Linkuri accesibilitate

Senatoarea americană Jeanne Shaheen: „Putin încearcă să ne epuizeze prin așteptare”

Senatoarea americană Jeanne Shaheen, în discuție cu jurnaliștii de la Chișinău, în timpul unei vizite în Republica Moldova. Februarie, 2026
Senatoarea americană Jeanne Shaheen, în discuție cu jurnaliștii de la Chișinău, în timpul unei vizite în Republica Moldova. Februarie, 2026

WASHINGTON — În contextul în care un proiect de lege care prevede sancțiuni ample împotriva Rusiei urmează să ajungă pe biroul președintelui Donald Trump, senatoarea americană Jeanne Shaheen a declarat pentru RFE/RL că legislația are scopul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a exercita presiune asupra țărilor care cumpără petrol și gaze rusești.

Într-un interviu acordat RFE/RL pe 17 septembrie, ea a vorbit și despre nevoile militare urgente ale Ucrainei, perspectivele diplomației, războiul hibrid al Rusiei și riscurile de securitate din Balcani.

(Acest interviu a fost editat pentru concizie și claritate)

RFE/RL: Congresul tocmai a adoptat proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, prima inițiativă legislativă majoră, susținută bipartizan, de la pachetul de ajutor de urgență în sprijinul Ucrainei, aprobat în aprilie 2024. Ce se schimbă pentru Moscova acum, când legislația urmează să ajungă pe biroul lui Trump?

Jeanne Shaheen: Sperăm că va transmite un mesaj important. A fost un vot bipartizan foarte puternic în ambele camere. În Senat, proiectul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, iar ieri a fost adoptat cu peste 100 de voturi în Camera Reprezentanților, cu un sprijin bipartizan copleșitor (n.r. - Camera Reprezentanților a adoptat proiectul de lege cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă pe 16 septembrie).

Atât democrații, cât și republicanii l-au susținut. Ce ar face acest proiect de lege este să înăsprească măsurile nu doar asupra sectorului financiar rus, a oligarhilor și a celor din anturajul lui Vladimir Putin care ajută Rusia să poarte acest război, ci și asupra veniturilor care finanțează acest război - veniturile din petrol și gaze.

Senatoarea americană Shaheen: China va resimți impactul sancțiunilor împotriva Rusiei
Așteptați
Senatoarea americană Shaheen: China va resimți impactul sancțiunilor împotriva Rusiei

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00

Proiectul ar impune tarife primelor cinci țări care folosesc petrol și gaze rusești, iar acestea sunt, practic, China și India. Ele sunt marii consumatori. Și ceea ce am auzit din partea Indiei este că, dacă acest proiect de lege ar fi adoptat, ei ar înceta să mai cumpere petrol și gaze rusești (n.r. - legislația autorizează tarife de până la 100% pentru primii cinci cumpărători de petrol sau gaze naturale rusești, cu anumite excepții).

Așadar, sperăm că acest lucru va transmite un mesaj puternic nu doar lui Putin și Rusiei, ci și Chinei și celorlalți cumpărători de petrol și gaze rusești. Aceasta va pune capăt flotei fantomă [navele folosite pentru a eluda restricțiile asupra comerțului cu petrol].

Dar, de asemenea, în ceea ce privește Ucraina, ieri am avut o conferință de presă cu liderii ambelor camere care au vorbit despre mesajul adresat ucrainenilor. Este un mesaj prin care le spunem că apreciem curajul lor. Ei luptă pentru democrație și libertate, iar noi vom încerca să facem tot ce putem pentru a-i sprijini.

RFE/RL: Cât de repede ar putea aceste sancțiuni să înceapă să exercite o presiune măsurabilă asupra economiei de război a Rusiei și ce va determina viteza cu care vor intra în vigoare?

Jeanne Shaheen: Asta depinde de administrație. Președintele intenționează să semneze acest proiect de lege în următoarea zi sau cam așa ceva. Sperăm ca, imediat după semnare, Departamentul Trezoreriei să înceapă să pună în aplicare aceste sancțiuni.

Am colaborat foarte strâns cu reprezentantul pentru comerț, ambasadorul Jamieson Greer, la elaborarea legislației, astfel încât ei să fie implicați în acest proces și să analizeze țările respective pentru a stabili care dintre ele sunt afectate.

Așadar, suntem foarte încrezători că vom vedea acțiuni din partea administrației imediat ce proiectul de lege va fi promulgat.

