie asupra infrastructurii ucrainene la punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe. Este primul caz cunoscut în care un polițist moldovean a fost rănit într-un asemenea atac al Rusiei.

Incidentul a avut loc în jurul orei 09:38. Un proiectul căzut în aproprierea punctului de trecere Palanca a ricoșat în urma impactului cu solul și a lovit un autobus de rută care staționa în preajma barierei.

„Potrivit informațiilor preliminare, proiectilul a provocat deteriorări autobusului și cabinei de control, iar un angajat al Poliției de Frontieră este ușor rănit, alte victime nu au fost înregistrate”, se spune într-un comunicat.

Poliția de Frontieră a mai informat că, în aceste condiții, activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca (Republica Moldova) – Maiaki-Udobnoe (Ucraina) a fost sistată. Călătorii au fost îndemnați să evite zona și să folosească punctul de trecere Tudora.

Poliția de Frontieră nu precizează cine este angajatul său rănit.

Ulterior, autoritățile au anunțat că polițistul rănit se află în stare stabilă și primește asistența medicală necesară.

Într-un caz asemănător, petrecut în noaptea de 8 spre 9 septembrie, un șofer moldovean a fost rănit când Rusia a lovit punctul ucrainean de trecere a frontierei, „Starokazacie”, situat în apropiere de cel de la Palanca. În urma acelui atac au fost uciși doi ucraineni.

• Citește și: Ucraina vrea noi puncte de trecere a frontierei cu Moldova. Cele vechi au fost „practic distruse” de ruși

Autoritățile ucrainene spun că, în urma atacurilor rusești, trei puncte de trecere a frontierei la granița cu R. Moldova au fost „practic complet distruse”.

Într-un interviu acordat Europei Libere la Bruxelles, Serhii Derkaci, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, a spus că țara sa vrea să deschidă noi puncte de trecere a frontierei, care să fie situate de partea moldoveană a graniței și să fie gestionate în comun.

Autoritățile de la Chișinău nu au răspuns imediat întrebărilor Europei Libere dacă ar accepta un asemenea aranjament.

Numărul incidentelor cu drone rusești care survolează R. Moldova, iar unele cad și explodează pe teritoriul moldovean, a crescut dramatic în ultimele luni, de când Rusia folosește drone cu reacție de tip Gheran 4 și drone-rachetă de tip Banderol.

Ministerul moldovean al Apărării spune că dispune de sisteme radar pentru monitorizarea spațiului aerian moldovean, dar nu și de armele necesare pentru a intercepta dronele, concentrând sistemele de apărare antiaeriană în jurul unor obiective strategice.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat luni organizarea unor alegeri anticipate pentru data de 29 noiembrie. Decizia vine după scandaluri de corupție în partidul lui socialist și proteste provocate de criza migranților din exclava Ceuta și de criza locuințelor.

Sánchez s-a remarcat pe plan internațional prin poziția sa fermă cu privire la chestiuni progresiste, de la recunoașterea statului palestinian până la apărarea instituțiilor multilaterale și luarea de măsuri dure împotriva „oligarhilor din domeniul tehnologiei”, dar o serie de eșecuri și scandaluri i-au slăbit poziția pe plan intern - observă Reuters.

Intrarea a zeci de mii de migranți din țări africane în exclava spaniolă Ceuta, în vară, a provocat proteste ample în toată țara și conflicte diplomatice între Madrid și alte capitale europene, dând ocazia opoziției spaniole de dreapta să ceară tot mai intens alegeri anticipate.

Organizarea alegerilor în acest moment este o mișcare riscantă pentru Sánchez, având în vedere că Partidul său Socialist și-a mai pierdut din popularitate în sondajele de opinie.

Pe de altă parte, Sánchez are șanse să crească din nou în opțiunile electorale, datorită propunerilor sale de combatere a crizei imobiliare tot mai acute, care au fost bine primite de public, dar au fost respinse vineri de deputații de dreapta.

