Știri

Franța solicită convocarea Consiliului de Securitate ONU în urma atacurilor de la Kiev. Au fost atinse ambasade

Urmările unui atac rusesc la Kiev, pe 20 noiembrie 2026
Urmările unui atac rusesc la Kiev, pe 20 noiembrie 2026

Franța a solicitat convocarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU în urma celor mai recente atacuri rusești de la Kiev, a declarat vineri ministrul ei de externe.

Oficialii ucraineni spun că opt persoane au murit în urma atacurilor cu rachete rusești din timpul nopții.

Joi, guvernul olandez l-a convocat pe ambasadorul rus după ce ambasada țării la Kiev a suferit daune minore în urma căderii unui proiectil în apropierea clădirii.

Ambasada Austriei la Kiev a fost, de asemenea, lovită. Niciun membru al personalului din vreuna dintre ambasade nu a fost rănit.

„Rusia va trebui să răspundă pentru asta”, a scris Jean-Noel Barrot într-o postare pe X.

Ministra suedeză a Afacerilor Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că Suedia îl va convoca pe ambasadorul rus în această țară nordică în legătură cu o explozie care a avut loc în apropierea ambasadei sale din Kiev.

În Polonia vecină, autoritățile au declarat că s-a confirmat că o rachetă a aterizat în satul Nowy Lipowiec, din estul țării, iar o altă rachetă și o dronă cu propulsie cu reacție sunt suspectate că ar fi lovit alte două locații. Varșovia a precizat că nimeni nu a fost rănit. Prim-ministrul Donald Tusk a afirmat că lansarea armelor către Polonia a fost un act deliberat. „Provocarea ar putea fi legată de faptul că pe teritoriul Poloniei au loc exerciții (militare)”, a declarat Tusk în cadrul unei conferințe de presă televizate la Varșovia.

Mii de soldați europeni participă la exerciții militare în sud-estul Poloniei. „Nimeni nu poate spune că a fost o coincidență nevinovată”, a mai spus Tusk, adăugând că a informat NATO „imediat”.

Moldova nu a furnizat nicio dovadă că dronele rusești i-ar fi încălcat spațiul aerian, a declarat tot vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. „În general, ar fi trebuit să existe vreo dovadă bazată pe fapte, cel puțin câteva date, pentru a putea lua acest întreg set de măsuri, pentru a-l convoca pe ambasador și a-i înmâna o notă. Însă, ca de obicei, nu a fost prezentată nicio dovadă”, a spus ea vineri, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei l-a convocat miercuri dimineață pe ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă oficială de protest „cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian al Moldovei de către vehicule aeriene fără pilot, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei”.

Surse: Reuters, AFP , Interfax . Editor: M.Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Vezi ultimele știri

Exerciții de tip PISA la examenele de clasa a IX-a din 2027

Liceul „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău a fost desemnat centru de examene, pentru a susține proba la istorie pentru clasele a IX-a pentru anul de învățământ 2025-2026
Liceul „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău a fost desemnat centru de examene, pentru a susține proba la istorie pentru clasele a IX-a pentru anul de învățământ 2025-2026

Examenele de clasa a IX-a la matematică și limba română din iunie 2027 vor include câte două exerciții formulate după modelul testării internaționale PISA. Despre aceasta a anunțat directoarea Agenției pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), Lilia Ivanov, la o conferință de presă din 20 noiembrie.

Prin această măsură, autoritățile își propun să-i ajute pe elevi să aplice în situații concrete cunoștințele acumulate la școală.

Decizia a fost luată după analiza rezultatelor Republicii Moldova la testarea PISA din 2025. Scorul elevilor a crescut la științe, de la 417 la 422 de puncte, dar a scăzut la matematică, de la 414 la 410 puncte, și la citire, de la 411 la 404 puncte. Rezultatul la citire a fost influențat în special de punctajul mai mic obținut de băieți.

„La examenele din iunie 2027 ne propunem ca la testul la matematică și la cel de limba și literatura română să reformulăm cel mult doi itemi în context real, după modelul PISA. Sunt situații cotidiene pe care fiecare dintre noi le întâlnim în fiecare zi”, a spus Lilia Ivanov.

Ca exemplu, la matematică, elevii ar putea avea de comparat două abonamente la internet: unul de 50 de lei, care include 5 GB și pentru care fiecare GB suplimentar costă 20 de lei, și altul de 90 de lei, cu internet nelimitat. Știind că Victor, să zicem, folosește în medie 8 GB pe lună, elevii trebuie să calculeze care abonament este mai avantajos pentru el și cu cât.

La limba română, un posibil exercițiu ar putea cere redactarea unui mesaj de 5-6 propoziții către primarul localității, în care elevul să descrie problema unui teren de sport fără iluminat și să propună o soluție.

Lilia Ivanov susține că nu se va schimba nici durata probelor, nici structura testelor. Introducerea acestor itemi nu înseamnă că examenele vor fi mai dificile sau că elevii vor avea nevoie de meditații suplimentare.

Grupurile de lucru care vor elabora exercițiile urmează să fie constituite, iar elevii vor putea consulta exemplele cu 3-6 luni înainte de examene.

O altă noutate vizează extinderea testării digitale la științe pentru elevii clasei a IV-a. Anul trecut, la această testare au participat peste 100 de școli.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat și obiectivele pentru următoarea testare PISA, din 2029: creșterea punctajului de la 404 la 440 la citire, de la 422 la 445 la științe și de la 410 la 440 la matematică.

„Sunt ținte extrem de ambițioase. Dacă le vom atinge, vom depăși mai multe țări din regiunea noastră”, a spus Perciun.

Pentru îmbunătățirea rezultatelor, Ministerul Educației propune investiții de circa 400 de milioane de lei în elaborarea noului curriculum și a manualelor, formarea profesorilor, dotarea laboratoarelor și activități extrașcolare.

