WASHINGTON — Ministrul leton al Apărării a minimizat orice pericol imediat după cel mai recent avertisment nuclear formulat de Rusia la adresa NATO în legătură cu exclava sa Kaliningrad, de la Marea Baltică.
„Nu văd o amenințare iminentă în acest moment”, a declarat Raivis Melnis pentru RFE/RL într-un interviu acordat la Washington pe 30 septembrie, alăturându-se poziției secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a afirmat că nu a luat „atât de în serios” avertismentul Rusiei.
Rusia a avertizat NATO în această săptămână că este pregătită să își folosească întregul arsenal, inclusiv arme nucleare, dacă Alianța Nord-Atlantică ar încerca să izoleze Kaliningradul, exclava rusă puternic militarizată din regiunea baltică, situată între statele membre NATO Polonia și Lituania.
Într-o notă diplomatică distribuită statelor membre NATO, Moscova a afirmat că deține informații potrivit cărora Alianța pregătește o „blocadă aeriană și navală” a teritoriului.
Avertismentul l-a determinat pe Rutte să ceară Rusiei să „înceteze amenințările nucleare”, subliniind că NATO este o alianță defensivă și că „acest lucru nu este absolut deloc justificat și nici util”. Rutte a adăugat că președintele rus Vladimir Putin știe că nu poate câștiga într-o confruntare directă cu NATO.
Melnis a relevat că Rusia a recurs în repetate rânduri la amenințări nucleare de la lansarea invaziei sale pe scară largă în Ucrainei, susținând că Moscova folosește o astfel de retorică pentru a speria populațiile occidentale, a slăbi sprijinul acordat Kievului și a testa coeziunea Alianței Nord-Atlantice.
„Rusia va folosi orice mijloace pentru a ne amenința, pentru a provoca teamă populației noastre de a mai sprijini Ucraina și, de asemenea, dar și pentru a ne distruge unitatea și coeziunea, pentru a ne testa și a vedea unde se află aceste limite”, a spus el.
Riscuri de escaladare?
Avertismentul Rusiei a stârnit totuși îngrijorare în rândul specialiștilor în controlul armamentelor și securitate, mai ales din cauza poziției strategice a Kaliningradului și a evoluției doctrinei nucleare ruse.
Daryl Kimball, directorul executiv al Arms Control Association, organizație neguvernamentală și nepartizană cu sediul la Washington, a declarat pentru Europa Liberă că amenințarea Rusiei trebuie luată în serios și condamnată ca fiind inacceptabilă. În opinia sa, limbajul folosit de Moscova reflectă ceea ce el a descris drept o abordare iresponsabilă față de pericolele utilizării armelor nucleare.
Kimball a remarcat că NATO nu pare să pregătească o operațiune militară pentru a izola Kaliningradul. Chiar dacă o asemenea confruntare ar fi luată în calcul, folosirea armelor nucleare într-un conflict care implică un alt stat sau o altă alianță dotată cu arme nucleare ar putea declanșa represalii și o escaladare cu consecințe potențial catastrofale, a spus el.
În schimb, Moscova ar trebui să își discute preocupările cu NATO pe canale diplomatice, a argumentat Kimball.
„În loc să amenințe cu un atac nuclear, Kremlinul ar trebui să contacteze capitalele NATO pentru a clarifica orice preocupări ar putea avea Rusia și să le abordeze pe cale diplomatică și responsabilă”, a spus el.
Lynn Rusten, cercetătoare principală la Center for European Policy Analysis și fostă responsabilă de controlul armamentelor și neproliferare în cadrul Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, a declarat pentru RFE/RL că cea mai recentă retorică nucleară a Rusiei pare „dezechilibrată și hiperbolică” din perspectiva occidentală.
Rusten a avertizat însă și asupra unei combinații periculoase de factori: amenințările Rusiei și acțiunile provocatoare de război hibrid, prezența trupelor NATO și ruse în imediata apropiere unele de altele, sprijinul continuu al Occidentului pentru Ucraina și lipsa unui dialog semnificativ.
Potrivit acesteia, toate aceste condiții pot crește riscul unor calcule greșite cu consecințe periculoase, în special în condițiile în care Rusia și NATO își impun propriile „linii roșii”, iar canalele de gestionare a tensiunilor rămân limitate.
„Lipsa unui dialog semnificativ și diferențele tot mai mari în ceea ce privește percepțiile asupra securității comportă un risc grav de escaladare suplimentară și, potențial, neintenționată, precum și de extindere a acestui conflict”, a spus Rusten.
Sylvia Mishra, directoarea pentru politici nucleare a Institute for Security and Technology, a declarat că politica de brinkmanship nuclear — adică asumarea deliberată a riscului unei escaladări nucleare — nu este o noutate pentru Moscova, dar trebuie totuși tratată cu seriozitate.
Kaliningradul găzduiește cartierul general al Flotei ruse din Marea Baltică și are o importanță strategică, dar este vulnerabil din punct de vedere geografic: este înconjurat de state membre NATO, Polonia și Lituania, și separat de teritoriul continental al Rusiei.