„Trebuie să recâștigăm sprijinul cetățenilor”, a declarat Sánchez într-un discurs televizat, luni. „Trebuie să ne mobilizăm și să obținem o majoritate progresistă mult mai largă în parlament, una care să ne permită să depășim interesele particulare, să realizăm noi progrese sociale și să continuăm transformarea Spaniei.”

Sondajele de opinie sugerează că o coaliție condusă de Partidul Popular (PP), de orientare conservatoare, cu sprijinul partidului antimigrație Vox, este scenariul cel mai probabil în Spania, ceea ce ar însemna intrarea unui partid de extremă dreaptă în guvernul central pentru prima dată de la revenirea la democrație, după moartea dictatorului Francisco Franco.

Dar Sánchez este considerat un politician abil, reușind ani de-a rândul să guverneze fără o majoritate clară, prin alianțe „imposibile”, cum le numește Reuters.

O înfrângere electorală ar însemna, pe de altă parte, sfârșitul unuia dintre ultimele guverne de stânga din Europa, într-un moment în care extrema dreaptă înregistrează câștiguri fără precedent în regiune, pe fondul îndepărtării tot mai multor alegători de centrul politic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, și actualul șef al statului, Luiz Inácio Lula da Silva, s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Brazilia. În primul tur, desfășurat duminică, Flávio Bolsonaro a obținut 47,03% din voturile valabil exprimate, iar Lula 45,16%, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a aproape tuturor buletinelor.

În total, au participat 12 candidați, iar pentru o victorie din primul tur era necesară obținerea a peste 50% din voturile valabile. Turul al doilea este programat pentru 25 octombrie.

Familia Bolsonaro a obținut însă rezultate importante și în alegerile parlamentare, notează AFP. Partidul Liberal, formațiunea lui Jair Bolsonaro, a devenit cea mai puternică forță din Senat, câștigând 19 dintre cele 54 de mandate puse în joc, fără a obține însă majoritatea. Formațiunea va fi, de asemenea, cea mai numeroasă din Camera Deputaților.

Soția fostului președinte, Michelle Bolsonaro, a obținut cele mai multe voturi dintre candidații pentru Senat în Districtul Federal Brasilia. La 44 de ani, ea este considerată o posibilă candidată la președinție în 2030. Fiul său Carlos Bolsonaro, în vârstă de 43 de ani, s-a clasat pe locul al doilea între candidații pentru Senat în statul Santa Catarina. Un alt fiu, Jair Renan, de 28 de ani, a fost ales deputat federal în același stat, iar fratele lui Jair Bolsonaro, Renato Bolsonaro, în vârstă de 62 de ani, a obținut un mandat de deputat federal în São Paulo.

Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a fost desemnat de tatăl său să continue proiectul politic al familiei, după ce Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot menit să răstoarne rezultatul alegerilor din 2022. Fostul președinte este, de asemenea, împiedicat să candideze la alegeri până în 2030.

O eventuală victorie a lui Flávio i-ar putea permite acestuia să încerce să obțină o amnistie pentru tatăl său, promisiune făcută în campanie. O astfel de măsură ar necesita însă votul ambelor camere ale Congresului. Chiar și în cazul realegerii lui Lula, predominanța parlamentarilor conservatori ar putea îngreuna adoptarea programului său politic.

Lula, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un nou mandat după revenirea la președinție în 2023. În 2022, el l-a învins în turul al doilea pe Jair Bolsonaro. Fostul președinte nu și-a recunoscut înfrângerea, iar, după învestirea lui Lula, susținătorii săi au luat cu asalt Congresul, Curtea Supremă și sediul președinției, în ianuarie 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada Suediei în Ucraina a anunțat că nu intenționează să părăsească Kievul, alături de reprezentanțele diplomatice ale altor țări, pe fondul amenințărilor lansate de Moscova cu noi atacuri asupra capitalei ucrainene.

„Împreună cu ceilalți șefi ai misiunilor diplomatice din Kiev, luăm cu îngrijorare act de amenințările ministerului rus de Externe la adresa diplomaților și cetățenilor străini din Ucraina. Rusia este obligată să respecte Convenția de la Viena și normele dreptului internațional umanitar. Rămânem în Kiev”, se arată într-un mesaj publicat pe 5 octombrie de ambasada Suediei.

