Un bombardament al Rusiei asupra orașului Kramatorsk, din estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 33 de persoane, au declarat joi autoritățile, descriind incidentul ca pe un atac țintit asupra civililor din acest „bastion strategic” atacat constant de ruși.

Alte 18 persoane au fost rănite în unul dintre cele mai mari atacuri din acest an. El a avut loc pe o stradă pe care, potrivit poliției, circulau două autobuze urbane în momentul atacului. Președintele Volodimir Zelenski a descris locul ca fiind o stație de autobuz.

Imaginile publicate de poliție ⁠arătă cadavre împrăștiate pe o stradă acoperită de moloz, precum și caroseria carbonizată a ceea ce părea a fi un autobuz.

„Pentru ei (rușii), un autobuz cu pasageri reprezintă o țintă atractivă tocmai pentru că o singură lovitură poate ucide cât mai mulți oameni posibil”, a declarat guvernatorul regional Vadim Filașkin pe aplicația Telegram.

Din partea Moscovei nu a existat niciun comentariu imediat cu privire la atac, notează Reuters. Rusia neagă că ar viza civilii, deși a bombardat în mod regulat orașe, localități și alte ținte ucrainene în timpul invaziei sale pe scară largă, care a început în februarie 2022.

• Te-ar mai putea interesa: Cel puțin 32 de oameni uciși în Ucraina. Zelenski condamnă atacul rusesc „abject”

Kramatorsk, care înainte de război număra aproximativ 150.000 de locuitori, este unul dintre orașele-cheie pe care Rusia nu le-a cucerit încă în regiunea Donețk, pe care Moscova o revendică drept teritoriu propriu.

A funcționat mereu ca un nod logistic și de aprovizionare pentru armata ucraineană pe parcursul războiului și face parte din așa-numita „centură de fortărețe” pe care armata ucraineană ține să le păstreze.

Atacurile au avut loc la doar o zi după ce cinci copii s-au numărat printre cele 22 de victime ale unui atac rusesc cu rachete asupra unui bloc de locuințe cu cinci etaje din Priluki, în regiunea Cernihiv, din nordul țării.

Sunt îngrijorări tot mai mari cu privire la creșterea numărului de victime civile în cadrul conflictului, întrucât ambele părți intensifică atacurile de lungă distanță dincolo de granițele lor, notează AFP. Ucraina a acuzat forțele ruse că atacă și ucid în mod deliberat civili.

Organizația Națiunilor Unite a documentat peste 17.000 de decese ale civililor pe durata războiului, dar afirmă că numărul real este considerabil mai mare.

Săptămâna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că omologul său rus, Vladimir Putin, a aprobat atacuri masive asupra zonelor civile.

Kremlinul a negat această acuzație.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Spaniolii au scandat „Rușine!” și „Asasini!” și au aprins lumânări pentru Maria del Carmen Abascal, o madrilenă de 87 de ani care a murit la spital după ce fusese evacuată pe targă din casă fiindcă proprietarii voiau o mărire de chirie pe care ea nu și-o putea permite.

Zeci de mii de spanioli, inclusiv cei care protestau non-stop în stradă pentru locuințe accesibile, au aprins lumânări și au scandat lozinci împotriva „rechinilor” imobiliari după ce Maricarmen, cum i-a spus toată lumea după ce a devenit cunoscută, a murit miercuri, după ce fusese internată cu simptome de depresie și epuizare.

Femeia stătea într-un apartament din cartierul madrilen înstărit Retiro de 70 de ani, plătind în ultimii ani 500 de euro pe lună dintr-o pensie de 1400 de euro. Proprietarii i-au cerut însă mai nou să plătească 2650 de euro sau să cumpere locuința, dacă vrea să rămână. Evacuarea ei forțată, pe o targă, a stârnit proteste de stradă în toată țara.

În unele zone din Spania, chiriile au crescut și cu 150% în ultimii zece ani, inclusiv sub presiunea turismului de masă.

• Te-ar mai putea interesa: Spaniolii demonstrează pentru dreptul la locuință după ce „legea Maricarmen” a picat în Parlament

Din cauza crizei, Uniunea Chiriașilor și sindicatele au convocat o grevă generală pentru 11 noiembrie, prima în mai bine de un deceniu, în Spania, iar premierul socialist Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru 29 noiembrie după de forțele de dreapta din parlament au respins măsuri guvernamentale în sprijinul chiriașilor.

Sanchez tot a promovat ulterior măsurile, prin decrete, dar ele pot fi întoarse de o nouă guvernare, iar pentru Maricarmen, care în baza lor s-ar fi putut întoarce acasă, vin prea târziu.