Din septembrie 2027, în clasele I-IX va fi introdusă o oră obligatorie de lectură critică. Totodată, elevii claselor I-III și V-VIII vor învăța după manuale noi de matematică, procurate din Estonia și adaptate de specialiștii din Republica Moldova.

Drepturile pentru toate titlurile au fost procurate, inclusiv cele de tipărire a câte 40.000 de exemplare. Potrivit autorităților, tirajul ar trebui să ajungă pentru cel puțin cinci ani. Procesul a costat circa 600.000 de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană, și este coordonat de PNUD.

De asemenea, programul remedial la matematică va fi extins și pentru elevii clasei a VIII-a, nu doar pentru cei din clasa a IX-a, cum este în prezent.

(Editor: Mircea Țicudean)

Moldova e aproape să deschidă ultimele două „clustere” ale negocierilor de aderare, anunță guvernarea PAS

Maia Sandu, alături de Ursula von der Leyen și alți oficiali europeni la cea de-a doua ediție a Forumului privind Extinderea UE. În plan secund - Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, Bruxelles, 16 noiembrie 2026
Maia Sandu, alături de Ursula von der Leyen și alți oficiali europeni la cea de-a doua ediție a Forumului privind Extinderea UE. În plan secund - Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, Bruxelles, 16 noiembrie 2026

Principalul oficial guvernamental moldovean însărcinat cu integrarea europeană spune că președinția irlandeză a UE a invitat Moldova să „prezinte pozițiile de negociere” referitoare la ultimele capitole ale negocierilor de aderare la UE, într-un semnal că deschiderea lor ar putea avea loc curând.

„O noutate mult așteptată a venit astăzi de la Bruxelles”, a anunțat pe rețele vineri Cristina Gherasimov, vicepremier pentru Integrarea Europeană în guvernul PAS.

„Moldova este invitată oficial, de președinția irlandeză a Consiliului UE, să prezinte pozițiile de negociere pentru ultimele două grupuri de capitole: Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitate durabilă și Clusterul 5 - Resurse naturale, agricultură și coeziune.”

„Acest pas tehnic pregătește deschiderea formală a celor 9 capitole la următoarea Conferință interguvernamentală.”

Data conferinței, adică a deschiderii efective a ultimelor capitole, nu este precizată.

Moldova, ca și Ucraina, sprijinite de Comisia Europeană, spun mereu că vor ca asta să se întâmple înainte de Anul Nou.

„Vestea bună” publicată de Gherasimov vine la scurt timp după ce presa ucraineană a scris că Ungaria, care a insistat ca deschiderea de noi capitole să nu se facă în mod accelerat, și-ar fi retras obiecțiile, făcând posibil ca asta să se întâmple în decembrie.

Comisia Europeană a apreciat în toamnă că Moldova nu doar este gata să deschidă toate capitolele aderării, dar la anul ar putea să și înceapă să închidă capitole, anume 25 dintr-un total de 35.

În această privință, ea se află înaintea Ucrainei (care ar putea închide, potrivit prognozei Comisiei Europene, cam 7).

Săptămâna aceasta, comisara pentru extinderea UE, Marta Kos, a sugerat din nou că Moldova ar putea accelera așa de mult pregătirile de aderare, încât deja la anul ar putea să aibă o dată-țintă pentru închiderea negocierilor, penultimul pas înaintea semnării tratatului de aderare.

Deocamdată, așa o țintă are doar Muntenegru, care vrea să adere în 2028.

Moldova și Ucraina vor să devină membre în UE cel mai târziu în 2030. În ultima vreme, viteza mai mare a negocierilor cu Moldova a readus în discuție posibilitatea ca ea să adere mai devreme, dar Kievul respinge mereu ideea „decuplării”, amintind că cele două vecine au pornit pe parcursul european împreună, la scurt timp după ce Ucraina a fost invadată pe scară largă de Rusia, în 2022.

Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

BNM omagiază cu o monedă Casa Regală din România. Ar fi „simbolul alinierii la valorile europene”

În urmă cu 160 de ani, Carol de Hohenzollern a fost înscăunat domnitor al Principatelor Române, stând pe tron până la moarte (1914).
În urmă cu 160 de ani, Carol de Hohenzollern a fost înscăunat domnitor al Principatelor Române, stând pe tron până la moarte (1914).

Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în vânzare o monedă comemorativă cu ocazia împlinirii a 160 de ani de când în România a fost înscăunat un monarh din dinastia Hohenzollern, fiind fondată Casa Regală Română.

Într-o postare pe rețele, guvernatoarea BNM, economista moldo-română Anca Dragu, susține că „prin lansarea acestei monede comemorative, Banca Națională a Moldovei aduce un omagiu istoriei și parcursului nostru cultural comun”.

„Casa Regală a României reprezintă un simbol al modernizării, stabilității și al alinierii la valorile europene”, mai spune Dragu, venită la conducerea băncii centrale moldovene în 2023.

Moneda comemorativă are valoarea nominală de 100 de lei și un tiraj de 1000 de unități. Designul grafic este realizat de R.A. Monetăria Statului din România.

Aceasta nu este prima monedă comemorativă emisă de BNM care omagiază evenimente și personalități din România vecină, ca și perioada cât R. Moldova de azi a făcut parte din Regatul român.

Printre monedele comemorative emise în ultimii ani de BNM se numără una despre „100 de ani de învățământ românesc în Basarabia”, dar și una dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, din 2025.

În această toamnă, BNM a lansat încă o monedă cu tematică românească, consacrată gimnaste române Nadia Comăneci, care împlinește 65 de ani.