Ambasadele Germaniei, Italiei și Spaniei au transmis, la rândul lor, mesaje similare, precizând că rămân la Kiev în pofida amenințărilor Moscovei. Cele trei misiuni au afirmat că, împreună cu ceilalți șefi ai reprezentanțelor diplomatice din capitala ucraineană, privesc cu îngrijorare avertismentele Ministerului rus de Externe și au subliniat obligația Rusiei de a respecta Convenția de la Viena și dreptul internațional umanitar.

O declarație similară a făcut cu o zi înainte ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, care a confirmat că Delegația UE rămâne la Kiev, în pofida amenințărilor Rusiei cu noi atacuri masive asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei. În acest context, Comisia Europeană a reafirmat că UE va continua să sprijine Ucraina și să intensifice presiunea asupra Rusiei.

Mesaje similare au fost transmise de Ministerele de Externe ale Poloniei și Estoniei.

Săptămâna trecută, ministerul rus de Externe le-a cerut cetățenilor străini și personalului diplomatic să evite aflarea și călătoriile în Ucraina, avertizând că asupra Kievului vor fi lansate noi „atacuri masive”. Moscova a susținut că acestea ar urma să fie un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor obiective militare din Rusia și a avertizat că responsabilitatea pentru eventualele consecințe va reveni celor care ignoră avertismentul.

Rusia a făcut avertismente similare și în luna mai, însă acestea au fost respinse atunci de liderii mai multor țări.

Pe fondul escaladării atacurilor aeriene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina își va intensifica loviturile asupra rafinăriilor rusești, ca răspuns la atacurile Moscovei asupra Ucrainei, despre care a spus că urmăresc, inclusiv, să-i determine pe locuitorii Kievului și ai altor orașe să plece.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins apelurile unor deputați de la Kiev, inclusiv din formațiunea de guvernare, de a negocia cu Rusia, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei. El a spus că astfel de mesaje riscă să alimenteze panica și a subliniat că interesele statului nu pot fi cedate.

„Oricât de greu ne-ar fi, nu putem să cedăm în fața lui Putin și a Rusiei, pentru că Ucraina va fi distrusă”, a declarat Zelenski presei, duminică, adăugând că de parlamentarii care au făcut aceste declarații nu depinde procesul de negociere și că ucrainenii pot fi liniștiți.

Președintele a cerut, de asemenea, evitarea mesajelor care ar putea diviza societatea. „Nu trebuie să semănăm panică. Și așa avem suficiente provocări, lovituri. Haosul nu este necesar nimănui. Rusia exact asta urmărește”, a spus el.

Apelurile la negocieri au venit în ultimele zile de la mai mulți parlamentari. Deputatul Oleksii Honcearenko, din „Solidaritatea Europeană”, a susținut că Ucraina „pierde războiul”, iar statul nu mai dispune de suficiente resurse proprii nici pentru finanțarea războiului, nici pentru funcționarea țării.

Honcearenko a propus „să negociem despre toate”, începând cu oprirea atacurilor asupra porturilor, întreprinderilor și infrastructurii. El susține că negocierile nu ar însemna capitulare, ci concesii reciproce și că procesul ar trebui început prin acorduri punctuale, urmând să se ajungă treptat la încetarea luptelor.

La rândul său, Daniil Hetmanțev, șeful comisiei parlamentare pentru finanțe și membru al partidului de guvernare „Slujitorul Poporului”, a afirmat și el că majoritatea ucrainenilor susțin negocierile și o pace în condiții dificile, dacă acestea ar putea asigura încetarea definitivă a războiului.

În același timp, pozițiile exprimate de parlamentari nu reprezintă poziția oficială a Kievului. Zelenski a insistat că unitatea și protejarea intereselor Ucrainei trebuie să rămână prioritare.