Ea s-a implicat în ultimele zile de viață în proteste, spunând că nu are unde să meargă și că nu-și poate lăsa în urmă „toate amintirile”, în casa unde au murit părinții ei.

„Eu nu mai sunt eu însămi”, spunea ea.

Moartea femeii, a cărei cauză medicală nu a fost făcută publică imediat, a devenit subiect de dispută între politicieni.

Partidul Popular, de dreapta, care conduce în sondaje, a refuzat să țină un minut de reculegere pentru Maricarmen în consiliul municipal din Madrid, pe care îl domină, iar liderii conservatori au avertizat guvernarea de stânga să nu exploateze incidentul în scopuri politice.

Stânga, ca și presa progresistă din Spania, au pus însă din nou criza pe seama dreptei și a corporațiilor nesătule, mai ales a celor din domeniul imobiliar.

Primărița conservatoare a capitalei, Diaz Ayuso, de 47 de ani, a fost în special ținta criticilor, după ce a comentat evacuarea octogenarei Maricarmen sarcastic, spunând că și ei i-ar place să nu mai plătească chirie când va fi bătrână.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu a spus că Ucraina trebuie sprijinită în continuare de toate țările europene, dacă ele doresc ca războiul să se încheie mai iute și a avertizat împotriva unor așa-numite „zone gri”, pro-ruse, pe harta Europei, inclusiv în urma unor alegeri europene pe care Rusia le-ar putea influența.

Sandu a făcut remarca la începutul unei conferințe de securitate organizată la Chișinău în 8-9 octombrie, răspunzând întrebărilor moderatorului Alec Russell, de la ziarul britanic Financial Times.

Ea a spus printre altele, în discuția purtată în engleză, că ezitările unor țări, pe care nu le-a numit, de a ajuta militar Ucraina în primii ani după invazie, de teama „escaladării” războiului, au fost „o greșeală”, căci au dat timp Rusiei să-și perfecționeze mașinăria de război, prelungind confruntarea.

„Acum, Rusia s-a militarizat, a făcut inovații, iar... prețul pe care trebuie să-l plătim este mai mare”, a spus Sandu, potrivit traducerii simultane puse la dispoziție pe net de organizatorii conferinței.

Ea a mai spus că existența pe harta Europei de „zone gri”, controlate de Rusia, este periculoasă, fără să le identifice mai precis. În discursul din deschiderea conferinței, Sandu amintea că „anul viitor, cetățenii din mai multe țări ale UE vor merge la vot”, anticipând că „metodele testate în Moldova sunt pregătite și pentru ei”.

Pentru 2027 sunt programate alegeri prezidențiale în Franța și parlamentare în Estonia, Grecia, Slovacia, Polonia, Finlanda și Italia.

• _{Te-ar mai putea interesa: Dezbateri aprinse la Kiev după ce un parlamentar a afirmat că „Ucraina pierde” și trebuie să ia în calcul un compromis}

În timpul discuției care s-a axat pe temele securității și ale integrării europene a Moldovei, Maia Sandu a mai spus că referendumul pentru aderarea la UE din 2024 a avut un scor așa de strâns din cauza dezinformării încurajate de Rusia, dar s-a bucurat că Moldova continuă pe calea europeană, sperând să adere la UE în 2030.

Întrebată despre ceea ce un politician de la Chișinău a numit Planul B, al unirii cu România, Maia Sandu a recunoscut că țara ei ar fi mai în siguranță, în condițiile actuale din regiune, dacă ar fi împreună cu România. Ea și-a repetat însă poziția cunoscută în tema unirii, anume că pentru asta ar fi nevoie de un sprijin al majorității moldovenilor, care la moment nu există.

Ea a mai spus, răspunzând întrebărilor moderatorului, că eventuala victorie a unor forțe de extremă-dreapta la alegeri în diferite țări europene (Franța, România) ar putea afecta sprijinul acelor țări pentru integrarea în UE a Moldovei, dar Chișinăul oricum va continua dialogul pe această temă cu toți partenerii săi europeni.

Conferința „Moldova Security Forum”, ajunsă la ediția a treia, reunește sute de participanți, inclusiv oficiali ai NATO, SUA și UE și se ține sub genericul „Consolidând reziliența democratică în Europa și regiunea Mării Negre”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul de la Chișinău a prezentat astăzi o hartă interactivă a reformei administrațiilor locale din Republica Moldova, care va reduce mult numărul de primării, punând în locul celor 32 de raioane doar trei regiuni (Centru, Nord, Sud), trei municipii de nivelul al II-lea (Chișinău, Bălți, Taraclia) și UTA Găgăuzia.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, principalul coordonator al reformei, a insistat la o conferință de presă că reforma va aduce beneficii tuturor cetățenilor, prezentând actuala „fragmentare” administrativ-teritorială ca pe o povară financiară și o frână în calea dezvoltării R. Moldova.