Monarhia a fost abolită în România după al doilea război mondial, odată cu venirea la putere a comuniștilor. După 1989, primele guverne post-comuniste nu i-au permis fostului rege Mihai să se restabilească în țară.

În cele din urmă, el și urmașii lui au primit îndărăt unele proprietăți și s-au reintegrat în viața publică din România, refăcând Casa Regală, care nu are niciun fel de influență administrativă sau politică, funcționând mai degrabă ca o fundație. Fiica lui Mihai, Margareta, folosește titlul de Custode al Coroanei.

(Editor: Mircea Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mitropolia Moldovei îl felicită pe patriarhul rus Kirill la împlinirea a 80 de ani. Spune că el „cultivă duhul păcii”

Patriarhul Kirill cu președintele rus Vladimir Putin și șefii armatei ruse, într-o fotografie de arhivă
Patriarhul Kirill cu președintele rus Vladimir Putin și șefii armatei ruse, într-o fotografie de arhivă

Mitropolia Moldovei, care ascultă de Moscova, a publicat un mesaj de felicitare pentru Patriarhul Kirill al Moscovei și Întregii Rusii, care împlinește vineri, 20 noiembrie, 80 de ani, fiind criticat și sancționat în lumea democratică pentru sprijinul fățiș pentru agresiunea rusă din Ucraina.

„Prin statornicia în credință, dăruirea pastorală și jertfelnicia cu care purtați povara slujirii patriarhale, V-ați înscris în lucrarea Bisericii ca un păstor chemat să mărturisească necontenit puterea Evangheliei, să cultive duhul păcii și al comuniunii și să păstreze vie nădejdea în Hristos”, se spune în mesajul preoțimii moldovene.

Kirill figurează pe lista de persoane indezirabile în mai multe țări din Uniunea Europeană (Estonia, Cehia etc.) pentru contribuția la efortul de război rusesc împotriva Ucrainei. El a lăudat repetat politica președintelui Vladimir Putin față de Ucraina, prezentând agresiunea pe scară largă lansată în februarie 2022 ca pe un război sfânt.

Un mesaj de felicitare pentru Kirill a publicat vineri dimineață și liderul socialiștilor moldoveni, pro-rusul Igor Dodon.

„Slujirea dumneavoastră îndelungată în slujba Bisericii, contribuția la întărirea credinței ortodoxe, păstrarea valorilor spirituale și morale, precum și eforturile depuse pentru apărarea unității lumii ortodoxe merită un profund respect”, a scris Dodon.

Printre cei care l-au felicitat pe Kirill de ziua lui se numără și președintele din Belarus, Alexandr Lukașenko.

„Apreciez în mod deosebit contribuția dumneavoastră la consolidarea unității spirituale dintre Belarus și Rusia și la dezvoltarea unui dialog fructuos între stat și Biserică. Sub primatul dumneavoastră, Biserica Ortodoxă rămâne o sursă constantă de milă și creație”, a spus liderul de la Minsk, cel mai apropiat aliat politic extern al lui Putin.

La festivitățile organizate la Moscova vineri cu ocazia aniversării lui Kirill participă delegații ale mai multor biserici ortodoxe străine, aflate în relații bune cu Biserica Ortodoxă Rusă, inclusiv din Serbia, Macedonia de Nord și din Georgia - țară care s-a îndepărtat în ultimii ani de parcursul ei pro-occidental.

Uniunea Europeană încearcă de ani de zile să-l includă pe Kirill pe lista ei de sancțiuni legate de războiul din Ucraina, dar an de an se găsesc țări membre est-europene care se opun - cel mai recent, anul acesta, Bulgaria, după ce în anii trecuți fusese mai ales Ungaria.

(Redactor: M. Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina spune că a lovit 40 de instalații petroliere și militare rusești în 50 de zile, în timp ce Rusia se răzbună pentru Podul Crimeea

Oameni înnpoptând în metroul kievean, pe fondul unor noi atacuri aeriene rusești. 20 noiembrie 2026
Oameni înnpoptând în metroul kievean, pe fondul unor noi atacuri aeriene rusești. 20 noiembrie 2026

Forțele ucrainene specializate în sisteme fără pilot (drone) au lovit 40 de instalații petroliere rusești și ținte din industria rus de apărare în ultimele 50 de zile, a declarat vineri comandantul acestor forțe. Între timp, capitala Ucrainei și alte regiuni, inclusiv din vest, au fost atacate masiv de Rusia.

Într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, Robert „Magyar” Brovdi a precizat că cinci ținte ruse au fost lovite de mai multe ori. De exemplu, fabrica chimică din Dorogobuj, situată în regiunea Smolensk, din Rusia, a fost lovită pe 10 și 20 noiembrie.

Forțele Armate Ruse au lansat la rândul lor, în cursul nopții, un „atac de amploare” cu arme ghidate de precizie lansate de pe uscat, de pe mare și din aer, precum și cu drone, asupra unor întreprinderi din industria militară a Ucrainei, a instalațiilor energetice și de transport, a navelor maritime și a infrastructurii portuare, a declarat Ministerul Apărării al Rusiei într-un comunicat, citat de Interfax.

„Atacul a vizat întreprinderi din industria militară a Ucrainei și terminale de depozitare utilizate pentru producerea și stocarea rachetelor de croazieră, a dronelor cu rază lungă și medie de acțiune, precum și instalații de infrastructură energetică și de transport din orașul Kiev și din regiunile Kiev, Dnepropetrovsk, Nikolaiev, Lvov și Ivano-Frankovsk”, se arată în comunicat.

Forțele ruse au lovit, de asemenea, infrastructura portuară din regiunea Odesa și nave maritime utilizate pentru nevoile armatei ucrainene, se mai precizează în comunicat.