RFE/RL: Criticii s-au întrebat dacă sancțiunile vor schimba într-adevăr calculele Moscovei. Ce indicatori specifici veți urmări în săptămânile și lunile următoare pentru a stabili dacă măsurile dau rezultate?

Jeanne Shaheen: Ei bine, vom urmări foarte atent punerea în aplicare a acestor măsuri, și nu doar partea legată de sancțiuni o considerăm importantă, dar și, așa cum am spus, blocarea veniturilor.

Rusia obține peste 50% din veniturile sale prin vânzarea de petrol și gaze, iar noi știm că Europa s-a desprins deja de petrolul rusesc și este în proces de a se despărți de gazul rusesc. Însă există și alte țări în lume care nu au făcut acest lucru, în special China.

Prin urmare, China trebuie să înțeleagă că, dacă dorește să continue să cumpere gaze rusești, dacă dorește să continue să ajute Rusia să alimenteze și să finanțeze acest război neprovocat care ucide civili – ceea ce este îngrozitor – și în care Rusia pierde în jur de 35.000 de soldați pe lună – atunci va trebui să plătească, și va trebui să plătească la prețul pieței.

Gata cu achiziționarea de petrol și gaze pe piața neagră prin intermediul flotei fantomă, unde ei nu plătesc prețurile pieței.

RFE/RL: Ucraina intră într-o nouă fază dificilă a războiului. Sunteți în contact permanent cu oficialii ucraineni. De ce are nevoie Kievul cel mai urgent din partea Washingtonului în acest moment?

Jeanne Shaheen: Cred că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le furniza acele rachete interceptoare care îi ajută să se apere împotriva rachetelor rusești.

Aceasta reprezintă o provocare, deoarece ne confruntăm cu dificultăți legate de baza noastră industrială de apărare, nu doar în Statele Unite, ci și la aliații noștri europeni. Și cred că încercăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a livra acele rachete interceptoare acestei țări.

Trebuie să ne asigurăm că au conexiuni Starlink, astfel încât să poată urmări ce se întâmplă cu rachetele rusești. Și trebuie să îi ajutăm să se pregătească pentru ceea ce va fi o altă iarnă foarte rece.

Trebuie să ne gândim la toate modalitățile posibile de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a-l aduce la masa negocierilor şi a opri acest război. Economia sa se clatină în acest moment.

RFE/RL: Președintele Trump a vorbit despre un armistițiu în domeniul energetic între Rusia și Ucraina. În ce condiții ar putea un armistițiu limitat să devină o cale pentru o soluționare mai amplă?

Jeanne Shaheen: Depinde de modul în care este structurat și dacă Rusia este cu adevărat hotărâtă să vină la masa negocierilor. Până acum, nu au dat semne în acest sens.

Vladimir Putin a ținut pe toată lumea în așteptare, inclusiv administrația Trump și emisarii săi, deoarece crede că poate aștepta până ce renunțăm.

Cred că ieri am văzut un mesaj puternic din partea Congresului, transmis în mod bipartizan, că nu-i vom lăsa pe Putin și pe Rusia să aștepte să renunțăm. Vom face tot ce putem pentru a exercita presiune asupra lor.

RFE/RL: Rusia recurge tot mai des la drone, atacuri cibernetice, acte de sabotaj și alte mijloace dincolo de granițele Ucrainei. Unde, în opinia dumneavoastră, se termină războiul convențional și începe războiul hibrid?

Jeanne Shaheen: Războiul hibrid durează de ceva vreme, iar acum asistăm la o intensificare a acestuia.

Vestea bună este că ucrainenii sunt foarte inovatori. Au reușit să rămână cu un pas înaintea tehnologiei rusești în materie de drone, iar noi trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i sprijini în acest demers.

Nu este doar în interesul Ucrainei; este și în interesul Americii. Ceea ce am observat în Orientul Mijlociu este că acele drone au provocat daune semnificative activelor americane din regiune.

Trebuie să fim cât se poate de avansați din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește dronele și contracararea acestora, iar Ucraina ne poate ajuta în acest sens.