Declarațiile lui Honcearenko au provocat dezbateri în interiorul partidului său, condus de fostul președinte Petro Poroșenko. „Solidaritatea Europeană” a emis ulterior o declarație în care nu a comentat propunerile lui Honcearenko, dar a enunțat că pacea nu poate însemna capitularea statului și a identității ucrainene.

Între timp, Zelenski a anunțat că administrația americană propune o nouă rundă de consultări între delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, până la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile ar urma să aibă loc la nivel tehnic, în format trilateral, posiibil în Emiratele Arabe Unite sau o altă țară propusă de partea americană.

Rundele precedente de negocieri trilaterale s-au soldat în principal cu schimburi de prizonieri, fără progrese privind încetarea războiului. Unul dintre principalele puncte de divergență rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să-și retragă trupele din Donbas, condiție respinsă de Kiev.

Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Brazilienii merg duminică la urne într-o cursă electorală foarte strânsă între președintele Luiz Inácio Lula da Silva și Flavio Bolsonaro, care va decide dacă cea mai mare democrație din America Latină va urma tendința regională de orientare spre dreapta promovată de liderii SUA și Argentinei.

La vârsta de 81 de ani, veteranul de stânga Lula candidează pentru un al patrulea și ultim mandat, avertizând alegătorii că suveranitatea Braziliei este în pericol din cauza presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump.

El este prins într-o luptă acerbă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, care ispășește o pedeapsă de 27 de ani pentru tentativă de lovitură de stat după eșecul său în cursa pentru realegere din 2022.

Sondajele de opinie arată că niciunul dintre candidați nu are șanse să depășească pragul de 50% necesar pentru a câștiga în primul tur de duminică, ceea ce îi plasează la egalitate într-un tur de scrutin decisiv pe 25 octombrie.

Lula are un avantaj în nord-estul sărac al Braziliei, precum și în rândul alegătorilor cu venituri mici, al catolicilor și al femeilor.

Bolsonaro conduce în sud, în rândul alegătorilor mai înstăriți și al evanghelicilor.

Lula l-a criticat dur pe Bolsonaro, calificându-l drept un „nimeni” care „nu este bun nici măcar să fie administrator de bloc”.

Bolsonaro, care s-a prezentat ca fiind mai „moderat”, a afirmat că brazilienii „nu-l mai suportă” pe Lula.

O victorie a senatorului ar extinde valul de victorii înregistrate în America Latină de candidații de dreapta aliniați cu președintele SUA, Donald Trump, în frunte cu președintele argentinian Javier Milei, în timp ce realegerea lui Lula ar putea crea bătăi de cap pentru Washington, care a avut deja conflicte cu el pe teme de comerț și securitate.

Flavio Bolsonaro a promis că va solicita amnistia pentru tatăl său. Lula a prezentat alegerile ca o alegere între „democrație și negarea realității” și a avertizat în repetate rânduri cu privire la interferențele străine, anume ruse și americane.

Trump nu a susținut oficial niciun candidat, deși l-a primit pe senatorul Flavio Bolsonaro la Casa Albă și l-a lăudat în public.

Senatorul, care s-a angajat să consolideze relațiile cu SUA și Israelul, a salutat decizia administrației Trump de a desemna marile bande din Brazilia drept grupuri teroriste, măsură respinsă de Lula.

Un alt aspect important este accesul SUA la vastele rezerve de minerale critice ale Braziliei, esențiale pentru eforturile Washingtonului de a reduce dependența de China în ceea ce privește aceste materii prime.

Surse: Reuters, AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În Bosnia-Herțegovina au loc alegeri pentru diverse organe ale sistemului politic multistratificat al țării, unii candidați pledând pentru intensificarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană și la NATO, în timp ce veteranul politician sârb bosniac Milorad Dodik militează pentru o agendă separatistă.

Dodik nu figurează pe niciun buletin de vot, având interdicție să ocupe funcții publice, dar chipul său este vizibil pe panouri publicitare din întreaga entitate Republika Srpska, unde rămâne o voce extrem de influentă.

Alegătorii votează pentru președinția tripartită centrală a țării și pentru parlamentul național, alături de alegerile legislative regionale, într-un sistem politic complex instituit în temeiul Acordului de la Dayton, care a pus capăt războiului din anii 1990.