Rusia a lovit Ucraina cu un baraj de rachete și drone în cursul nopții, într-un atac de amploare, la câteva ore după ce președintele Vladimir Putin promitea un răspuns „dureros” la atacurile de la Kiev asupra podului din Crimeea din această săptămână, relatează AFP.

Cel puțin trei persoane au fost ucise la Kiev, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în unele zone ale capitalei, iar poduri vitale pentru transport au fost lovite, au declarat autoritățile locale.

Toate acestea au avut loc după ce Putin s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping al Chinei și cu președintele SUA, Donald Trump, în China.

Jurnaliștii AFP au văzut oameni adăpostindu-se în stațiile de metrou din Kiev – care servesc și ca adăposturi antiaeriene pe timp de noapte – dormind pe saltele de yoga, scaune de camping și în corturi improvizate.

Explozii s-au auzit pe tot parcursul nopții, iar serviciile neoficiale de monitorizare au raportat că, la un moment dat în timpul nopții, în spațiul aerian al Ucrainei se aflau până la trei duzini de rachete.

„În prezent, se știe că trei persoane au fost ucise”, a scris vineri primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe Telegram.

Cel puțin alte 15 persoane au fost raportate ca fiind rănite, a spus el.

O dronă a intrat în primele minute ale zilei de vineri în spațiul aerian al R. Moldova.

Ea a fost detectată la ora 01:19, intrând din direcția localității Sadkivți, regiunea Vinița, Ucraina, a informat Ministerul Apărării.

Potrivit Centrului Operații Aeriene al Armatei Naționale, drona s-a deplasat spre localitatea Arionești, raionul Dondușeni, iar la ora 01:28 a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin apropierea localității Cotiujeni, raionul Briceni, îndreptându-se spre localitatea Lucăceni, regiunea Cernăuți, Ucraina.

În altă țară vecină și prietenă cu Ucraina, armata poloneză a primit informații cu privire la o posibilă cădere a unui obiect necunoscut la aproximativ 45 de kilometri de granița cu Ucraina, a declarat pentru TVN24 Jacek Goryszewski, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional al Forțelor Armate.

„Serviciile au fost informate de către locuitori, iar o echipă terestră a fost trimisă pentru a securiza zona și a localiza locul, în cazul în care căderea a avut loc într-adevăr acolo”, a spus el, adăugând că ancheta este în curs de desfășurare.

Surse: Reuters, AFP, Interfax (Redactare: M. Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul ratifică acordul tehnico-militar cu Ucraina, la două zile după zborul unei drone rusești peste Chișinău

Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, vorbind de la tribuna Parlamentului, pe 19 noiembrie
Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, vorbind de la tribuna Parlamentului, pe 19 noiembrie

Parlamentul a ratificat joi un acord de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, despre care Ministerul Apărării spune că îl va ajuta să învețe de la ucraineni cum să intercepteze dronele care survolează spațiul aerian moldovean. Opoziția a criticat din nou înțelegerea, spunând că ar supăra Rusia.

Vorbind în fața deputaților înaintea votului din 19 noiembrie, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, a spus că Armata Națională are capacități limitate de interceptare și doborâre a dronelor.

Dezbaterile din parlament pe marginea acordului, care a fost ratificat cu 56 de voturi al majorității PAS, au avut loc după ce Republica Moldova a fost survolată de șapte drone într-o singură zi, pe 17 noiembrie, o dronă rusească Gheran-2 zburând în premieră pe deasupra câtorva cartiere ale Chișinăului.

Secretarul de stat Cojocaru a spus că armata are mitraliere care pot doborî asemenea drone, dar sunt puține și sunt folosite pentru protecția infrastructurii critice.

„În condițiile actuale, în afară de Ucraina, nimeni nu poate să împărtășească această experiență [de apărare anti-dronă]”, a spus oficialul.

Acordul din 12 articole semnat la Kiev pe 26 octombrie prevede că R. Moldova și Ucraina pot coopera pentru „îmbunătăţirea capacităţilor defensive” ale celor două țări, inclusiv prin proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, implementarea tehnologiilor de supraveghere şi protecţie a spaţiului aerian.

Miercuri, premierul Vasile Tofan, a amintit că R. Moldova lucrează la o nouă legislație care îi va permite să producă tehnologie de apărare antiaeriană, spunând că ar vrea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

De ce este supărată opoziția

Acordul cu Ucraina încheiat pe o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de a fi extins automat se spune că nu este o înțelegere „de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, că nu „aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova, iar cooperarea între cele două țări se va limita la activități de consultare, analiză și schimb de informații tehnice, „fără efect operațional direct”.

Opoziția și-a concentrat însă criticile exact în aceste domenii.

„Cooperarea tehnico-militară cu un stat aflat în război oferă Tiraspolului și Moscovei perfect pentru a acuza Chișinăul că își abandonează neutralitatea”, a declarat în ședința parlamentului deputatul socialist, Marcel Cenușa.

Comunistul Adrian Domentiuc a spus că, atâta timp cât Ucraina e în război, orice relație tehnico-militară cu ea „poate avea consecințe asupra securității noastre și asupra statutului nostru de neutralitate”.

Fostul premier Vasile Tarlev, deputat neafiliat, a sugerat ca prevederile acordului să fie amânate până se termină războiului din Ucraina.

În replică, deputatul PAS Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitatea statului, a acuzat opoziția că, opunându-se acordului, ar slăbi capacitatea de apărare a Republicii Moldova.

„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, nu înseamnă să fii slab. Din păcate, ești pe cont propriu dacă ești țară neutră”, a spus Carp.

Acordul cu Ucraina mai trebuie ratificat și de parlamentul de la Kiev, iar guvernul moldovean spune că nu se știe cât va dura examinarea în Rada Supremă.