„Schimbarea nu va reduce democrația locală”, a mai spus Buzu, anticipând că primăriile comasate, „mai puternice”, care vor fi probabil numai 273, vor putea gestiona mai bine investițiile, reducând birocrația, vor fi mai moderne și mai eficiente, răzpunzând mai bine nevoilor cetățenilor.

Oficialul a mai promis că prin „stimulentul pentru dezvoltare”, acordat în procesul de amalgamare, Ungheni va beneficia de circa 150 de milioane de lei, Călărași – de 110 milioane de lei, Orhei – de 79 de milioane de lei, Rezina – de 78 de milioane de lei, iar Rîșcani – de 66 de milioane de lei, iar proiectele care urmează să fie susținute prin stimulentele pentru amalgamare au o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei.

• Vezi și: Cum se vede din teritoriu înlocuirea raioanelor cu regiuni

Buzu a insistat din nou că întreținerea unui număr mare de primării, ca în prezent, este prea scumpă, luând anual 9% din PIB, și tot mai lipsită de eficiență, în condițiile în care localitățile mici se golesc încă și mai mult, căci populația îmbătrânește, iar oamenii se mută în cele mai mari. Potrivit lui, în perioada 2014-2024, numărul de locuitori al așezărilor mici (sub 3000 de locuitori) s-a redus cu 33%.

Promotorii reformei cred, de asemenea, că ea ar putea debloca potențialul uman, anume competența și talentul funcționarilor publici. „Avem primari puternici, dar ei lucrează în primării slabe”, a spus Buzu, referindu-se la situația actuală.

Oficialul guvernamental a mai spus că 85% din primării au inițiat procedurile pentru „amalgamare”, iar 73% deja l-au încheiat.

Guvernul dorește ca reforma să se încheie cu ocazia alegerilor locale din 2027, care vor consfinți noua organizare administrativ-teritorială.

La locale, oamenii vor primi trei buletine de vot pentru a alege primarul, consilierii locali și consilierii regionali. La rândul lor, consilierii regionali vor alege președinții regiunilor, așa cum se întâmplă acum în consiliile raionale.

Schimbările promovate de guvernarea PAS au fost criticate de opoziție. Igor Dodon, liderul socialiștilor, a numit reforma teritorial-administrativă „o bombă” plasată sub statalitatea moldoveană, avertizând că ea subminează autonomia locală și a cerut în mai multe rânduri organizarea unui referendum pe această temă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile ucrainene spun că în atacurile rusești intensificate începute la 7 octombrie, considerate unele din cele mai sângeroase din cei aproape cinci ani de război, au murit cel puțn 32 de oameni, inclusiv 5 copii.

Cele mai grave pierderi s-au înregistrat la Priluki, din regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, unde o rachetă rusă a distrus un bloc cu cinci etaje.

Serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat pe Telegram că numărul victimelor din Priluki a crescut la 22 până joi dimineață, iar alte două cadavre au fost descoperite în urma unui atac aerian rus asupra unui bloc de apartamente din capitala Kiev, ridicând numărul victimelor de acolo la patru.

Ministrul de Interne, Ivan Vihivski, a estimat anterior numărul total al victimelor la nivel național la 28, dintre care 20 au murit în atacul de la Priluki, inclusiv cinci copii.

Miercuri seara, autoritățile din Kiev au declarat că resturile căzute de la o dronă au ucis două persoane într-o suburbie.

• Te-ar mai putea interesa: Atac asupra unei șosele din regiunea Odesa, soldat cu cinci răniți. Rusia intensifică loviturile asupra infrastructurii ucrainene

Zelenski a estimat, seara, că 100 de persoane au fost rănite pe întreg teritoriul țării.

El a subliniat că atacurile au coincis cu ziua de naștere a președintelui rus Vladimir Putin.

„Acesta este genul de cadou de ziua de naștere pe care și l-a făcut Putin: uciderea de copii, uciderea oamenilor”, a spus Zelenski în discursul său video de seară.

În comentariile anterioare publicate online, Zelenski a afirmat că, în timpul atacului masiv, au fost uciși civili și în capitala Kiev, precum și în orașele din centrul țării, Oleksandria și Kremenciuk.

În total, Rusia a lansat 70 de rachete asupra Ucrainei în cursul nopții — multe dintre ele fiind muniții balistice de mare viteză — și zeci de drone de atac Shahed, a spus el.