Amintirile amare din acea perioadă au fost reînviate de moartea recentă a comandantului militar sârb bosniac Ratko Mladić, care a fost condamnat pentru genocid de către Tribunalul de la Haga pentru crime de război în Bosnia, precum și de funeraliile de erou care i-au fost organizate ulterior la Belgrad.

„Speranța mea este că generațiile tinere care vin din urmă sunt mult mai inteligente decât am fost noi vreodată. Sper doar că nu vor purta în suflet aceeași teamă pe care o simțim noi, teama care ne-a ținut închiși în taberele noastre naționale de mai bine de 30 de ani”, a declarat Suzanna Sacic, o locuitoare din Sarajevo, pe 4 octombrie.

„Nu mă aștept la schimbări drastice aici. În esență, suntem genul de societate care s-a obișnuit cu acest tip de politică”, a spus un alt alegător, Ljubisa Acimovic, în centrul administrativ al Republicii Srpska, Banja Luka.

La un miting preelectoral, Dodik a cerut eliminarea graniței dintre Republica Srpska și Serbia. Și alți politicieni naționaliști au cerut o fuziune cu Serbia.

Deși diviziunea politică reflectă încă conflictul din anii 1990, un element nou al acestor alegeri îl reprezintă verificarea biometrică a alegătorilor și scanerele de buletine de vot. Aceste noi cerințe au dus la deschiderea cu întârziere a unor secții de votare, din cauza unor probleme tehnice.

„Astăzi testăm ceva ce va reprezenta viitorul procesului electoral, așa că trebuie să avem cu toții răbdare, deoarece beneficiile sunt numeroase”, a declarat Irena Hadziabdic, membră a Comisiei Electorale Centrale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prim-ministrul leton Andris Kulbergs va rămâne la putere și va putea să formeze o coaliție pro-ucraineană, după ce partidul său de centru, „Lista Unită”, a obținut cea mai mare victorie electorală din istoria Letoniei de la redobândirea independenței în 1991.

După numărarea aproape tuturor voturilor exprimate la alegerile de sâmbătă din țara membră a NATO și a Uniunii Europene, situată la granița cu Rusia, „Lista Unită” a obținut 35,3% din voturi, adică 42 de locuri în parlamentul de 100 de locuri.

Gruparea de centru-dreapta și-a triplat rezultatul față de alegerile anterioare.

Forțele populiste au înregistrat, de asemenea, câștiguri semnificative la scrutinul dominat de preocupările legate de securitatea națională și politica socială.

Om de afaceri și pilot de raliu amator, Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, a preluat puterea în luna mai, după ce coaliția anterioară s-a destrămat din cauza incidentelor în care drone militare ucrainene rătăcite au pătruns nedetectate pe teritoriul Letoniei.

Te-ar mai putea interesa: Ministrul leton al Apărării: Atacurile hibride ale Rusiei, nu retorica nucleară, reprezintă principala amenințare

După victoria electorală, Kulbergs s-a angajat să acorde în continuare sprijin Ucrainei și să mențină o poziție fermă față de Moscova.

„Orice legături economice cu Rusia ne slăbesc. Da, ne pot aduce niște bani în plus, dar reprezintă o slăbiciune pe care Rusia ar putea să o exploateze”, a declarat el reporterilor la sediul partidului său în noaptea alegerilor, în timp ce susținătorii săi sărbătoreau.

În campanie, Kulbergs a promis consolidarea capacităților Letoniei de combatere a dronelor și menținerea cheltuielilor pentru apărare la 5% din produsul intern brut, ⁠unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.

Rivalii săi pro-Kremlin au afirmat că Letonia ar trebui să înceteze orice ajutor ‌acordat Ucrainei și să se concentreze, în schimb, pe rezolvarea problemelor legate de costul vieții, în special în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă din țară.

Partidele pro-ruse și-au sporit reprezentarea, dar este puțin probabil să influențeze politica guvernamentală, anticipează Reuters.