Chiar și la intrarea lui în vigoare, fiecare proiect concret de cooperare trebuie aprobat în prealabil de autoritățile ambelor state, după o evaluare a riscurilor pentru securitatea națională.

Editor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Putin exclude posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră și în domeniul energetic după atacul asupra podului din Crimeea

Președintele rus Vladimir Putin vorbind în marginea summitului APEC de la Shenzhen (China) pe 19 noiembrie
Președintele rus Vladimir Putin vorbind în marginea summitului APEC de la Shenzhen (China) pe 19 noiembrie

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova nu va mai lua în considerare un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră sau asupra infrastructurii energetice, în urma loviturilor Ucrainei asupra podului care leagă Rusia de Crimeea. El a promis o reacție dură.

Kievul a lovit joi podul pentru a treia oară într-o săptămână, creând un context incomod pentru discuțiile trilaterale pe care Putin le-a purtat cu președinții Chinei și Statelor Unite la summitul APEC de la Shenzhen, scrie Reuters.

După încheierea discuțiilor trilaterale, Putin a declarat, la un briefing de presă individual, că a discutat cu Consiliul de Securitate al Rusiei despre o posibilă încetare a atacurilor pe mare și asupra instalațiilor energetice și că „a rugat pe toată lumea să se gândească mai bine la acest aspect și să revină asupra lui, în speranța că s-ar putea ajunge la un fel de acord”.

„Dar, după atacurile asupra podului din Crimeea, nu vor mai exista acorduri. Vom răspunde la aceste atacuri. Și vreau ca toată lumea să știe acest lucru: cred că răspunsul nostru va fi mult mai dureros decât ceea ce a făcut regimul de la Kiev podului”, a spus el.

El a adăugat că podul era folosit exclusiv în scopuri civile și nu pentru transportul de echipament militar, așa cum a susținut Kievul, sau de produse petroliere.

„Vom reface, desigur, podul. Tronsonul de drum a suferit daune grave”, a mai spus el.

La aceeași conferință de presă, Putin a făcut mai multe declarații despre cum vede el încheierea războiului din Ucraina, repetându-și în general poziția intransigentă și reproșând Europei și Ucrainei că nu doresc cu adevărat pacea.

„În ceea ce privește compromisurile, desigur că există compromisuri! Aceste compromisuri au fost propuse de partea americană, iar noi le-am acceptat în forma lor inițială, inclusiv la Anchorage. Așadar, ele există, iar noi le-am susținut”, a declarat Putin joi în fața jurnaliștilor, referindu-se la summitul lui cu președintele Donald Trump, din Alaska.

„Întrebarea este dacă celelalte părți implicate în conflict, Ucraina sau, să zicem, în acest caz, susținătorii lor europeni, doresc să accepte aceste compromisuri. Adică, dacă doresc sau nu să ajungă la un acord privind încetarea focului și încheierea războiului prin metode pașnice. Se pare că, în acest moment, răspunsul este nu. Ei bine, vom vedea, totul evoluează, totul se schimbă”, a mai spus el.

Surse: Reuters, Interfax (Editor: Mircea Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, trimis în arest preventiv pe 30 de zile, după un flagrant de corupție

 Igor Zubcu, președintele CNSM (fotografie de arhivă)
Igor Zubcu, președintele CNSM (fotografie de arhivă)

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Igor Zubcu, va sta în arest preventiv pentru cel puțin 30 de zile. Decizia a fost luată joi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la cererea procurorilor. Zubcu a fost reținut în flagrant luni, 16 noiembrie. El este bănuit că ar fi pretins și primit mită de la un om de afaceri care închiria un spațiu într-un imobil gestionat de organizația sindicală.

Potrivit Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție (CNA), Igor Zubcu ar fi acționat împreună cu un prestator de servicii juridice al confederației. Cei doi ar fi cerut bani de la administratorul unei firme care desfășura activități de alimentație publică într-un spațiu închiriat de la sindicate, promițându-i că nu îi vor crea impedimente în desfășurarea activității.

Anchetatorii susțin că liderul sindical ar fi primit anterior 4.000 de dolari, după care ar fi solicitat o nouă sumă, tot de 4.000 de dolari. Pentru a-l determina pe antreprenor să plătească, acesta l-ar fi amenințat cu majorarea chiriei, rezilierea contractului de închiriere și inițierea unor controale.

Reținerea a avut loc în urma unui flagrant organizat sub supravegherea CNA, în momentul în care Igor Zubcu ar fi primit 2.000 de dolari, reprezentând o parte din cea de-a doua sumă pretinsă.

Potrivit acuzatorului, Zubcu nu își reunoaște vina.

Până la publicarea acestei știri, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova nu a comentat public acuzațiile.

Reținerea survine într-o perioadă de tensiuni între mișcarea sindicală și autoritățile de la Chișinău. În ultimele săptămâni, CNSM a criticat mai multe inițiative ale Guvernului, exprimându-și opoziția față de planurile de simplificare a procedurilor de concediere a angajaților prevăzute de Codul muncii.

Totodată, confederația a cerut o majorare mai consistentă a salariului minim pentru angajații din sectorul bugetar, peste nivelul de 7.000 de lei propus de autorități.

(Editor: Mircea Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Myanmar a comis genocid împotriva minorității rohingya, a decis Curtea Internațională de Justiție. Ar putea fi un precedent pentru Israel

Refugiați rohingya urmăresc la televizor verdictul CIJ într-o tabără dn Bangladesh. Unii din cei mai tineri s-au născut deja acolo.
Refugiați rohingya urmăresc la televizor verdictul CIJ într-o tabără dn Bangladesh. Unii din cei mai tineri s-au născut deja acolo.

Myanmar a comis genocid împotriva minorității rohingya, a declarat joi Curtea Internațională de Justiție într-o hotărâre istorică, dispunând ca refugiaților să li se asigure întoarcerea în siguranță acasă și să li se acorde despăgubiri.

