Un înalt oficial ucrainean a spus că țara sa vrea să meargă în continuare împreună cu Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, pe fondul noilor informații neconfirmate că s-ar pregăti o „decuplare” a celor două candidate, astfel ca Chișinăul să avanseze mai repede.

Viceministrul ucrainean de Externe, Oleksandr Mișcenko, a declarat într-un interviu pentru Moldova 1 că decuplarea celor două țări nu ar fi în interesul niciuneia dintre ele.

„Nu considerăm că o asemenea situație ar fi în interesul Republicii Moldova. După cum am menționat, împărtășim aceleași valori. Urmăm aceleași reguli, acceptăm toate cerințele Uniunii Europene și facem tot posibilul să avansăm împreună”, a spus Mișcenko.

• Te-ar mai putea interesa: Pe Agendă cu Nicu Popescu și Rikard Jozwiak: Partea plină și cea goală a paharului, în noile planuri ale UE pentru viitorii săi membri

Remarcile vin înaintea summitului UE din 15-16 octombrie care ar putea consfinți încă un pas înainte făcut împreună de Moldova și Ucraina, anume deschiderea a încă două noi grupuri de capitole (clustere) ale aderării.

Comisia Europeană dorește ca ambele țări să deschidă încă două capitole până la sfârșitul anului, când le-ar avea deschise, de fapt, pe toate șase.

Oficialii de la Bruxelles însă au spus că odată deschise toate capitolele, viteza negocierilor va putea fi diferită, căci niciuna din candidate nu va fi „frânată”, dacă negociază mai repede ca alta.

Într-un interviu cu presa moldoveană, și emisara UE la Chișinău a respins ideea decuplării, reafirmând-o pe cea a vitezelor diferite.

„În metodologia de extindere a Uniunii Europene nu există decuplare pentru că nu există nici cuplare (...) Dar progresul este bazat pe merite”, a declarat Iwona Piorko, șefa delegației UE în R. Moldova la emisiunea „În Profunzime”, de la Pro TV Chișinău.

Ucraina și Moldova au depus simultan cereri de aderare la UE după invazia rusă din Ucraina, din 2022, și tot împreună au primit „lumină verde” pentru a deschide primele capitole ale aderării, în 2024.

Se crede însă că Moldovei îi va fi mai ușor să încheie negocierile decât vecinei sale Ucraina, în primul rând pentru că este o țară mult mai mică și cu mai puține probleme de securitate decât vecina sa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți politicieni germani l-au criticat aspru vineri pe fostul cancelar Gehard Schröder pentru că a mers să-l felicite de ziua lui pe președintele rus Vladimir Putin, un lider tot mai izolat internațional și acuzat de crime de război. Printre politicienii străini care l-au felicitat pe liderul de la Kremlin, miercuri, s-a numărat și fostul președinte moldovean, Igor Dodon, care a sugerat că prietenia moldo-rusă se va relua după plecarea de la putere a actualei guvernări de la Chișinău.

Kremlinul a declarat joi că Putin l-a invitat pe „vechiul său prieten” Schröder să îi fie alături cu ocazia împlinirii vârstei de 74 de ani, după ce a aflat că fostul lider german se afla la Moscova.

Vineri, un purtător de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz a declarat că acesta este indignat.

„Putin poartă întreaga responsabilitate pentru războiul din Ucraina”, a declarat Steffen Meyer. „Ordinele sale sunt cauza suferinței nemăsurate provocate acolo în fiecare zi — victime civile, familii destrămate, morți și răniți.”

Merz „consideră că este pur și simplu imoral ca domnul Schröder să sărbătorească alături de domnul Putin într-o astfel de zi”, a mai declarat Meyer.

Vizita a stârnit critici și din rândul propriului Partid Social-Democrat (SPD) al lui Schröder. Co-președintele partidului, Lars Klingbeil, care este și ministrul de finanțe al Germaniei în cadrul coaliției conduse de conservatorii lui Merz, a calificat-o drept „complet inacceptabilă” având în vedere suferințele provocate poporului ucrainean, potrivit cotidianului „Süddeutsche Zeitung”.

În ultimii 20 de ani, Schroeder, care are acum 82 de ani, a fost numit în mai multe funcții de rang înalt în cadrul unor companii rusești.

• _{Te-ar mai putea interesa: Cel puțin 32 de oameni uciși în Ucraina. Zelenski condamnă atacul rusesc „abject”}

Printre politicienii străini care l-au felicitat public pe Putin de ziua lui, pe 7 octombrie, s-a numărat și liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte moldovean Igor Dodon, cunoscut pentru vederile sale pro-ruse și numărul mare de vizite făcute liderului de la Kremlin.

„Îl felicit pe președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu ocazia zilei sale de naștere. Moldova și Rusia sunt unite de pagini comune de istorie, de valori culturale și spirituale-morale. În ciuda circumstanțelor politice dificile și a politicii ostile a actualelor autorități din Moldova, mulți dintre cetățenii noștri continuă să vadă în Federația Rusă un partener strategic și un prieten”, a scris Dodon într-o postare pe Facebook, publicând o fotografie de arhivă a sa cu Putin.