„La porțile NATO”: punctele de frontieră vizate de atacuri de-a lungul granițelor Ucrainei

Harta atacurilor care au vizat infrastructura de frontieră de-a lungul graniței vestice a Ucrainei, începând cu sfârșitul lunii august.
1/6 Harta atacurilor care au vizat infrastructura de frontieră de-a lungul graniței vestice a Ucrainei, începând cu sfârșitul lunii august.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Un camion ars, lângă craterul produs de explozia unei drone, pe 13 septembrie, la circa 800 de metri de punctul de trecere a frontierei Iahodin, dintre Ucraina și Polonia. <br><br>În aceeași zi, o altă dronă de atac a lovit un tren de pasageri cu destinația Varșovia, într-o gară ucraineană din apropiere. Incidentul s-a produs la scurt timp după ce pe acolo trecuse un tren cu oficiali și lideri europeni, între care fostul premier britanic Boris Johnson.
2/6 Un camion ars, lângă craterul produs de explozia unei drone, pe 13 septembrie, la circa 800 de metri de punctul de trecere a frontierei Iahodin, dintre Ucraina și Polonia.

În aceeași zi, o altă dronă de atac a lovit un tren de pasageri cu destinația Varșovia, într-o gară ucraineană din apropiere. Incidentul s-a produs la scurt timp după ce pe acolo trecuse un tren cu oficiali și lideri europeni, între care fostul premier britanic Boris Johnson.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Punctul de trecere Starokazacie, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, pe 9 septembrie, după ce a fost lovit de drone rusești. Două persoane au fost ucise în atac.<br></br>Rusia a susținut că a vizat „facilități logistice” de la punctul de trecere, despre care afirmă că erau folosite pentru „livrarea de echipamente militare pe teritoriul ucrainean”.<br><br>Autoritățile de la Chișinău au respins în repetate rânduri afirmațiile că prin teritoriul Republicii Moldova ar trece echipamente militare sau arme destinate Ucrainei.
3/6 Punctul de trecere Starokazacie, la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, pe 9 septembrie, după ce a fost lovit de drone rusești. Două persoane au fost ucise în atac.

Rusia a susținut că a vizat „facilități logistice” de la punctul de trecere, despre care afirmă că erau folosite pentru „livrarea de echipamente militare pe teritoriul ucrainean”.

Autoritățile de la Chișinău au respins în repetate rânduri afirmațiile că prin teritoriul Republicii Moldova ar trece echipamente militare sau arme destinate Ucrainei.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Punctul de trecere Orlivka, din Ucraina, după un atac cu dronă, pe 1 septembrie. Punctul de la frontieră deservește un feribot auto care leagă România de Ucraina peste Dunăre. Potrivit unor relatări, obiectivul a fost <a href="https://kyivindependent.com/russia-strikes-ukraine-romania-border-crossing-for-2nd-time-in-week/" class="wsw__a"><strong>lovit</strong></a><strong> </strong>din nou pe 6 septembrie.
4/6 Punctul de trecere Orlivka, din Ucraina, după un atac cu dronă, pe 1 septembrie. Punctul de la frontieră deservește un feribot auto care leagă România de Ucraina peste Dunăre. Potrivit unor relatări, obiectivul a fost lovit din nou pe 6 septembrie.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Consecințele unui atac cu drone rusești asupra punctului de trecere Tabaki, dintre Ucraina și Republica Moldova, pe 21 august. Cu o zi înainte, autoritățile de la Chișinău <a href="https://www.moldpres.md/eng/society/two-drone-incidents-recorded-near-moldova-ukraine-border-at-giurgiulesti" target="_self" class="wsw__a"><strong>au raportat</strong></a> explozia unei drone pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea frontierei cu Ucraina.
5/6 Consecințele unui atac cu drone rusești asupra punctului de trecere Tabaki, dintre Ucraina și Republica Moldova, pe 21 august. Cu o zi înainte, autoritățile de la Chișinău au raportat explozia unei drone pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea frontierei cu Ucraina.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Motorul unei drone de atac, în molozul de la punctul de frontieră Tabaki, pe 21 august.<br></br>Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, pe 13 septembrie, că „următoarele săptămâni și luni vor fi o perioadă de acțiuni foarte intense din partea Rusiei”.<br></br>Tusk a mai spus că, potrivit serviciilor de informații, Moscova ar putea „încerca să perturbe, să paralizeze și, poate, chiar să distrugă punctele de trecere a frontierei ucrainene”.
6/6 Motorul unei drone de atac, în molozul de la punctul de frontieră Tabaki, pe 21 august.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, pe 13 septembrie, că „următoarele săptămâni și luni vor fi o perioadă de acțiuni foarte intense din partea Rusiei”.