„Rușii au vrut să lovească dureros și demonstrativ. Acesta a fost unul dintre cele mai abjecte atacuri”, a spus Zelenski.

Între timp, aliații vestici ai Ucrainei, inclusiv unii din cei mai puternici membri europeni ai NATO, își continuă declarațiile și gesturile de sprijin pentru țara atacată de Rusia. Joi era așteptat la Kiev ministrul de externe al Marii Britanii, Ed Miliband, care urma să promită noi ajutoare militare, la doar câteva zile după o vizită similară a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ucrainene au fost nevoite să mărească miercuri treptat bilanțul morților în urma unor atacuri rusești masive, pe care președintele Volodimir Zelenski le-a numit „un cadou făcut lui (Vladimir) Putin de ziua lui”.

În orașul Priluki, din nordul țării, cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte 38 rănite în urma lovirii unui bloc de locuințe cu cinci etaje de către rachete, a declarat poliția regională din Cernihiv. Autoritățile se tem că ar mai putea exista persoane blocate sub dărâmături în oraș, situat la aproximativ 120 de kilometri est de Kiev. Printre cei uciși s-au numărat și copii.

• Te-ar mai putea interesa: Doi morți la Kiev după un nou atac rusesc. Nou „zbor neautorizat” deasupra Moldovei

Tot miercuri, când președintele rus Vladimir Putin a împlinit 74 de ani, s-a anunțat că cel puțin doi oameni au fost uciși de atacurile asupra capitalei Kiev, iar alți doi au murit la Dnipro și Kremenciuk într-una din zilele cele mai îndoliate pentru Ucraina invadată de ruși, potrivit AFP.

Într-o postare pe rețele, condamnând noile atacuri, președintele Volodimir Zelenski a făcut legătura între bilanțul tragic ale zilei și aniversarea liderului de la Kremlin. „Rușii au vrut să lovească dur și în mod demonstrativ”, a declarat el miercuri, calificând atacul drept „unul dintre cele mai abjecte” din conflictul care durează de aproape cinci ani.

Atacurile au fost condamnate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a numit „terorism” din partea Rusiei și a anunțat livrarea unei noi sume mari pentru apărarea Ucrainei, anume de 1,2 miliarde de euro.

Tot miercuri, președintele Zelenski a anunțat că forțele armatei ucrainene au lovit din nou obiective din interiorul Rusiei, publicând pe rețele imagini cu ceea ce a numit „răspuns pe măsură” la agresiune.

„În ultima zi, luptătorii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să-și finanțeze și să ducă războiul său brutal – două instalații petroliere și un poligon de antrenament din regiunile Perm, Samara și Astrahan. De asemenea, a avut loc o acțiune de răspuns în Marea Neagră”, a scris Zelenski.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul R. Moldova a anunțat că simplifică procedurile pentru construcția noii linii electrice spre România, Strășeni-Gutinaș, finanțată cu 130 de milioane de dolari de Statele Unite și a numit-o în premieră „Trump Liberty Line”, cum a prezentat-o în ajun ambasada SUA la Chișinău.

Într-un comunicat de presă după ședința de guvern de miercuri, executivul condus de Vasile Tofan a spus că a aprobat proiectul de lege care va permite „urgentarea procedurilor necesare pentru realizarea investiției strategice”, declarată proiect de importanță națională. Este vorba în primul rând de procedurile de expropriere a terenurilor și de cercetarea arheologică a zonelor „cu patrimoniu arheologic” pe unde va trece linia.

Ea va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hîncești.

„Această linie e foarte importantă. Suntem recunoscători administrației americane pentru sprijinirea acestui proiect”, a declarat premierul Tofan despre linia care va avea 70km pe teritoriul moldovean și capacitatea de 400 kv, urmând să intre în funcțiune în anul 2032.

Proiectul include modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni.

În comunicatul de la guvern se amintește că „recent, Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Trump Liberty Line””.

Agenția Reuters a citat un purtător de cuvânt guvernamental de la București cu declarația că „guvernul român a susținut întotdeauna proiectele de interconectare dintre România și Moldova, iar faptul că Statele Unite le susțin și le finanțează nu face decât să reconfirme importanța lor strategică”.

Guvernul SUA a aprobat finanțarea „liniei Strășeni-Gutinaș” la mijlocul lunii septembrie a anului trecut, prezentându-l ca o contribuție la asigurarea independenței energetice a R. Moldova, printr-o aprovizionare „mai fiabilă” de pe piețele europene.