Kremlinul a informat că Putin a primit felicitări de la „numeroși șefi de stat și de guvern, șefi de organizații și personalități publice”, iar unii i le-au comunicat personal, la telefon, anume liderii țărilor care mai sunt în CSI: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, dar și președintele Iranului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mihail Zvinciuk, fondatorul și șeful proiectului rusesc pro-război „Rybar”, a fost reținut pe 9 octombrie în Muntenegru, alături de alte persoane. Autoritățile de la Podgorica investighează o posibilă amenințare la adresa securității naționale, iar premierul Milojko Spajić afirmă că tentativele de destabilizare nu vor abate țara de la parcursul european.

Potrivit publicațiilor muntenegrene Pobjeda și Vijesti, Zvinciuk, soția sa Valeria și alte trei persoane au fost reținute în orașul Risan, într-o operațiune a poliției și a Agenției pentru Securitate Națională. Autoritățile au confiscat echipamente digitale, aparatură de filmare și drone.

Potrivit portalului rusesc Baza, echipa filma un documentar despre integrarea europeană a Muntenegrului. „Rybar” susține că membrii săi se aflau legal în țară și nu au încălcat legislația locală, afirmând că așteaptă eliberarea lor.

Premierul Spajić a declarat pe rețeaua X că tentativele de influență hibridă și destabilizare nu vor abate Muntenegrul de la parcursul european, fără să ofere detalii despre anchetă.

• _{Vezi și: Cehia a expulzat propagandiști ruși care dezinformaseră și în Moldova. I-a demascat un site de știri}

Incidentul vine la numai două săptămâni după ce autoritățile Cehiei au expulzat doi cetățeni ruși care lucrau pentru „Rybar”, acuzați de propagandă.

Proiectul „Rybar” promovează interesele ruse și în Republica Moldova, fiind acuzat de tentative de influențare a alegerilor. În vara anului 2026, Marea Britanie a sancționat compania Rybar LLC pentru rolul atribuit în eforturile Rusiei de a influența alegerile din Moldova și Armenia. Londra susține că organizația are legături cu Administrația Prezidențială rusă, primește finanțare de la corporația de stat Rostec și colaborează cu membri ai serviciilor de informații ruse.

Zvinciuk este vizat și de sancțiuni europene.

UE afirmă că acesta face parte dintr-un grup de lucru creat de Vladimir Putin în decembrie 2022 pentru coordonarea mobilizării în contextul războiului împotriva Ucrainei. „Rybar” este acuzat de operațiuni hibride, dezinformare și propagandă rusă. Canalul său în limba rusă are peste 1,5 milioane de abonați.

În 2024, SUA au anunțat o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informații despre persoanele implicate în proiectul „Rybar”, acuzat de amestec și în politica americană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat anul acesta magistratei sud-africane Navi Pillay, pentru curajul ei deosebit în demascarea și judecarea crimelor de război la nivel internațional.

În 1967, judecătoarea Pillay a devenit prima femeie care și-a deschis un cabinet de avocatură în provincia Natal, Africa de Sud, și prima femeie de culoare care a activat în cadrul Curții Supreme din țara sa.

Ea a prezidat atât cauze penale, cât și civile. În calitate de avocată, judecătoarea Pillay a apărat numeroși oponenți ai apartheidului.

Ulterior, a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în funcția de judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, unde a activat timp de opt ani, dintre care patru în calitate de președintă.

Navi Pillay a fost fosta șefă a Comisiei de anchetă a Națiunilor Unite privind Teritoriile Palestiniene Ocupate și fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională.

Ea a scris și a practicat în domeniul dreptului penal internațional, al dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește crimele de violență sexuală în contextul conflictelor.

Anunțând laureatul pe anul acesta, comitetul Nobel norvegian a remarcat că Navi Pillay îl primește când sistemul justiției internaționale este „ținta unor atacuri feroce”, într-o aluzie transparentă la criticile și sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale (ICC) impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump și de condamnarea ei repetată, în declarații publice, de către guvernul din Israel.

Într-o primă reacție, Navi Pillay a spus vineri, în glumă, că ar putea să „împartă premiul” cu președintele SUA, Donald Trump, care a spus de mai multe ori că el ar merita distincția.

„Dacă mai aplaudați puțin, s-ar putea să împart acest premiu cu Trump”, a spus Pillay într-un videoclip postat pe X de către secretarul general al Amnesty International, în care se vedea cum Pillay era aplaudată de colegi după anunțarea premiului.

Laureata de anul trecut, lidera opoziției din Venezuala, Corina Machado, i-a făcut cadou premiul ei lui Trump, într-o vreme de mari frământări în țara ei.

SUA, Rusia, China și alte țări cu armate puternice nu fac parte din ICC și acuză instanța că ar acționa părtinitor, contra intereselor lor naționale. Moldova a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator ICC, în 2010.