Tusk a mai spus că, potrivit serviciilor de informații, Moscova ar putea „încerca să perturbe, să paralizeze și, poate, chiar să distrugă punctele de trecere a frontierei ucrainene”.
În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești s-au apropiat tot mai mult de granițele occidentale ale Ucrainei. Loviturile au afectat puncte de trecere către Polonia, România și Republica Moldova, iar cel mai recent incident a avut loc pe 13 septembrie, în apropierea frontierei polono-ucrainene.
Afișează mai mult Mai puțin
Secvența anterioară
Secvența următoare

RFE/RL: V-ați exprimat în mod specific îngrijorarea față de activitatea Rusiei de-a lungul flancului estic al NATO. Ce credeți că testează Moscova în țările baltice și în Polonia?

Jeanne Shaheen: Ei bine, nu testează asta doar în țările baltice. În Polonia, de asemenea…

Tocmai am avut astăzi o audiere în Comisia pentru Relații Externe, iar una dintre problemele care au fost aduse în discuție a fost faptul că Serbia a servit drept punct de tranzit pentru ruși atunci când au lansat atacul de la Leipzig. Apoi s-au întors în Serbia. (n.r. - autoritățile germane investighează presupusa implicare a serviciilor secrete ruse într-un incident cu o dronă petrecut în luna august la Aeroportul Leipzig/Halle. Presa germană relatează că un suspect a călătorit ulterior în Serbia.)

Așadar, trebuie să ne asigurăm că combatem acest război hibrid oriunde putem. Nu este doar în interesul Americii, ci și în interesul aliaților noștri europeni.

RFE/RL: Ați exprimat îngrijorarea cu privire la potențialul de instabilitate care implică Kosovo, Serbia și Bosnia-Herțegovina. Ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?

Jeanne Shaheen: Este vorba de afilierea Serbiei și a sârbilor din Republica Srpska cu Rusia, precum și de interesul lor de a destabiliza regiunea.

Rusia vede asta ca pe un potențial al doilea front, iar noi trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a menține stabilitatea în regiune. Și trebuie să arătăm clar că și armata noastră urmărește cu mare atenție situația.

Avem o prezență NATO în Kosovo. Avem misiunea EUFOR în Bosnia-Herțegovina. Trebuie să ne asigurăm că rușii știu că acestea sunt în stare de alertă maximă, urmărind cu atenție ceea ce se întâmplă.

RFE/RL: Vorbind despre Rusia însăși, ce rol poate juca, în mod realist, opoziția rusă în timp ce războiul continuă, iar represiunea din Rusia rămâne intensă?

Jeanne Shaheen: Ei au fost foarte eficienți în a scoate în evidență ceea ce se întâmplă în Rusia și în a menține legăturile cu țara, în moduri care pot contribui la creșterea numărului de disidenți aflați pe teren în Rusia și la diseminarea informațiilor despre ceea ce face Vladimir Putin împotriva oricui nu se conformează liniei pe care a impus-o.

Ei scot la iveală implicațiile pentru aceste victime. Și vorbesc despre impactul sancțiunilor asupra economiei ruse, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea Europei, precum și despre implicațiile acestei noi legislații și ce va însemna aceasta.

Au contribuit foarte mult la eforturile de a-l trage pe Putin la răspundere.

RFE/RL: De la Ucraina la țările baltice și din Polonia până în Balcani, sunt acestea crize separate sau le considerați elemente interconectate ale unei provocări mai ample la adresa securității europene?

Jeanne Shaheen: Ei bine, să fim clari. Tot ce se întâmplă este interconectat, iar noi vedem cum Rusia colaborează cu China, cu Iranul și cu Coreea de Nord, nu doar în Ucraina, ci și în Iran.

Știm că iranienii folosesc informații despre ținte, furnizate de China și Rusia pentru a-i ajuta să lovească obiectivele americane.

Este inadmisibil să nu facem tot ce ne stă în putință pentru a lua măsuri împotriva lui Vladimir Putin și a Chinei, pentru a opri atacurile lor împotriva bărbaților și femeilor americani care își îndeplinesc datoria în Orientul Mijlociu și împotriva activelor noastre de acolo.

Acest lucru îi costă bani pe contribuabilii americani și costă vieți americane, iar așa ceva nu ar trebui să fie permis. Iar această administrație trebuie să facă mai mult pentru a pune capăt acestei situații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

XS
SM
MD
LG