Denumirea „Trump Liberty Line” a apărut în premieră într-o postare a ambasadei SUA la Chișinău, pe 6 octombrie.

Comentând-o, agenția Reuters amintește că „numele lui Trump îl poartă tot mai multe proiecte din întreaga lume”, cum ar fi un coridor de transport ce ar urma să traverseze Armenia sau o bază militară planificată în Polonia, într-o vreme când - conchide Reuters - „guvernele încearcă să intre în grațiile președintelui SUA”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe fondul informațiilor neconfirmate despre apariția ciumei pulmonare în Siberia rusă, autoritățile de la Chișinău au asigurat astăzi populația că riscul ca maladia să ajungă în Moldova este extrem de scăzut. Între timp, cresc presiunile asupra Rusiei să facă publice mai multe detalii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică din R. Moldova (ANSP) a dat asigurări miercuri că „supravegherea epidemiologică este asigurată în permanență”, amintind totodată că boala, dacă apariția ei este reală, nu mai este așa periculoasă ca pe vremuri, deoarece poate fi tratată eficient cu antibiotice, cu condiția să fie administrate rapid.

ANSP a asigurat, de asemenea, că în cazul extrem de improbabil al apariției unor asemenea cazuri în Moldova, unde ea nu s-a mai pomenit în „perioada contemporană”, riscul ca boala să „scape” în public - în timpul testărilor, de exemplu - este foarte scăzut.

Comunicatul vine când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei să clarifice informațiile din presă că al doilea angajat al unui institut de combatere a ciumei din Irkuțk s-ar fi îmbolnăvit și să dea detalii despre primul caz suspectat, semnalat public la 2 octombrie, al unei laborante care a decedat la spital.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus miercuri că este necesară o „transparență deplină” pentru a putea evalua corect riscul pentru sănătatea publică.

El a reiterat că OMS este pregătită să ofere Moscovei sprijin tehnic, dacă i se va solicita acest lucru. În ajun, autoritățile locale siberiene spuneau că Rusia nu are nevoie de asemenea ajutor.

• Citește și: Pericol „foarte scăzut” pentru sănătatea publică europeană, în urma cazului de ciumă pulmonară din Siberia, spune OMS

Administrația republicană din Statele Unite presează separat Moscova să dea detalii.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că vrea să discute pe această temă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în timp ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio a îndemnat Moscova să dea dovadă de transparență.

O publicație rusă din exil, specializată în știri din Siberia, a relatat vineri că femeia decedată — identificată ca fiind Daria Șipilova, în vârstă de 28 de ani — s-ar fi putut infecta cu ciuma pneumonică în urma spargerii unei eprubete.

Alte surse media au făcut o posibilă legătură între decesul acesteia și un accident de laborator survenit la unitatea respectivă.

Publicația „People of Baikal” a precizat că până la 200 de persoane cu care ar fi putut intra în contact Șipilova se află în carantină.

Autoritățile ruse afirmă însă că nu este confirmată cauza decesului, iar agenția de supraveghere sanitară Rospotrebnadzor a negat afirmațiile care circulau într-un document publicat online, potrivit cărora ar fi fost luate măsuri speciale.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul de la Chișinău a salutat miercuri publicarea în ajun a strategiei de reformă prin care Uniunea Europeană se pregătește să fie capabilă să primească noi membri, inclusiv R. Moldova, probabil până la sfârșitul actualului deceniu.

Vorbind la o ședință de guvern, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, a spus că strategia prezentată marți la Bruxelles de comisarul european pentru extindere Marta Kos dovedește în primul rând că UE dorește serios să primească noi membri.

„Noi demult așteptăm acest anunț, până acum erau doar discuții, acum vedem un document concret pus pe masă în fața liderilor europeni pentru a lua decizii cum va arăta Uniunea Europeană de mâine”, a spus Gherasimov.

Documentul prevede printre altele simplificarea procesului de aderare, dar și anumite constrângeri suplimentare pentru noile state membre, astfel ca UE să se asigure că nu vor da înapoi pe calea reformelor, odată intrate.

Gherasimov a salutat de asemenea miercuri anunțul că Moldova și alte trei țări avansate în procesul aderării vor primi la 28 octombrie „foi de parcurs” care trasează mai clar drumul spre integrare.

„Pentru noi, asta înseamnă mai multă predictibilitate și mai multă previzibilitate a procesului de negocieri”, a spus Gherasimov, potrivit stenogramei ședinței de guvern.