Letonia are o populație de 1,9 milioane de locuitori și este ceva mai puțin prosperă decât vecinele sale baltice, Lituania și Estonia.

Surse: dpa și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, într-o vizită neanunțată, ca semn de sprijin pentru Ucraina în războiul său cu Rusia, într-o perioadă când atacurile rusești asupra orașului s-au intensificat. La puțin timp după sosirea lui, Podul de Nord din Kiev a fost lovit, a doua oară în două zile.

„Am venit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile următoare”, a declarat Merz într-un comunicat emis după sosire. „Dacă Rusia nu este oprită, mașina sa de război se va întoarce, mai devreme sau mai târziu, împotriva noastră.”

La puțin timp după sosirea lui Merz la gara din Kiev, primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a spus că o lovitură aeriană a avariat carosabilul pe Podul de Nord, peste Nipru, care fusese lovit deja sâmbătă. „Un incident pe carosabilul Podului de Nord.Serviciile de urgență se îndreaptă spre locul incidentului”, a scris primarul pe Telgram.

Merz, a cărui țară se numără printre cei mai mari susținători ai Ucrainei, a fost însoțit în această călătorie de ministrul Economiei, Katherina Reiche, potrivit unor surse guvernamentale.

„Astăzi, îi voi spune președintelui [Volodimir] Zelenski: «Puteți continua să contați pe ajutorul nostru»”, a mai afirmat Merz în declarație, în care a subliniat, de asemenea, cooperarea dintre companiile germane și ucrainene.

Se așteaptă, de asemenea, ca Merz să exercite presiuni asupra guvernului ucrainean pentru progrese în ceea ce privește reformele solicitate de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției.

Te-ar mai putea interesa: Mai multe incidente cu drone și rachete în primele ore ale weekendului. Rusia nu mai poate nega, spune ministrul Nosatîi

Zelenski a declarat miercuri, după o discuție telefonică cu Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania privind producția de drone, rachete și software-ul aferent.

Se preconizează că un punct central va fi producția rapidă de drone anti-avion, pe care Quantum, o companie germană de tehnologie de apărare, le-a testat cu succes. Încă din vară, Rusia a folosit zilnic zeci de drone de atac de mare viteză pentru a viza infrastructura civilă și militară.

În aprilie, Quantum și producătorul ucrainean WIY Drones au anunțat crearea Quantum WIY Industries, o societate mixtă destinată producției dronei de interceptare Strila și a tehnologiilor conexe de apărare aeriană.

Acordul prevede, de asemenea, dezvoltarea și producția în comun a unor arme cu o rază de acțiune de peste 1.000 km (600 mile), pe care Ucraina le poate utiliza pentru a lansa atacuri adânc în teritoriul Rusiei.

Oficialii guvernamentali au declarat că intensificarea cooperării va permite revenirea fondurilor și a tehnologiei în Republica Federală, unde se produc armele și unde pot fi consolidate sistemele de apărare împotriva dronelor care vizează infrastructura critică.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a făcut apel sâmbătă la diplomați și cetățeni străini să părăsească Kievul, amenințând capitala ucraineană cu noi atacuri „masive”, într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe.

Moscova în ultimele săptămâni a intensificat atacurile împotriva Kievului, vizând infrastructura cheie, amintește AFP.

În declarația sa de sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a afirmat că „a îndemnat anterior cetățenii străini și diplomații aflați la Kiev să părăsească orașul și să se abțină de la a vizita Ucraina”.

„Constatăm cu îngrijorare că nu toată lumea a ținut seama de aceste avertismente și că anumite persoane se expun în mod conștient unui pericol mortal”, a mai declarat ministerul.

Vineri, primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a declarat că orașul trebuie să se considere în stare de război, întrucât inamicul „distruge Kievul” prin atacuri asupra podurilor și infrastructurii energetice.

Podul de Nord care traversează Niprul la Kiev a fost lovit în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timpul unui atac aerian rus, a mai declarat primarul Klitschko.