Biroul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a salutat vineri vestea acordării Premiului Nobel pentru Pace lui Navi Pillay, recunoscând angajamentul ei de lungă durată în favoarea drepturilor omului.

„Este o veste extraordinară; avem nevoie de mai multă dedicație și angajament în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat Shabia ⁠Mantoo, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, în fața jurnaliștilor de la Geneva.

În septembrie anul trecut, Pillay a coordonat publicarea unui raport al Comisiei de anchetă a ONU, care a concluzionat că Israelul a comis un genocid în Gaza și că înalți oficiali israelieni, printre care și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, au incitat la aceste acte – acuzații pe care Israelul le-a calificat drept scandaloase.

Vineri, după anunțul de la Oslo, guvernul israelian a reacționat negativ, spunând că alegerea a legitimat „minciuna” și „ura împotriva Israelului” și că propagandistul nazist Joseph Goebbels probabil că „aplaudă din iad”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Oficiali ai Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice (NATO) au reiterat la Chișinău sprijinul celor două organizații pentru securitatea R. Moldova într-o vreme când Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii Ucrainei vecine, iar un număr sporit de drone și rachete au ajuns și pe teritoriul Moldovei.

Vorbind la conferința Moldova Security Forum 2026, ținută la Chișinău în 8-9 octombrie, comisarul UE pentru securitate, Andrius Kubilius, a amintit că R. Moldova este, după Ucraina, cel mai mare recipient extern de asistență pentru apărare din partea blocului cu 27 de membri.

El a precizat că Chișinăul a beneficiat de 317 milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace, inclusiv de un pachet de 120 de milioane de euro destinat apărării antiaeriene, relatează Moldpres.

La aceeași reuniune, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, a spus că dintre țările partenere cu alianța, Moldova este cel mai mare beneficiar de asistență, primind deja sprijin în valoare de 50 de milioane de euro.

• Te-ar mai putea interesa: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Nevoia crescândă de consolidare a apărării a a fost pomenită în ajun, la aceeași conferință, de președinta Maia Sandu. Ea a amintit incidentele în creștere în care drone și rachete rusești ajung în Moldova, spunând că acestea ar face parte dintr-o încercare a Moscovei de a intimida vecinii și prietenii Ucrainei.

„Prioritatea noastră principală este acum apărarea antiaeriană”, a spus Maia Sandu, exprimându-și speranța că integrarea în Uniunea Europeană va spori securitatea Moldovei, chiar dacă UE nu este o organizație militară, iar Moldova este neutră prin constituție.

În declarații făcute Europei Libere, oficiali de la Chișinău au confirmat că există proiecte de modificare a legislației moldovene astfel încât să se poată produce, în cooperare cu companii străine, echipamente militare în țară, de exemplu drone interceptoare și sisteme antidronă.

Discuțiile pe teme de securitate de la Chișinău vin într-o perioadă când Rusia atacă mai frecvent decât înainte infrastructura rusească, în ceea de Kievul numește acte de teroare împotriva populației civile și o campanie de a-i înrăutăți condițiile de trai în sezonul rece.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Trimisii președintelui Donald Trump se vor întâlni vineri, la Miami, cu oficiali ucraineni și europeni pentru a discuta „idei noi” și a ajunge la o propunere comună privind încheierea războiului cu Rusia, au declarat două surse americane pentru AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat joi, la capătul unei zile în care un atac rusesc asupra unor autobuze a provocat moartea a 30 de persoane în orașul Kramatorsk, situat pe linia frontului, într-unul din cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni.

„Echipa de negociatori ucraineană urmează să se întâlnească mâine în Statele Unite cu Jared Kushner și Steve Witkoff”, a declarat Zelenski joi. „Se preconizează că întâlnirea va dura două zile. De asemenea, ne bazăm pe faptul că o echipă europeană se va alătura grupului nostru de negociatori.”

Zelensk a mai declarat că șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, precum și înalții oficiali ucraineni Rustem Umerov, Serghii Kisliția și David Arahamia vor participa la discuțiile din Florida.

Oficialii americani au declarat că depun un nou efort într-un format extins, în urma vizitelor efectuate luna trecută la Moscova și Kiev de către Witkoff, prietenul de afaceri al lui Trump devenit trimis special, și de către ginerele președintelui, Kushner.

„Vor discuta despre ideile și propunerile noi pe care negociatorii americani au început să le elaboreze împreună cu partea rusă și cea ucraineană în timpul recentei lor vizite în regiune”, a declarat pentru AFP una dintre sursele americane familiarizate cu discuțiile.

„Negociatorii americani au invitat, de asemenea, consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța și Germania, precum și reprezentanți ai NATO și ai Uniunii Europene.”

Oficialii americani au declarat că se va discuta despre „garanțiile de securitate pentru Ucraina, un plan de prosperitate pentru perioada de după război și alte aspecte ale conflictului”.