• Te-ar mai putea interesa: „Important e să ajungem în UE”. Ce cred politicienii de la Chișinău despre eventuale drepturi reduse în primii ani după aderare

La aceeași ședință, premierul Vasile Tofan a confirmat indirect spusele comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis. El declara săptămâna trecută la Chișinău că Moldova are încă de făcut încă două treimi din reformele promise pentru a primi bani într-un așa numit Plan de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro - cea mai mare asistență externă din istoria țării.

Tofan a spus că în prima jumătate a anului curent Moldova a făcut 18 din 20 de reforme promise, primind încă 157 de milioane de euro pentru ele, dar până la sfârșitul anului ar mai avea de făcut încă 40 de reforme.

Vineri la Chișinău, Dombrovskis spunea că Moldova se află calendaristic la jumătatea perioadei în care trebuie să facă reformele promise (2025-2027), dar i-au rămas de făcut două treimi dintre ele.

Până acum Chișinăul a primit aproximativ 610 milioane de euro în schimbul reformelor, bani despre care premierul Tofan a spus miercuri că „merg direct la buget”.

„Este un mecanism meritocratic. Dacă livrezi reformele, obții finanțarea”, a explicat Tofan.

Republica Moldova vrea să termine negocierile de aderare în 2028 și să adere cel mai târziu în 2030, un calendar despre care actuala Comisie Europeană spune că ar fi fezabil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Israelienii marchează miercuri trei ani de la atacul lansat de organizația Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, pe 7 octombrie 2023, urmat de o ofensivă militară israeliană ce a distrus o mare parte din teritoriul palestinian ocupat Gaza, omorând peste 74.000 de oameni.

La locul desfășurării festivalului de muzică Nova, unde militanții Hamas au deschis focul în zori, pe 7 octombrie 2023, membrii familiilor și-au plecat capetele în tăcere — deși cel puțin unul dintre ei a pus muzică techno în semn de omagiu adus celor căzuți, a relatat un reporter AFP.

Atacurile din 7 octombrie 2023, în cursul cărora militanții au ucis 1.200 de persoane și au dus 251 de ostatici în Gaza, au marcat cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului. Comemorări erau programate pentru azi pe tot teritoriul israelian, dar și în alte țări - din Australia până în Germania sau SUA.

Această aniversare este prima pentru israelieni ‌fără niciun ostatic reținut încă în Gaza, cei morți și cei vii fiind schimbați cu Hamas cu palestinieni deținuți în închisorile israeliene, scrie Reuters. Rămășițele pământești ale ultimului ostatic israelian au fost recuperate în ianuarie.

Comemorarea are loc cu doar 20 de zile înainte de primele alegeri din Israel de la atac, un scrutin considerat un referendum asupra lungului mandat al prim-ministrului Benjamin Netanyahu.

• Vezi și: Israelul este gata să „ajute” palestinienii să plece din Gaza.

Această aniversare este, de asemenea, prima de la acordul de încetare a focului din 10 octombrie 2025, negociat cu intermedierea SUA, care a pus capăt luptelor majore, dar nu a reușit să oprească atacurile israeliene în Gaza sau să asigure dezarmarea Hamas și a altor grupări militante.

Acordul a lăsat Israelul în controlul a aproximativ 53% din Gaza, teritoriu extins ulterior de forțele israeliene la aproape două treimi. Hamas controlează restul de o treime, unde cei 2 milioane de locuitori trăiesc în mare parte în corturi improvizate și clădiri distruse de bombardamente.

O anchetă ONU a constatat în 2025 o rezoluție care consideră campania israeliană din Gaza genocid, un termen respins vehement de Israel și aliații lui.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două persoane au fost ucise miercuri în capitala Ucrainei, Kiev, în cel mai recent din seria atacurilor aproape zilnice și neîntrerupte ale Rusiei asupra vecinei săle. Atacul a provocat, de asemenea, pagube clădirilor și depozitelor din oraș.

Două cadavre au fost găsite după ce atacul aerian a provocat un incendiu într-un complex de garaje, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe Telegram.

„Rachetele cad una după alta. Din câte pot număra, sunt cel puțin 10-12 explozii. E zgomot mult în centrul orașului”, a declarat un reporter.

Alte atacuri aeriene asupra orașului Dnipro, din sud-estul țării, au avariat o instalație industrială, infrastructura de transport din Zaporijia și blocuri de locuințe din Kremenciuk, au declarat oficialii regionali pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai târziu, miercuri, președintele ucrainean Zelenski a informat pe rețele că alți civili au fost uciși la Cernihiv.