Serviciile de urgență au fost mobilizate la fața locului, a declarat primarul, iar traficul pe pod a fost suspendat ca urmare a avariilor suferite de suprafața carosabilă și de cablurile aeriene ale troleibuzelor. Nu s-au înregistrat victime.

În ultimele două zile, Podul de Sud a fost și el lovit de mai multe ori de drone rusești, ceea ce a dus la suspendarea temporară a traficului pe acest pod și pe alte două poduri care traversează Niprul.

Peste o treime din cei 3 milioane de locuitori ai capitalei locuiau pe malul estic, sau „stâng”, al râului înainte de invazia Rusiei din 2022, dar marea majoritate lucrează pe malul vestic, sau „drept”, unde se află majoritatea instituțiilor guvernamentale și a companiilor.

* Te-ar mai putea interesa: Mai multe incidente cu drone și rachete în primele ore ale weekendului. Rusia nu mai poate nega, spune ministrul Nosatîi

Un înalt oficial ucrainean a declarat că atacurile asupra podurilor și a altor infrastructuri sensibile par a fi legate de un ordin dat de președintele Vladimir Putin luna trecută, prin care s-a dispus eliminarea restricțiilor asupra campaniei aeriene a Rusiei, notează Reuters.

Președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin că încalcă regulile conflictului armat prin autorizarea unor atacuri masive asupra zonelor civile, o acuzație respinsă de Kremlin.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Letonii participă sâmbătă la alegerile parlamentare care îl vor menține probabil la putere pe prim-ministrul pro-ucrainean Andris Kulbergs, deși fragmentarea politică profundă ar putea complica formarea unui guvern. Principalele griji ale electoratului sunt securitatea țării - vecina Rusiei - și scumpetea.

În țările baltice, inclusiv în Letonia, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, mulți alegători sunt îngrijorați de o potențială agresiune rusă, pe fondul numărului tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian legate de războiul dus de Moscova în Ucraina, notează Reuters.

Rusia susține că acuzațiile potrivit cărora ar plănuiește să atace NATO sunt nefondate, iar oficialii occidentali afirmă că aceasta nu este capabilă să lanseze un atac direct, însă preocupările legate de securitate au avut o pondere semnificativă în campania electorală.

Sondajele de opinie plasează „Lista Unită”, formațiunea de centru a lui Kulbergs, pe primul loc, cu aproximativ 14% din voturi, urmată însă îndeaproape de „Puterea Suverană”, o formațiune deschis pro-rusă.

Om de afaceri și pilot amator de raliuri, Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, a ajuns la putere în luna mai, după ce coaliția anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în Letonia. Deși dronele erau ucrainene, oficialii au acuzat Rusia că le-a făcut să se abată de la traiectoriile de zbor.

„Trebuie să oferim Ucrainei tot ce este necesar chiar acum, pentru ca aceasta să poată avea avantajul și să câștige”, a declarat Kulbergs pentru Reuters într-un interviu, înaintea scrutinului.

Pe parcursul campaniei, el a promis, de asemenea, mai multe capacități anti-drone pentru Letonia și menținerea cheltuielilor de apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.

* Te-ar mai putea interesa: Ministrul leton al Apărării: Atacurile hibride ale Rusiei, nu retorica nucleară, reprezintă principala amenințare

Însă rivalii săi pro-Kremlin susțin că Letonia ar trebui să înceteze orice ajutor acordat Ucrainei și să se concentreze mai mult pe problemele legate de costul vieții, în special în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă din țară.

„Alegătorii noștri vor pace, vor să nu mai caute adăposturi, să nu mai trăiască alerte aeriene”, a declarat pentru Reuters lidera unei formațiuni pro-ruse, Julia Stepanenko. „Războiul nu trebuie încurajat în niciun fel, inclusiv prin finanțarea acestuia... Ucraina trebuie să câștige, dar prin negocieri de pace”.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 8:00 și urmează să se închidă la ora 20:00, primele rezultate fiind așteptate în câteva ore, iar rezultatul final urmând să fie clar probabil după miezul nopții. Cei 100 de membri ai Saeima, sau parlamentului, sunt aleși pentru un mandat de patru ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.