Mishra a spus că operațiunile aeriene ale NATO desfășurate în jurul exclavei la jumătatea lunii august, despre care s-a relatat că au implicat aeronave capabile să perturbe comunicațiile, radarele și sistemele de navigație, ar fi putut amplifica sentimentul de vulnerabilitate al Moscovei.
Ea a menționat, de asemenea, revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei din 2024, prin care Moscova a redus oficial pragul descris pentru o eventuală utilizare a armelor nucleare.
Potrivit lui Mishra, cel mai recent avertisment pare să fie primul caz în care Rusia a transmis o notă diplomatică scrisă prin care avertizează explicit că este pregătită să folosească arme nucleare dacă Alianța Nord-Atlantică ar încerca să izoleze Kaliningradul.
Atacurile hibride
Pentru Melnis, însă, amenințarea cea mai imediată nu este nici cea nucleară, nici un atac militar convențional rus la scară largă împotriva NATO, ci o campanie tot mai extinsă de activități hibride – acțiuni ostile care nu ajung la un război deschis, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj și utilizarea migrației ca armă.
El a spus că Letonia și aliații săi reevaluează permanent amenințările, monitorizând capacitățile militare ale Rusiei, pierderile suferite în Ucraina, capacitatea de recrutare și generare de forțe, precum și activități precum presupusele atacuri asupra unor obiective ale industriei de apărare și infrastructurii critice.
„Monitorizăm situația și lucrăm îndeaproape cu partenerii ucraineni și cu partenerii noștri din NATO”, a spus Melnis, adăugând că evaluarea amenințărilor de către Letonia este un proces continuu și că activitatea hibridă este în creștere.
Melnis a spus că nu consideră că Rusia are în prezent capacitatea de a lansa o ofensivă convențională împotriva unei țări NATO, în timp ce își continuă războiul din Ucraina.
„Rusia s-a oprit în Ucraina, nu își atinge obiectivele”, a spus el, referindu-se la operațiunile ucrainene de contraofensivă și susținând că Moscova ar întâmpina dificultăți majore dacă ar încerca să desfășoare simultan două operațiuni militare de amploare.
El a descris atacurile cibernetice, presiunile exercitate prin migrația din Belarus (Minskul este acuzat că o facilitează pentru a-și destabiliza vecinii) și alte acțiuni ostile drept componente ale noului mediu de securitate cu care se confruntă Letonia și aliații săi.
Letonia își consolidează, de asemenea, apărarea împotriva dronelor. Melnis a spus că țara a desfășurat sisteme de interceptare și radare suplimentare de-a lungul frontierelor cu Rusia și Belarus, bazându-se în mare măsură pe lecțiile învățate din experiența Ucrainei.
Avioanele de luptă ale NATO oferă un nivel suplimentar de protecție, în timp ce Letonia achiziționează sisteme de apărare antiaeriană cu rază medie și scurtă de acțiune.
Melnis a spus că incursiunile dronelor rusești ar putea deveni un fenomen tot mai frecvent în mediul de securitate din regiunea baltică, menționând incidente recente în Lituania, Polonia și România. Letonia, a adăugat el, se pregătește pentru mai multe astfel de incidente.
Rolul SUA în apărarea Europei
Melnis s-a aflat la Washington pentru a consolida cooperarea în domeniul apărării cu Statele Unite, inclusiv prin discuții privind colaborarea cu Garda Națională din Michigan, programele de achiziții și dezvoltarea capacităților militare.
El a afirmat că rămâne încrezător că SUA își vor menține prezența militară în Europa, în ciuda ajustărilor aduse desfășurărilor de trupe în fiecare țară în parte. Forțele americane, a spus el, rămân în Letonia, iar Washingtonul continuă să recunoască importanța strategică a regiunii.
În același timp, Melnis a declarat că aliații europeni trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare.
El i-a atribuit președintelui american Donald Trump meritul pentru presiunile exercitate asupra statelor membre NATO în vederea creșterii cheltuielilor pentru apărare și a spus că Letonia este obligată prin lege să aloce, începând de anul viitor, cel puțin 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru securitate.
Membrii NATO au convenit, la summitul din 2025 de la Haga, să aloce anual 5% din PIB pentru apărare și prioritățile legate de apărare până în 2035, față de nivelul de referință anterior al alianței, de 2%. Letonia a mers mai departe, parlamentul adoptând o prevedere care impune ca, începând cu 2027, cheltuielile naționale pentru apărare să reprezinte cel puțin 5% din PIB-ul prognozat.
Melnis a afirmat însă că o responsabilitate europeană mai mare va merge mână în mână cu sprijinul continuu al Statelor Unite.
„Statele Unite vor asigura sprijinul necesar. Vor fi acolo. Vor lupta alături de noi dacă va fi nevoie”, a spus Melnis, subliniind totodată că Europa trebuie să facă mai mult.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.