„Astăzi, ca un cadou de ziua lui Putin, armata rusă a distrus o clădire de locuințe din Priluki, din regiunea Cernihiv. Era un bloc de apartamente obișnuit, cu cinci etaje. Din păcate, până în acest moment, s-au înregistrat cinci morți și 26 de răniți, printre care și cinci copii. Este posibil ca sub dărâmături să mai fie încă oameni”, a scris Zelensy pe X.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat miercuri că forțele sale au lansat un „atac masiv” asupra unor ținte din Kiev și din alte regiuni ucrainene.

De asemenea, a informat că a lovit instalații portuare din regiunea Odesa, precum și nave maritime utilizate „în interesul forțelor armate ucrainene”.

Marți seara, Ucraina a lovit la rândul ei un petrolier în largul coastei sudice a Rusiei, provocând un incendiu de proporții și un nor de fum negru care a acoperit anumite zone ale orașului turistic Soci.

De la începutul conflictului, în 2022, ambele părți au atacat intens navele comerciale din zona Mării Negre, Rusia lovind în ultimele zile nave de transport de cereale care transportau mărfuri ucrainene în apropierea coastelor României și Bulgariei, state membre ale UE și NATO.

Ministerul Transporturilor din Rusia a declarat că un petrolier sub pavilion liberian a fost atacat de „drone navale” și că „petrolul brut arde în apele Mării Negre”.

Pompierii nu au putut stinge incendiul din cauza intensității acestuia, dar un echipaj format din 23 de persoane – toți cetățeni indieni – a fost salvat, a adăugat ministerul.

Între timp, încă un „zbor neautorizat” a fost detectat miercuri dimineață în spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei, a informat Ministerul Apărării de la Chișinău, fără să precizeze despre ce tip de obiect aerian este vorba.

Potrivit informațiilor oferite de autorități, aparatul a părăsit imediat spațiul aerian al Republicii Moldova, la ora 08:44, în direcția localității Limanske, Ucraina.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ruse au lansat un atac multiplu asupra unei șosele din regiunea Odesa, pe 6 octombrie, avariind camioane și autoturisme și rănind cinci persoane. Atacul a avut loc pe fundalul unei campanii rusești tot mai intense de lovituri asupra infrastructurii și logisticii Ucrainei, inclusiv asupra transportului civil și infrastructurii portuare.

Șeful administrației militare regionale, Oleh Kiper, a anunțat în după amiaza zilei de marți că două dintre persoanele rănite au fost spitalizate, iar starea uneia este extrem de gravă.

Regiunea Odesa este una importantă pentru legăturile rutiere dintre Ucraina și Republica Moldova. Autostrada Odesa-Reni asigură una dintre principalele conexiuni dintre Odesa și sudul Moldovei, prin zona Palanca. În ultimele luni, atacurile rusești au vizat și infrastructura de frontieră ucraineană din apropierea Moldovei.

Pe 9 septembrie, un atac rusesc asupra punctului de trecere Starokazacie-Tudora a ucis două persoane și a rănit alte trei. Potrivit unui oficial ucrainean citat recent de Europa Liberă, trei puncte de trecere de la frontiera cu Moldova au fost „practic complet distruse” de atacurile rusești.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Potrivit viceministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) constată că Rusia și-a intensificat de la sfârșitul lunii septembrie campania de lovituri asupra Ucrainei, vizând tot mai mult infrastructura civilă și logistică. Analiștii spun că atacurile asupra podurilor și altor obiective de infrastructură urmăresc să perturbe economia și viața de zi cu zi a populației și să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta condițiile Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că serviciile de informații au transmis date actualizate despre pregătirea de către Rusia a unui nou atac masiv asupra Ucrainei. În cadrul unei reuniuni cu oficiali guvernamentali și militari, a spus Zelenski, au fost pregătite măsuri de contracarare și soluții logistice suplimentare, în contextul campaniei rusești de atacuri asupra infrastructurii și logisticii ucrainene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două nave comerciale au fost atacate cu drone în noaptea de 5 spre 6 octombrie în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, la aproximativ 70 de mile marine de orașul Biala. Una dintre nave s-a scufundat, iar echipajul său este dat dispărut. Autoritățile bulgare au anunțat o amplă operațiune de căutare și salvare.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că navele au fost lovite în jurul orei 3:00 de drone aeriene și maritime și a calificat atacul drept o încălcare gravă a dreptului internațional. Potrivit acestuia, este primul atac de acest fel asupra unor nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Nici Bulgaria, nici cele două nave nu au indicat cine se află în spatele atacului. Rusia și Ucraina nu au revendicat și nu au comentat până acum incidentul.

Una dintre nave, ALFA WATAN, care naviga sub pavilion togolez, a suferit avarii structurale grave și s-a scufundat. Soarta echipajului nu este cunoscută. În zonă au fost găsite veste de salvare și plute răsturnate, însă până acum nu au fost găsiți membri ai echipajului.