Decizia, luată la șapte ani de la introducerea cauzei de către Gambia, o țară cu populație majoritar musulmană, a marcat doar a patra ocazie, de la Holocaustul nazist încoace, în care o instanță internațională a hotărât că au fost îndeplinite condițiile legale necesare pentru a dovedi existența unui genocid. A fost prima dată când instanța a considerat un stat responsabil de genocid.

„Instanța constată că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor și au atacat etnicii rohingya care fugeau”, a declarat judecătorul-președinte Yuji Iwasawa la prezentarea hotărârii.

Instanța a constatat „că Republica Uniunii Myanmar a comis un genocid împotriva grupului etnic rohingya din nordul statului Rakhine”.

Timp de aproape trei ore, Iwasawa a prezentat dovezi numite de AFP „cutremurătoare” ale atrocităților comise de Myanmar împotriva minorității rohingya, în majoritate musulmană, în timpul campaniei începută în 2016, care a forțat sute de mii de persoane să fugă în țara vecină, Bangladesh.

Satele rohingya au fost „distruse în mod sistematic” și repopulate cu locuitori care nu aparțineau comunității rohingya, a mai declarat CIJ, hotărând că „singura concluzie rezonabilă” este că Myanmar intenționa să elimine populația – un criteriu esențial pentru a stabili existența unui genocid.

Guvernul din Myanmar nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu, scrie Reuters.

Se preconizează că decizia Curții Internaționale de Justiție, cunoscută și sub denumirea de „Curtea Mondială”, va avea repercusiuni mult dincolo de granițele Myanmarului, inclusiv asupra cazului din 2023 al Africii de Sud, în care Israelul este acuzat de genocid în Gaza.

Prima decizie importantă a curții din ultimii peste zece ani privind aplicarea Convenției privind genocidul din 1948 va fi analizată cu atenție de experții juridici în căutarea unor indicii cu privire la modul în care completul de judecată cu 15 membri a evaluat responsabilitatea statului în comiterea presupusă a unor crime internaționale.

Atât Israelul, cât și Myanmarul neagă acuzațiile de genocid și susțin că forțele lor au răspuns în mod legitim la atacurile grupurilor armate.

Surse: AFP și Reuters. Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Începând din 20 noiembrie, femeile din UE muncesc „fără plată” până la sfârșitul anului. Diferența de salarizare față de bărbați se menține

În UE, femeile câștigă în medie cu 11% mai puțin decât bărbații, la muncă egală. În Moldova, procentajul este chiar mai mare.
În UE, femeile câștigă în medie cu 11% mai puțin decât bărbații, la muncă egală. În Moldova, procentajul este chiar mai mare.

Oficialități ale Comisiei Europene, activiști și organizații de presă progresiste iau parte ca în fiecare an la o campanie de conștientizare a discriminării femeilor pe piața muncii, marcând momentul când femeile, dacă ar avea în restul anului salariu egal cu al bărbaților, ar înceta să mai fie plătite.

„Începând cu 20 noiembrie, femeile din UE lucrează pe gratis până la sfârșitul anului. Cu trei zile mai târziu decât anul trecut. În acest ritm, egalitatea va fi atinsă abia în 2054.”, a scris pe X comisara europeană a muncii, Hadja Labib.

„32 de milioane de femei sunt excluse de pe piața muncii. O risipă de talent pe care nu ne-o putem permite. Indicele EIGE ne arată unde ne aflăm. Haideți să facem ca Ziua Egalității Salariale să cadă pe 31 decembrie.”, a mai scris comisara.

Pe parcursul unui an, la același număr de ore lucrate, femeile câștigă în medie cu 11,8 % mai puțin decât bărbații, notează ziarul francez Libération, care în urmă cu 10 ani și-a chemat cititoarele la o grevă simbolică marcând momentul când femeile „încetează să mai fi plătite”.

Ziarul notează că diferența se reduce, desigur, având în vedere că în 2025 această zi a fost pe 10 noiembrie. Dar drumul de parcurs rămâne lung.

În acest ritm, ar mai fi nevoie de peste un secol pentru a ajunge la egalitatea salarială, reamintea anul trecut Rebecca Amsellem, fondatoarea organizației feministe „Les Glorieuses”.

Comisia Europeană notează că 12 țări din cele 27 membre în UE (Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Franța, Olanda, Slovacia, Portugalia, Spania și Suedia) organizează o Zi a Egalității Salariale, care cade în funcție de diferența salarială existentă în țara respectivă.

Potrivit Indexului Egalității de Gen (EIGE) ritmul eliminării discriminării femeii pe piața muncii din UE s-a încetinit după anul 2020, iar dintre noutăți merită amintit că în 2026 Franța a depășit în fruntea clasamentului egalității de gen Suedia - o campioană cu lungă tradiție în domeniu.

În ce privește R. Moldova, statisticile recente arată că femeile câștigă, în medie, cu 15,4 % mai puțin decât bărbații, diferența ajungând la 35–40 % în sectoare precum finanțele, asigurările și tehnologia informației.

Surse: Libération, Comisia Europeană, ONU. Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prințul Harry spune că s-ar înrola din nou în armată ca să lupte împotriva Rusiei, dacă ar fi nevoie

Prințul Harry al Marii Britanii într-o vizită la Lvov, în Ucraina, pe 16 noiembrie.
Prințul Harry al Marii Britanii într-o vizită la Lvov, în Ucraina, pe 16 noiembrie.

Prințul Harry al Marii Britanii a declarat că s-ar „înrola din nou” pentru a servi în armată și a lupta împotriva Rusiei, dacă ar fi nevoie, într-un interviu acordat din Ucraina ziarului „The Telegraph” și difuzat joi.