* Te-ar mai putea interesa: Zeci de oameni uciși pe stradă, la Kramatorsk, în Ucraina. „Pentru ruși, autobuzul e o țintă atrăgătoare”, spune guvernatorul regional

Zelenski a declarat săptămâna trecută că Statele Unite doresc să relanseze eforturile de pace, încercând să medieze o nouă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia, care să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie.

Kremlinul a declarat luna trecută că în octombrie ar putea avea loc discuții trilaterale privind încetarea războiului.

Rundele anterioare de negocieri nu au reușit să aducă progrese concrete în direcția păcii, Moscova nefiind dispusă să renunțe la condițiile sale maximaliste pentru încetarea luptelor, conchide AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Spaniolii au scandat „Rușine!” și „Asasini!” și au aprins lumânări pentru Maria del Carmen Abascal, o madrilenă de 87 de ani care a murit la spital după ce fusese evacuată pe targă din casă fiindcă proprietarii voiau o mărire de chirie pe care ea nu și-o putea permite.

Zeci de mii de spanioli, inclusiv cei care protestau non-stop în stradă pentru locuințe accesibile, au aprins lumânări și au scandat lozinci împotriva „rechinilor” imobiliari după ce Maricarmen, cum i-a spus toată lumea după ce a devenit cunoscută, a murit miercuri, după ce fusese internată cu simptome de depresie și epuizare.

Femeia stătea într-un apartament din cartierul madrilen înstărit Retiro de 70 de ani, plătind în ultimii ani 500 de euro pe lună dintr-o pensie de 1400 de euro. Proprietarii i-au cerut însă mai nou să plătească 2650 de euro sau să cumpere locuința, dacă vrea să rămână. Evacuarea ei forțată, pe o targă, a stârnit proteste de stradă în toată țara.

În unele zone din Spania, chiriile au crescut și cu 150% în ultimii zece ani, inclusiv sub presiunea turismului de masă.

• Te-ar mai putea interesa: Spaniolii demonstrează pentru dreptul la locuință după ce „legea Maricarmen” a picat în Parlament

Din cauza crizei, Uniunea Chiriașilor și sindicatele au convocat o grevă generală pentru 11 noiembrie, prima în mai bine de un deceniu, în Spania, iar premierul socialist Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru 29 noiembrie după de forțele de dreapta din parlament au respins măsuri guvernamentale în sprijinul chiriașilor.

Sanchez tot a promovat ulterior măsurile, prin decrete, dar ele pot fi întoarse de o nouă guvernare, iar pentru Maricarmen, care în baza lor s-ar fi putut întoarce acasă, vin prea târziu.

Ea s-a implicat în ultimele zile de viață în proteste, spunând că nu are unde să meargă și că nu-și poate lăsa în urmă „toate amintirile”, în casa unde au murit părinții ei.

„Eu nu mai sunt eu însămi”, spunea ea.

Moartea femeii, a cărei cauză medicală nu a fost făcută publică imediat, a devenit subiect de dispută între politicieni.

Partidul Popular, de dreapta, care conduce în sondaje, a refuzat să țină un minut de reculegere pentru Maricarmen în consiliul municipal din Madrid, pe care îl domină, iar liderii conservatori au avertizat guvernarea de stânga să nu exploateze incidentul în scopuri politice.

Stânga, ca și presa progresistă din Spania, au pus însă din nou criza pe seama dreptei și a corporațiilor nesătule, mai ales a celor din domeniul imobiliar.

Primărița conservatoare a capitalei, Diaz Ayuso, de 47 de ani, a fost în special ținta criticilor, după ce a comentat evacuarea octogenarei Maricarmen sarcastic, spunând că și ei i-ar place să nu mai plătească chirie când va fi bătrână.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un bombardament al Rusiei asupra orașului Kramatorsk, din estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 33 de persoane, au declarat joi autoritățile, descriind incidentul ca pe un atac țintit asupra civililor din acest „bastion strategic” atacat constant de ruși.

Alte 18 persoane au fost rănite în unul dintre cele mai mari atacuri din acest an. El a avut loc pe o stradă pe care, potrivit poliției, circulau două autobuze urbane în momentul atacului. Președintele Volodimir Zelenski a descris locul ca fiind o stație de autobuz.

Imaginile publicate de poliție ⁠arătă cadavre împrăștiate pe o stradă acoperită de moloz, precum și caroseria carbonizată a ceea ce părea a fi un autobuz.

„Pentru ei (rușii), un autobuz cu pasageri reprezintă o țintă atractivă tocmai pentru că o singură lovitură poate ucide cât mai mulți oameni posibil”, a declarat guvernatorul regional Vadim Filașkin pe aplicația Telegram.

Din partea Moscovei nu a existat niciun comentariu imediat cu privire la atac, notează Reuters. Rusia neagă că ar viza civilii, deși a bombardat în mod regulat orașe, localități și alte ținte ucrainene în timpul invaziei sale pe scară largă, care a început în februarie 2022.

• Te-ar mai putea interesa: Cel puțin 32 de oameni uciși în Ucraina. Zelenski condamnă atacul rusesc „abject”

Kramatorsk, care înainte de război număra aproximativ 150.000 de locuitori, este unul dintre orașele-cheie pe care Rusia nu le-a cucerit încă în regiunea Donețk, pe care Moscova o revendică drept teritoriu propriu.

A funcționat mereu ca un nod logistic și de aprovizionare pentru armata ucraineană pe parcursul războiului și face parte din așa-numita „centură de fortărețe” pe care armata ucraineană ține să le păstreze.

Atacurile au avut loc la doar o zi după ce cinci copii s-au numărat printre cele 22 de victime ale unui atac rusesc cu rachete asupra unui bloc de locuințe cu cinci etaje din Priluki, în regiunea Cernihiv, din nordul țării.

Sunt îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea numărului de victime civile în cadrul conflictului, întrucât ambele părți intensifică atacurile de lungă distanță dincolo de granițele lor, notează AFP. Ucraina a acuzat forțele ruse că atacă și ucid în mod deliberat civili.

Organizația Națiunilor Unite a documentat peste 17.000 de decese ale civililor pe durata războiului, dar afirmă că numărul real este considerabil mai mare.

Săptămâna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că omologul său rus, Vladimir Putin, a aprobat atacuri masive asupra zonelor civile.

Kremlinul a negat această acuzație.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu a spus că Ucraina trebuie sprijinită în continuare de toate țările europene, dacă ele doresc ca războiul să se încheie mai iute și a avertizat împotriva unor așa-numite „zone gri”, pro-ruse, pe harta Europei, inclusiv în urma unor alegeri europene pe care Rusia le-ar putea influența.

Sandu a făcut remarca la începutul unei conferințe de securitate organizată la Chișinău în 8-9 octombrie, răspunzând întrebărilor moderatorului Alec Russell, de la ziarul britanic Financial Times.

Ea a spus printre altele, în discuția purtată în engleză, că ezitările unor țări, pe care nu le-a numit, de a ajuta militar Ucraina în primii ani după invazie, de teama „escaladării” războiului, au fost „o greșeală”, căci au dat timp Rusiei să-și perfecționeze mașinăria de război, prelungind confruntarea.

„Acum, Rusia s-a militarizat, a făcut inovații, iar... prețul pe care trebuie să-l plătim este mai mare”, a spus Sandu, potrivit traducerii simultane puse la dispoziție pe net de organizatorii conferinței.

Ea a mai spus că existența pe harta Europei de „zone gri”, controlate de Rusia, este periculoasă, fără să le identifice mai precis. În discursul din deschiderea conferinței, Sandu amintea că „anul viitor, cetățenii din mai multe țări ale UE vor merge la vot”, anticipând că „metodele testate în Moldova sunt pregătite și pentru ei”.

Pentru 2027 sunt programate alegeri prezidențiale în Franța și parlamentare în Estonia, Grecia, Slovacia, Polonia, Finlanda și Italia.

• _{Te-ar mai putea interesa: Dezbateri aprinse la Kiev după ce un parlamentar a afirmat că „Ucraina pierde” și trebuie să ia în calcul un compromis}

În timpul discuției care s-a axat pe temele securității și ale integrării europene a Moldovei, Maia Sandu a mai spus că referendumul pentru aderarea la UE din 2024 a avut un scor așa de strâns din cauza dezinformării încurajate de Rusia, dar s-a bucurat că Moldova continuă pe calea europeană, sperând să adere la UE în 2030.

Întrebată despre ceea ce un politician de la Chișinău a numit Planul B, al unirii cu România, Maia Sandu a recunoscut că țara ei ar fi mai în siguranță, în condițiile actuale din regiune, dacă ar fi împreună cu România. Ea și-a repetat însă poziția cunoscută în tema unirii, anume că pentru asta ar fi nevoie de un sprijin al majorității moldovenilor, care la moment nu există.

Ea a mai spus, răspunzând întrebărilor moderatorului, că eventuala victorie a unor forțe de extremă-dreapta la alegeri în diferite țări europene (Franța, România) ar putea afecta sprijinul acelor țări pentru integrarea în UE a Moldovei, dar Chișinăul oricum va continua dialogul pe această temă cu toți partenerii săi europeni.

Conferința „Moldova Security Forum”, ajunsă la ediția a treia, reunește sute de participanți, inclusiv oficiali ai NATO, SUA și UE și se ține sub genericul „Consolidând reziliența democratică în Europa și regiunea Mării Negre”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul de la Chișinău a prezentat astăzi o hartă interactivă a reformei administrațiilor locale din Republica Moldova, care va reduce mult numărul de primării, punând în locul celor 32 de raioane doar trei regiuni (Centru, Nord, Sud), trei municipii de nivelul al II-lea (Chișinău, Bălți, Taraclia) și UTA Găgăuzia.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, principalul coordonator al reformei, a insistat la o conferință de presă că reforma va aduce beneficii tuturor cetățenilor, prezentând actuala „fragmentare” administrativ-teritorială ca pe o povară financiară și o frână în calea dezvoltării R. Moldova.

„Schimbarea nu va reduce democrația locală”, a mai spus Buzu, anticipând că primăriile comasate, „mai puternice”, care vor fi probabil numai 273, vor putea gestiona mai bine investițiile, reducând birocrația, vor fi mai moderne și mai eficiente, răzpunzând mai bine nevoilor cetățenilor.

Oficialul a mai promis că prin „stimulentul pentru dezvoltare”, acordat în procesul de amalgamare, Ungheni va beneficia de circa 150 de milioane de lei, Călărași – de 110 milioane de lei, Orhei – de 79 de milioane de lei, Rezina – de 78 de milioane de lei, iar Rîșcani – de 66 de milioane de lei, iar proiectele care urmează să fie susținute prin stimulentele pentru amalgamare au o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei.

• Vezi și: Cum se vede din teritoriu înlocuirea raioanelor cu regiuni

Buzu a insistat din nou că întreținerea unui număr mare de primării, ca în prezent, este prea scumpă, luând anual 9% din PIB, și tot mai lipsită de eficiență, în condițiile în care localitățile mici se golesc încă și mai mult, căci populația îmbătrânește, iar oamenii se mută în cele mai mari. Potrivit lui, în perioada 2014-2024, numărul de locuitori al așezărilor mici (sub 3000 de locuitori) s-a redus cu 33%.

Promotorii reformei cred, de asemenea, că ea ar putea debloca potențialul uman, anume competența și talentul funcționarilor publici. „Avem primari puternici, dar ei lucrează în primării slabe”, a spus Buzu, referindu-se la situația actuală.

Oficialul guvernamental a mai spus că 85% din primării au inițiat procedurile pentru „amalgamare”, iar 73% deja l-au încheiat.

Guvernul dorește ca reforma să se încheie cu ocazia alegerilor locale din 2027, care vor consfinți noua organizare administrativ-teritorială.

La locale, oamenii vor primi trei buletine de vot pentru a alege primarul, consilierii locali și consilierii regionali. La rândul lor, consilierii regionali vor alege președinții regiunilor, așa cum se întâmplă acum în consiliile raionale.

Schimbările promovate de guvernarea PAS au fost criticate de opoziție. Igor Dodon, liderul socialiștilor, a numit reforma teritorial-administrativă „o bombă” plasată sub statalitatea moldoveană, avertizând că ea subminează autonomia locală și a cerut în mai multe rânduri organizarea unui referendum pe această temă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile ucrainene spun că în atacurile rusești intensificate începute la 7 octombrie, considerate unele din cele mai sângeroase din cei aproape cinci ani de război, au murit cel puțn 32 de oameni, inclusiv 5 copii.

Cele mai grave pierderi s-au înregistrat la Priluki, din regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, unde o rachetă rusă a distrus un bloc cu cinci etaje.

Serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat pe Telegram că numărul victimelor din Priluki a crescut la 22 până joi dimineață, iar alte două cadavre au fost descoperite în urma unui atac aerian rus asupra unui bloc de apartamente din capitala Kiev, ridicând numărul victimelor de acolo la patru.

Ministrul de Interne, Ivan Vihivski, a estimat anterior numărul total al victimelor la nivel național la 28, dintre care 20 au murit în atacul de la Priluki, inclusiv cinci copii.

Miercuri seara, autoritățile din Kiev au declarat că resturile căzute de la o dronă au ucis două persoane într-o suburbie.

• Te-ar mai putea interesa: Atac asupra unei șosele din regiunea Odesa, soldat cu cinci răniți. Rusia intensifică loviturile asupra infrastructurii ucrainene

Zelenski a estimat, seara, că 100 de persoane au fost rănite pe întreg teritoriul țării.

El a subliniat că atacurile au coincis cu ziua de naștere a președintelui rus Vladimir Putin.

„Acesta este genul de cadou de ziua de naștere pe care și l-a făcut Putin: uciderea de copii, uciderea oamenilor”, a spus Zelenski în discursul său video de seară.

În comentariile anterioare publicate online, Zelenski a afirmat că, în timpul atacului masiv, au fost uciși civili și în capitala Kiev, precum și în orașele din centrul țării, Oleksandria și Kremenciuk.

În total, Rusia a lansat 70 de rachete asupra Ucrainei în cursul nopții — multe dintre ele fiind muniții balistice de mare viteză — și zeci de drone de atac Shahed, a spus el.

„Rușii au vrut să lovească dureros și demonstrativ. Acesta a fost unul dintre cele mai abjecte atacuri”, a spus Zelenski.

Între timp, aliații vestici ai Ucrainei, inclusiv unii din cei mai puternici membri europeni ai NATO, își continuă declarațiile și gesturile de sprijin pentru țara atacată de Rusia. Joi era așteptat la Kiev ministrul de externe al Marii Britanii, Ed Miliband, care urma să promită noi ajutoare militare, la doar câteva zile după o vizită similară a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ucrainene au fost nevoite să mărească miercuri treptat bilanțul morților în urma unor atacuri rusești masive, pe care președintele Volodimir Zelenski le-a numit „un cadou făcut lui (Vladimir) Putin de ziua lui”.

În orașul Priluki, din nordul țării, cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte 38 rănite în urma lovirii unui bloc de locuințe cu cinci etaje de către rachete, a declarat poliția regională din Cernihiv. Autoritățile se tem că ar mai putea exista persoane blocate sub dărâmături în oraș, situat la aproximativ 120 de kilometri est de Kiev. Printre cei uciși s-au numărat și copii.

• Te-ar mai putea interesa: Doi morți la Kiev după un nou atac rusesc. Nou „zbor neautorizat” deasupra Moldovei

Tot miercuri, când președintele rus Vladimir Putin a împlinit 74 de ani, s-a anunțat că cel puțin doi oameni au fost uciși de atacurile asupra capitalei Kiev, iar alți doi au murit la Dnipro și Kremenciuk într-una din zilele cele mai îndoliate pentru Ucraina invadată de ruși, potrivit AFP.

Într-o postare pe rețele, condamnând noile atacuri, președintele Volodimir Zelenski a făcut legătura între bilanțul tragic ale zilei și aniversarea liderului de la Kremlin. „Rușii au vrut să lovească dur și în mod demonstrativ”, a declarat el miercuri, calificând atacul drept „unul dintre cele mai abjecte” din conflictul care durează de aproape cinci ani.

Atacurile au fost condamnate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a numit „terorism” din partea Rusiei și a anunțat livrarea unei noi sume mari pentru apărarea Ucrainei, anume de 1,2 miliarde de euro.

Tot miercuri, președintele Zelenski a anunțat că forțele armatei ucrainene au lovit din nou obiective din interiorul Rusiei, publicând pe rețele imagini cu ceea ce a numit „răspuns pe măsură” la agresiune.

„În ultima zi, luptătorii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să-și finanțeze și să ducă războiul său brutal – două instalații petroliere și un poligon de antrenament din regiunile Perm, Samara și Astrahan. De asemenea, a avut loc o acțiune de răspuns în Marea Neagră”, a scris Zelenski.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul R. Moldova a anunțat că simplifică procedurile pentru construcția noii linii electrice spre România, Strășeni-Gutinaș, finanțată cu 130 de milioane de dolari de Statele Unite și a numit-o în premieră „Trump Liberty Line”, cum a prezentat-o în ajun ambasada SUA la Chișinău.

Într-un comunicat de presă după ședința de guvern de miercuri, executivul condus de Vasile Tofan a spus că a aprobat proiectul de lege care va permite „urgentarea procedurilor necesare pentru realizarea investiției strategice”, declarată proiect de importanță națională. Este vorba în primul rând de procedurile de expropriere a terenurilor și de cercetarea arheologică a zonelor „cu patrimoniu arheologic” pe unde va trece linia.

Ea va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hîncești.

„Această linie e foarte importantă. Suntem recunoscători administrației americane pentru sprijinirea acestui proiect”, a declarat premierul Tofan despre linia care va avea 70km pe teritoriul moldovean și capacitatea de 400 kv, urmând să intre în funcțiune în anul 2032.

Proiectul include modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni.

În comunicatul de la guvern se amintește că „recent, Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Trump Liberty Line””.

Agenția Reuters a citat un purtător de cuvânt guvernamental de la București cu declarația că „guvernul român a susținut întotdeauna proiectele de interconectare dintre România și Moldova, iar faptul că Statele Unite le susțin și le finanțează nu face decât să reconfirme importanța lor strategică”.

Guvernul SUA a aprobat finanțarea „liniei Strășeni-Gutinaș” la mijlocul lunii septembrie a anului trecut, prezentându-l ca o contribuție la asigurarea independenței energetice a R. Moldova, printr-o aprovizionare „mai fiabilă” de pe piețele europene.

Denumirea „Trump Liberty Line” a apărut în premieră într-o postare a ambasadei SUA la Chișinău, pe 6 octombrie.

Comentând-o, agenția Reuters amintește că „numele lui Trump îl poartă tot mai multe proiecte din întreaga lume”, cum ar fi un coridor de transport ce ar urma să traverseze Armenia sau o bază militară planificată în Polonia, într-o vreme când - conchide Reuters - „guvernele încearcă să intre în grațiile președintelui SUA”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe fondul informațiilor neconfirmate despre apariția ciumei pulmonare în Siberia rusă, autoritățile de la Chișinău au asigurat astăzi populația că riscul ca maladia să ajungă în Moldova este extrem de scăzut. Între timp, cresc presiunile asupra Rusiei să facă publice mai multe detalii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică din R. Moldova (ANSP) a dat asigurări miercuri că „supravegherea epidemiologică este asigurată în permanență”, amintind totodată că boala, dacă apariția ei este reală, nu mai este așa periculoasă ca pe vremuri, deoarece poate fi tratată eficient cu antibiotice, cu condiția să fie administrate rapid.

ANSP a asigurat, de asemenea, că în cazul extrem de improbabil al apariției unor asemenea cazuri în Moldova, unde ea nu s-a mai pomenit în „perioada contemporană”, riscul ca boala să „scape” în public - în timpul testărilor, de exemplu - este foarte scăzut.

Comunicatul vine când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei să clarifice informațiile din presă că al doilea angajat al unui institut de combatere a ciumei din Irkuțk s-ar fi îmbolnăvit și să dea detalii despre primul caz suspectat, semnalat public la 2 octombrie, al unei laborante care a decedat la spital.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus miercuri că este necesară o „transparență deplină” pentru a putea evalua corect riscul pentru sănătatea publică.

El a reiterat că OMS este pregătită să ofere Moscovei sprijin tehnic, dacă i se va solicita acest lucru. În ajun, autoritățile locale siberiene spuneau că Rusia nu are nevoie de asemenea ajutor.

• Citește și: Pericol „foarte scăzut” pentru sănătatea publică europeană, în urma cazului de ciumă pulmonară din Siberia, spune OMS

Administrația republicană din Statele Unite presează separat Moscova să dea detalii.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că vrea să discute pe această temă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în timp ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio a îndemnat Moscova să dea dovadă de transparență.

O publicație rusă din exil, specializată în știri din Siberia, a relatat vineri că femeia decedată — identificată ca fiind Daria Șipilova, în vârstă de 28 de ani — s-ar fi putut infecta cu ciuma pneumonică în urma spargerii unei eprubete.

Alte surse media au făcut o posibilă legătură între decesul acesteia și un accident de laborator survenit la unitatea respectivă.

Publicația „People of Baikal” a precizat că până la 200 de persoane cu care ar fi putut intra în contact Șipilova se află în carantină.

Autoritățile ruse afirmă însă că nu este confirmată cauza decesului, iar agenția de supraveghere sanitară Rospotrebnadzor a negat afirmațiile care circulau într-un document publicat online, potrivit cărora ar fi fost luate măsuri speciale.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul de la Chișinău a salutat miercuri publicarea în ajun a strategiei de reformă prin care Uniunea Europeană se pregătește să fie capabilă să primească noi membri, inclusiv R. Moldova, probabil până la sfârșitul actualului deceniu.

Vorbind la o ședință de guvern, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, a spus că strategia prezentată marți la Bruxelles de comisarul european pentru extindere Marta Kos dovedește în primul rând că UE dorește serios să primească noi membri.

„Noi demult așteptăm acest anunț, până acum erau doar discuții, acum vedem un document concret pus pe masă în fața liderilor europeni pentru a lua decizii cum va arăta Uniunea Europeană de mâine”, a spus Gherasimov.

Documentul prevede printre altele simplificarea procesului de aderare, dar și anumite constrângeri suplimentare pentru noile state membre, astfel ca UE să se asigure că nu vor da înapoi pe calea reformelor, odată intrate.

Gherasimov a salutat de asemenea miercuri anunțul că Moldova și alte trei țări avansate în procesul aderării vor primi la 28 octombrie „foi de parcurs” care trasează mai clar drumul spre integrare.

„Pentru noi, asta înseamnă mai multă predictibilitate și mai multă previzibilitate a procesului de negocieri”, a spus Gherasimov, potrivit stenogramei ședinței de guvern.

• Te-ar mai putea interesa: „Important e să ajungem în UE”. Ce cred politicienii de la Chișinău despre eventuale drepturi reduse în primii ani după aderare

La aceeași ședință, premierul Vasile Tofan a confirmat indirect spusele comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis. El declara săptămâna trecută la Chișinău că Moldova are încă de făcut încă două treimi din reformele promise pentru a primi bani într-un așa numit Plan de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro - cea mai mare asistență externă din istoria țării.

Tofan a spus că în prima jumătate a anului curent Moldova a făcut 18 din 20 de reforme promise, primind încă 157 de milioane de euro pentru ele, dar până la sfârșitul anului ar mai avea de făcut încă 40 de reforme.

Vineri la Chișinău, Dombrovskis spunea că Moldova se află calendaristic la jumătatea perioadei în care trebuie să facă reformele promise (2025-2027), dar i-au rămas de făcut două treimi dintre ele.

Până acum Chișinăul a primit aproximativ 610 milioane de euro în schimbul reformelor, bani despre care premierul Tofan a spus miercuri că „merg direct la buget”.

„Este un mecanism meritocratic. Dacă livrezi reformele, obții finanțarea”, a explicat Tofan.

Republica Moldova vrea să termine negocierile de aderare în 2028 și să adere cel mai târziu în 2030, un calendar despre care actuala Comisie Europeană spune că ar fi fezabil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.