A doua navă, ABLE, sub pavilion Palau, a fost cuprinsă de incendiu. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, dintre care 11 sunt cetățeni turci și șapte indieni. Doi dintre ei au fost răniți și au primit îngrijiri medicale.

Atacul are loc la o zi după ce o altă navă comercială, Royad Mammadov, a fost lovită și a luat foc în zona economică exclusivă a României. Doi membri ai echipajului au murit, iar 11 au fost salvați. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești, însă autoritățile române nu au confirmat această versiune.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că atacurile asupra navelor civile sunt „inacceptabile” și a spus că situația din Marea Neagră este tot mai îngrijorătoare.

În ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada SUA la Chișinău a anunțat lansarea unui grup de lucru pentru construcția liniei electrice Strășeni-Gutinaș, care se va numi, potrivit anunțului reprezentanței diplomatice, „Trump Liberty Line”. Proiectul este susținut de o investiție de 130 de milioane de dolari din partea guvernului american.

„Săptămâna trecută a marcat un important pas înainte pentru viitorul energetic al Republicii Moldova, când Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș «Trump Liberty Line»”, se arată în anunțul Ambasadei SUA. Potrivit acesteia, proiectul va consolida securitatea și independența energetică a Republicii Moldova și va extinde oportunitățile pentru companiile și tehnologiile americane.

Linia de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 190 de kilometri, dintre care circa 70 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și 120 de kilometri în România. Ea va conecta stația electrică Strășeni cu stația Gutinaș din România și va fi a treia interconexiune electrică aeriană de 400 kV dintre cele două țări.

Ministerul Energiei va propune spre aprobare, în ședința Guvernului din 7 octombrie, un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei Strășeni-Gutinaș și de modernizare a stației Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național.

Proiectul ministerului nu face referire la denumirea „Trump Liberty Line”, folosită în anunțul Ambasadei SUA.

Potrivit notei informative a ministerului, proiectul este strategic pentru diversificarea rutelor de import și export de energie și pentru integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană.

Proiectul Strășeni-Gutinaș făcea anterior parte din portofoliul USAID. În septembrie 2025, Ambasada SUA anunța că guvernul american va finanța construcția cu 130 de milioane de dolari, după reducerea activității USAID de către administrația Trump.

Potrivit documentelor Ministerului Energiei, finalizarea proiectului este prevăzută pentru 2032. Linia este inclusă în planurile Moldovei de consolidare a rețelelor electrice și de integrare în sistemul electroenergetic european ENTSO-E.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fostul șef al serviciului german de informații externe (BND), August Hanning, a fost arestat marți sub suspiciunea de spionaj și tentativă de trădare, au anunțat procurorii federali germani. Un fost șef de cabinet al lui Hanning, identificat drept Manfred D., a fost de asemenea arestat.

Hanning, care a condus BND între 1998 și 2005, este suspectat de spionaj în detrimentul statului, obținerea unor secrete de stat, tentativă de trădare și activități în serviciul unui serviciu de informații străin. Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat străin ar fi acționat. Manfred D. este suspectat că l-ar fi ajutat.

Potrivit procurorilor, D. i-ar fi furnizat lui Hanning, contra unor sume de bani, aproximativ 2.000 de documente ale BND, multe dintre ele clasificate și destinate exclusiv uzului intern al serviciului. D. a lucrat ca șef de cabinet al mai multor directori ai BND între 2012 și 2026 și a avut acces la informații confidențiale.

Anchetatorii suspectează că Hanning a folosit cel puțin unele dintre documentele secrete pentru a întocmi o analiză destinată unui reprezentant al unui serviciu de informații străin. Nu este clar dacă analiza a ajuns la destinatar. Într-un alt caz, el ar fi transmis unui reprezentant al unui alt serviciu străin informații bazate parțial pe documente ale BND. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, în acest caz nu este vorba despre Rusia.

Hanning a fost arestat la domiciliul său din Nordwalde, în apropiere de Münster, iar D. a fost reținut în Bavaria. În paralel, au fost efectuate percheziții în mai multe locații, inclusiv la Berlin. Cei doi urmează să fie prezentați unui judecător al Curții Federale de Justiție, care va decide asupra arestului preventiv.

Cazul a fost descoperit după o percheziție efectuată anul trecut la locuința și birourile lui Hanning, într-o altă anchetă. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, anchetatorii au găsit atunci un suport electronic cu documente clasificate ale BND, care au fost ulterior transmise autorităților federale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.