„Cred că întreaga lume are multe de învățat de la Ucraina”, a spus prințul în timpul unei vizite neanunțate efectuate în weekend în orașul Lvov, din vestul țării.

„Dacă mi s-ar cere să mă înrolez din nou, dacă va fi nevoie, atunci voi fi 100% prezent pentru a-mi servi țara alături de colegii mei veterani și de personalul militar”, a spus el în interviul publicat joi, citat de AFP.

Harry, fost ofițer al armatei britanice și fiul mai mic al regelui Charles al III-lea, a efectuat a patra sa vizită în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, pentru a se întâlni cu veterani răniți și personal medical.

Prințul este, de asemenea, fondatorul Jocurilor Invictus pentru veterani răniți și s-a întâlnit cu sportivi care speră să reprezinte Ucraina la ediția de anul viitor a jocurilor, în orașul britanic Birmingham.

„Doar pentru că nu zboară drone, gloanțe și rachete spre noi, asta nu înseamnă că nu suntem în război”, a mai declarat el în cadrul podcastului „Ukraine: The Latest” al cotidianului britanic.

„Sunt foarte încrezător că Europa va avea un front unit și ar fi fantastic să avem și mai mult sprijin din partea Americii în acest sens”, a adăugat el.

Mai devreme, în timpul vizitei sale de weekend la Lvov, el le-a spus veteranilor răniți și medicilor militari: „Veți câștiga războiul”.

El a repetat acest mesaj în podcast, insistând că „Ucraina câștigă” și că „nu există niciun scenariu în care Rusia să mai înregistreze vreun avans”.

Prințul în vârstă de 42 de ani a mai vorbit anterior despre cât de profund l-au marcat moartea și rănile „care pot schimba viața”, în timpul misiunii sale în Afganistan, și a lansat Jocurile Invictus în 2014, când încă făcea parte din armata britanică.

Harry, soția sa Meghan și cei doi copii ai lor s-au mutat înapoi în Marea Britanie la începutul acestui an din California, unde plecaseră pe fondul unei rupturi cu familia regală și cu fratele său, prințul William, moștenitorul tronului.

Cuplul din Sussex s-a reintegrat însă în viața publică în ultimele săptămâni, participând la diverse evenimente și vizitând Parlamentul European săptămâna trecută pentru un eveniment dedicat pericolelor cu care se confruntă copiii în mediul online.

Sursă: AFP. Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Podul Kerci, lovit de Ucraina a treia oară într-o săptămână, tocmai când Putin se întâlnește cu Trump și Xi în China

O imagine din dronă a podului avariat din Strâmtoarea Kerci. În dreapta se vede segmentul doborât la 17 noiembrie, în cel mai mare dintre cele trei atacuri din ultimele zile.
O imagine din dronă a podului avariat din Strâmtoarea Kerci. În dreapta se vede segmentul doborât la 17 noiembrie, în cel mai mare dintre cele trei atacuri din ultimele zile.

Ucraina a lovit podul care leagă Rusia de Crimeea pentru a treia oară într-o săptămână, forțând suspendarea traficului feroviar, au declarat autoritățile ruse, cu câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să se întâlnească cu liderii Chinei și ai SUA.

Momentul și impactul atacurilor Ucrainei asupra podului, cel mai lung din Europa și un simbol al Rusiei lui Putin, sunt incomode pentru șeful Kremlinului, în contextul în care acesta se pregătește să participe la ceea ce Moscova a prezentat drept un summit trilateral istoric cu președintele SUA, Donald Trump, și președintele chinez, Xi Jinping, care va avea loc mai târziu joi, observă Reuters.

Moscova speră că această întâlnire va transmite un semnal atât aliaților, cât și adversarilor, că ea – și nu Uniunea Europeană și Marea Britanie – face parte dintr-o nouă ordine mondială multilaterală în curs de formare.

Într-o declarație emisă joi, Ministerul Transporturilor din Rusia a precizat că nimeni nu a fost rănit în urma atacului ucrainean asupra peninsulei din Marea Neagră, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014, și că specialiștii evaluează în prezent pagubele suferite de pod.

„Ca urmare a unui atac nocturn cu drone, circulația trenurilor pe tronsonul feroviar al Podului Crimeea a fost suspendată temporar”, a precizat ministerul într-o declarație publicată pe Telegram.

Serghei Aksionov, guvernatorul Crimeii numit de Rusia, a confirmat atacul joi dimineață.

Podul lung de 19 kilometri este un proiect emblematic pe care Putin l-a inaugurat în 2018 și reprezintă un simbol al stăpânirii rusești a peninsulei, care găzduiește, de asemenea, Flota Rusiei de la Marea Neagră.

Marți, 17 noiembrie, drone și rachete ucrainene au distrus secțiunea centrală a podului, făcând arcul principal al podului să se prăbușească în mare și lăsând în urmă o breșă uriașă.

Primul atac din această săptămână, care a avut loc luni, a provocat pagube mai minore, dar le-a oferit forțelor ucrainene ocazia de a vedea cum vor reacționa apărările aeriene rusești.

Surse: Reuters și AFP. Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Zeci de lideri, inclusiv Maia Sandu, adunați la Berlin în semn de solidaritate continuă cu Ucraina atacată de ruși

Placă cu denumirea „Piața Libertății” și culorile naționale ale Ucrainei plasată în apropierea ambasadei ruse din Berlin (fotografie de arhivă)
Placă cu denumirea „Piața Libertății” și culorile naționale ale Ucrainei plasată în apropierea ambasadei ruse din Berlin (fotografie de arhivă)

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, este unul din zecile de lideri de state adunați joi, 19 noiembrie la Berlin la o nouă reuniune a așa-numitei „Coaliții de Voință” pentru Ucraina, o structură consultativă de aliați ai țării invadate de Rusia pe scară largă în urmă cu aproape cinci ani.

Întâlnirea este găzduită de cancelarul german Friedrich Merz și co-prezidată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Marii Britanii, Andy Burnham. Pe agendă se află identificarea modalităților de restabilire a păcii și continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, cum se amintește într-un comunicat de la Președinția R. Moldova.

Reuniunea de la Berlin va începe la doar câteva ore după summitul prezidențial tripartit de la Shenzhen, dintre liderul SUA Donald Trump, Vladimir Putin din Rusia și Xi Jinping din China.

Europenii au salutat întâlnirea și orice eforturi diplomatice de pace pentru Ucraina, dar se tem că marile puteri globale ar fi tentate să ajungă la înțelegeri peste capetele lor, inclusiv în această chestiune.

Discuțiile din capitala germană vor reuni apoi peste 30 de șefi de guvern europeni, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și pe reprezentanții SUA Jared Kushner și Steve Witkoff.

Coaliția de Voință este o platformă de coordonare politică și diplomatică. Obiectivul ei este susținerea eforturilor Ucrainei pentru obținerea unui armistițiu, urmat de o pace justă și durabilă, precum și asigurarea unor garanții de securitate care să împiedice o nouă agresiune.

Republica Moldova a aderat la această structură în iulie 2026, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Paris. Participarea ei este prezentată de autoritățile de la Chișinău drept o continuare a sprijinului acordat Ucrainei după declanșarea invaziei ruse.

În comunicatul de la Președinție se subliniază că implicarea Republicii Moldova în Coaliție este compatibilă cu statutul de neutralitate prevăzut de Constituție.

Precizarea vine pe fondul acuzațiilor înnoite din partea opoziției politice că guvernarea PAS ar pune în pericol neutralitatea și securitatea țării, de pildă prin planul de a shimba legislația pentru a permite investiții străine în producerea de armament pe teritoriul țării.

Gazda reuniunii de joi, Germania, s-a impus ca cel mai mare susținător al ajutorului militar acordat Ucrainei de când președintele Trump a redus sprijinul SUA și, totodată, își reconstruiește rapid propria armată pentru a descuraja o Rusie ostilă, notează AFP.

Merz a insistat în ajun ca toate cele 27 de state membre ale UE să contribuie la finanțarea Ucrainei, având în vedere că aceasta se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro anul viitor.

Miercuri, Uniunea Europeană a propus ca statele membre să acorde Ucrainei un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru a ajuta la acoperirea deficitului financiar.

„Suntem la fel de hotărâți ca oricând să sprijinim Ucraina atât în timp de război, cât și în timp de pace”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care era așteptată și ea la Berlin.

Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, vorbind din China, a afirmat că întâlnirea trilaterală de la Shenzhen va pune în umbră discuțiile de la Berlin.

„Ceea ce se întâmplă aici este esențial”, a declarat el pentru mass-media de stat rusă. „Iar ceea ce se întâmplă acolo este important, dar este secundar.”

Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina spune că atacurile rusești au provocat moartea a patru persoane la Odesa

O femeie ține un copil în brațe lângă clădiri avariate, în urma atacurilor cu drone rusești din Odesa, din 18 noiembrie 2026
O femeie ține un copil în brațe lângă clădiri avariate, în urma atacurilor cu drone rusești din Odesa, din 18 noiembrie 2026

Atacurile rusești asupra centrului istoric al orașului Odesa, din sudul Ucrainei, au provocat miercuri moartea a patru persoane, președintele Volodimir Zelenski calificându-le drept un asalt „brutal” care a vizat deliberat și echipele de intervenție rapidă.

Odesa, important port de la Marea Neagră apropiat graniței de est a Moldovei, a fost supusă unor bombardamente intense din partea Rusiei pe tot parcursul războiului, atacurile lovind infrastructura portuară și navele de marfă, mai ales.

Noile atacuri au lovit de trei ori centrul istoric, inclus în patrimoniul UNESCO, a declarat guvernatorul regional Oleg Kiper pe Telegram.

„Numărul total al victimelor atacurilor inamice din această dimineață a crescut la 13, dintre care patru decese”, a spus Kiper.

Imaginile publicate de serviciile de urgență ucrainene au arătat persoane rănite pe targă, clădiri cu ferestrele sparte și pompieri care stingeau un incendiu pe acoperișul unei clădiri.

„Au avut loc atacuri secundare după ce echipajele de intervenție rapidă și ofițerii de poliție ajunseseră deja la fața locului”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X.

El a calificat atacul drept „brutal și deliberat” și a afirmat că el constituie „o dovadă suplimentară a ceea ce doresc cu adevărat rușii și a modului în care privesc ei eforturile diplomatice”.

Pe parcursul războiului său de aproape cinci ani, Rusia a bombardat intens porturile din sudul Ucrainei, în încercarea de a distruge infrastructura maritimă și capacitatea Kievului de a exporta produse agricole.

În ceea ce numește o răzbunare justă pentru atacurile aeriene rusești, Ucraina a ripostat și ea, tot mai des în ultimele luni. Printre cele mai spectaculoase asemenea atacuri se numără cel care a distrus parțial podul Kerci – legătura simbolică, rutieră și feroviară, dintre Rusia și peninsula anexată ilegal de la Ucraina, Crimeea.

⁠Și mai recent, armata ucraineană a declarat că ⁠a lovit două rafinării de petrol din ⁠sudul Rusiei marți și în cursul nopții.

Statul Major General a precizat pe ‌Telegram că la rafinăria Ilskii au fost avariate rezervoarele, ⁠în timp ce la rafinăria Afipskii a fost lovită o unitate de prelucrare a petrolului.

Surse: AFP, Reuters

Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG