Guvernul R. Moldova a anunțat că simplifică procedurile pentru construcția noii linii electrice spre România, Strășeni-Gutinaș, finanțată cu 130 de milioane de dolari de Statele Unite și a numit-o în premieră „Trump Liberty Line”, cum a prezentat-o în ajun ambasada SUA la Chișinău.

Într-un comunicat de presă după ședința de guvern de miercuri, executivul condus de Vasile Tofan a spus că a aprobat proiectul de lege care va permite „urgentarea procedurilor necesare pentru realizarea investiției strategice”, declarată proiect de importanță națională. Este vorba în primul rând de procedurile de expropriere a terenurilor și de cercetarea arheologică a zonelor „cu patrimoniu arheologic” pe unde va trece linia.

Ea va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hîncești.

„Această linie e foarte importantă. Suntem recunoscători administrației americane pentru sprijinirea acestui proiect”, a declarat premierul Tofan despre linia care va avea 70km pe teritoriul moldovean și capacitatea de 400 kv, urmând să intre în funcțiune în anul 2032.

Proiectul include modernizarea și extinderea stației electrice Strășeni.

În comunicatul de la guvern se amintește că „recent, Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Trump Liberty Line””.

Agenția Reuters a citat un purtător de cuvânt guvernamental de la București cu declarația că „guvernul român a susținut întotdeauna proiectele de interconectare dintre România și Moldova, iar faptul că Statele Unite le susțin și le finanțează nu face decât să reconfirme importanța lor strategică”.

Guvernul SUA a aprobat finanțarea „liniei Strășeni-Gutinaș” la mijlocul lunii septembrie a anului trecut, prezentându-l ca o contribuție la asigurarea independenței energetice a R. Moldova, printr-o aprovizionare „mai fiabilă” de pe piețele europene.

Denumirea „Trump Liberty Line” a apărut în premieră într-o postare a ambasadei SUA la Chișinău, pe 6 octombrie.

Comentând-o, agenția Reuters amintește că „numele lui Trump îl poartă tot mai multe proiecte din întreaga lume”, cum ar fi un coridor de transport ce ar urma să traverseze Armenia sau o bază militară planificată în Polonia, într-o vreme când - conchide Reuters - „guvernele încearcă să intre în grațiile președintelui SUA”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ucrainene au fost nevoite să mărească miercuri treptat bilanțul morților în urma unor atacuri rusești masive, pe care președintele Volodimir Zelenski le-a numit „un cadou făcut lui (Vladimir) Putin de ziua lui”.

În orașul Priluki, din nordul țării, cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte 38 rănite în urma lovirii unui bloc de locuințe cu cinci etaje de către rachete, a declarat poliția regională din Cernihiv. Autoritățile se tem că ar mai putea exista persoane blocate sub dărâmături în oraș, situat la aproximativ 120 de kilometri est de Kiev. Printre cei uciși s-au numărat și copii.

• Te-ar mai putea interesa: Doi morți la Kiev după un nou atac rusesc. Nou „zbor neautorizat” deasupra Moldovei

Tot miercuri, când președintele rus Vladimir Putin a împlinit 74 de ani, s-a anunțat că cel puțin doi oameni au fost uciși de atacurile asupra capitalei Kiev, iar alți doi au murit la Dnipro și Kremenciuk într-una din zilele cele mai îndoliate pentru Ucraina invadată de ruși, potrivit AFP.

Într-o postare pe rețele, condamnând noile atacuri, președintele Volodimir Zelenski a făcut legătura între bilanțul tragic ale zilei și aniversarea liderului de la Kremlin. „Rușii au vrut să lovească dur și în mod demonstrativ”, a declarat el miercuri, calificând atacul drept „unul dintre cele mai abjecte” din conflictul care durează de aproape cinci ani.

Atacurile au fost condamnate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a numit „terorism” din partea Rusiei și a anunțat livrarea unei noi sume mari pentru apărarea Ucrainei, anume de 1,2 miliarde de euro.

Tot miercuri, președintele Zelenski a anunțat că forțele armatei ucrainene au lovit din nou obiective din interiorul Rusiei, publicând pe rețele imagini cu ceea ce a numit „răspuns pe măsură” la agresiune.

„În ultima zi, luptătorii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să-și finanțeze și să ducă războiul său brutal – două instalații petroliere și un poligon de antrenament din regiunile Perm, Samara și Astrahan. De asemenea, a avut loc o acțiune de răspuns în Marea Neagră”, a scris Zelenski.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Pe fondul informațiilor neconfirmate despre apariția ciumei pulmonare în Siberia rusă, autoritățile de la Chișinău au asigurat astăzi populația că riscul ca maladia să ajungă în Moldova este extrem de scăzut. Între timp, cresc presiunile asupra Rusiei să facă publice mai multe detalii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică din R. Moldova (ANSP) a dat asigurări miercuri că „supravegherea epidemiologică este asigurată în permanență”, amintind totodată că boala, dacă apariția ei este reală, nu mai este așa periculoasă ca pe vremuri, deoarece poate fi tratată eficient cu antibiotice, cu condiția să fie administrate rapid.

ANSP a asigurat, de asemenea, că în cazul extrem de improbabil al apariției unor asemenea cazuri în Moldova, unde ea nu s-a mai pomenit în „perioada contemporană”, riscul ca boala să „scape” în public - în timpul testărilor, de exemplu - este foarte scăzut.

Comunicatul vine când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei să clarifice informațiile din presă că al doilea angajat al unui institut de combatere a ciumei din Irkuțk s-ar fi îmbolnăvit și să dea detalii despre primul caz suspectat, semnalat public la 2 octombrie, al unei laborante care a decedat la spital.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus miercuri că este necesară o „transparență deplină” pentru a putea evalua corect riscul pentru sănătatea publică.

El a reiterat că OMS este pregătită să ofere Moscovei sprijin tehnic, dacă i se va solicita acest lucru. În ajun, autoritățile locale siberiene spuneau că Rusia nu are nevoie de asemenea ajutor.

• Citește și: Pericol „foarte scăzut” pentru sănătatea publică europeană, în urma cazului de ciumă pulmonară din Siberia, spune OMS

Administrația republicană din Statele Unite presează separat Moscova să dea detalii.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că vrea să discute pe această temă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în timp ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio a îndemnat Moscova să dea dovadă de transparență.

O publicație rusă din exil, specializată în știri din Siberia, a relatat vineri că femeia decedată — identificată ca fiind Daria Șipilova, în vârstă de 28 de ani — s-ar fi putut infecta cu ciuma pneumonică în urma spargerii unei eprubete.

Alte surse media au făcut o posibilă legătură între decesul acesteia și un accident de laborator survenit la unitatea respectivă.

Publicația „People of Baikal” a precizat că până la 200 de persoane cu care ar fi putut intra în contact Șipilova se află în carantină.

Autoritățile ruse afirmă însă că nu este confirmată cauza decesului, iar agenția de supraveghere sanitară Rospotrebnadzor a negat afirmațiile care circulau într-un document publicat online, potrivit cărora ar fi fost luate măsuri speciale.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul de la Chișinău a salutat miercuri publicarea în ajun a strategiei de reformă prin care Uniunea Europeană se pregătește să fie capabilă să primească noi membri, inclusiv R. Moldova, probabil până la sfârșitul actualului deceniu.

Vorbind la o ședință de guvern, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, a spus că strategia prezentată marți la Bruxelles de comisarul european pentru extindere Marta Kos dovedește în primul rând că UE dorește serios să primească noi membri.

„Noi demult așteptăm acest anunț, până acum erau doar discuții, acum vedem un document concret pus pe masă în fața liderilor europeni pentru a lua decizii cum va arăta Uniunea Europeană de mâine”, a spus Gherasimov.

Documentul prevede printre altele simplificarea procesului de aderare, dar și anumite constrângeri suplimentare pentru noile state membre, astfel ca UE să se asigure că nu vor da înapoi pe calea reformelor, odată intrate.

Gherasimov a salutat de asemenea miercuri anunțul că Moldova și alte trei țări avansate în procesul aderării vor primi la 28 octombrie „foi de parcurs” care trasează mai clar drumul spre integrare.

„Pentru noi, asta înseamnă mai multă predictibilitate și mai multă previzibilitate a procesului de negocieri”, a spus Gherasimov, potrivit stenogramei ședinței de guvern.

• Te-ar mai putea interesa: „Important e să ajungem în UE”. Ce cred politicienii de la Chișinău despre eventuale drepturi reduse în primii ani după aderare

La aceeași ședință, premierul Vasile Tofan a confirmat indirect spusele comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis. El declara săptămâna trecută la Chișinău că Moldova are încă de făcut încă două treimi din reformele promise pentru a primi bani într-un așa numit Plan de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro - cea mai mare asistență externă din istoria țării.

Tofan a spus că în prima jumătate a anului curent Moldova a făcut 18 din 20 de reforme promise, primind încă 157 de milioane de euro pentru ele, dar până la sfârșitul anului ar mai avea de făcut încă 40 de reforme.

Vineri la Chișinău, Dombrovskis spunea că Moldova se află calendaristic la jumătatea perioadei în care trebuie să facă reformele promise (2025-2027), dar i-au rămas de făcut două treimi dintre ele.

Până acum Chișinăul a primit aproximativ 610 milioane de euro în schimbul reformelor, bani despre care premierul Tofan a spus miercuri că „merg direct la buget”.

„Este un mecanism meritocratic. Dacă livrezi reformele, obții finanțarea”, a explicat Tofan.

Republica Moldova vrea să termine negocierile de aderare în 2028 și să adere cel mai târziu în 2030, un calendar despre care actuala Comisie Europeană spune că ar fi fezabil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Israelienii marchează miercuri trei ani de la atacul lansat de organizația Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, pe 7 octombrie 2023, urmat de o ofensivă militară israeliană ce a distrus o mare parte din teritoriul palestinian ocupat Gaza, omorând peste 74.000 de oameni.

La locul desfășurării festivalului de muzică Nova, unde militanții Hamas au deschis focul în zori, pe 7 octombrie 2023, membrii familiilor și-au plecat capetele în tăcere — deși cel puțin unul dintre ei a pus muzică techno în semn de omagiu adus celor căzuți, a relatat un reporter AFP.

Atacurile din 7 octombrie 2023, în cursul cărora militanții au ucis 1.200 de persoane și au dus 251 de ostatici în Gaza, au marcat cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului. Comemorări erau programate pentru azi pe tot teritoriul israelian, dar și în alte țări - din Australia până în Germania sau SUA.

Această aniversare este prima pentru israelieni ‌fără niciun ostatic reținut încă în Gaza, cei morți și cei vii fiind schimbați cu Hamas cu palestinieni deținuți în închisorile israeliene, scrie Reuters. Rămășițele pământești ale ultimului ostatic israelian au fost recuperate în ianuarie.

Comemorarea are loc cu doar 20 de zile înainte de primele alegeri din Israel de la atac, un scrutin considerat un referendum asupra lungului mandat al prim-ministrului Benjamin Netanyahu.

• Vezi și: Israelul este gata să „ajute” palestinienii să plece din Gaza.

Această aniversare este, de asemenea, prima de la acordul de încetare a focului din 10 octombrie 2025, negociat cu intermedierea SUA, care a pus capăt luptelor majore, dar nu a reușit să oprească atacurile israeliene în Gaza sau să asigure dezarmarea Hamas și a altor grupări militante.

Acordul a lăsat Israelul în controlul a aproximativ 53% din Gaza, teritoriu extins ulterior de forțele israeliene la aproape două treimi. Hamas controlează restul de o treime, unde cei 2 milioane de locuitori trăiesc în mare parte în corturi improvizate și clădiri distruse de bombardamente.

O anchetă ONU a constatat în 2025 o rezoluție care consideră campania israeliană din Gaza genocid, un termen respins vehement de Israel și aliații lui.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două persoane au fost ucise miercuri în capitala Ucrainei, Kiev, în cel mai recent din seria atacurilor aproape zilnice și neîntrerupte ale Rusiei asupra vecinei săle. Atacul a provocat, de asemenea, pagube clădirilor și depozitelor din oraș.

Două cadavre au fost găsite după ce atacul aerian a provocat un incendiu într-un complex de garaje, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe Telegram.

„Rachetele cad una după alta. Din câte pot număra, sunt cel puțin 10-12 explozii. E zgomot mult în centrul orașului”, a declarat un reporter.

Alte atacuri aeriene asupra orașului Dnipro, din sud-estul țării, au avariat o instalație industrială, infrastructura de transport din Zaporijia și blocuri de locuințe din Kremenciuk, au declarat oficialii regionali pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai târziu, miercuri, președintele ucrainean Zelenski a informat pe rețele că alți civili au fost uciși la Cernihiv.

„Astăzi, ca un cadou de ziua lui Putin, armata rusă a distrus o clădire de locuințe din Priluki, din regiunea Cernihiv. Era un bloc de apartamente obișnuit, cu cinci etaje. Din păcate, până în acest moment, s-au înregistrat cinci morți și 26 de răniți, printre care și cinci copii. Este posibil ca sub dărâmături să mai fie încă oameni”, a scris Zelensy pe X.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat miercuri că forțele sale au lansat un „atac masiv” asupra unor ținte din Kiev și din alte regiuni ucrainene.

De asemenea, a informat că a lovit instalații portuare din regiunea Odesa, precum și nave maritime utilizate „în interesul forțelor armate ucrainene”.

Marți seara, Ucraina a lovit la rândul ei un petrolier în largul coastei sudice a Rusiei, provocând un incendiu de proporții și un nor de fum negru care a acoperit anumite zone ale orașului turistic Soci.

De la începutul conflictului, în 2022, ambele părți au atacat intens navele comerciale din zona Mării Negre, Rusia lovind în ultimele zile nave de transport de cereale care transportau mărfuri ucrainene în apropierea coastelor României și Bulgariei, state membre ale UE și NATO.

Ministerul Transporturilor din Rusia a declarat că un petrolier sub pavilion liberian a fost atacat de „drone navale” și că „petrolul brut arde în apele Mării Negre”.

Pompierii nu au putut stinge incendiul din cauza intensității acestuia, dar un echipaj format din 23 de persoane – toți cetățeni indieni – a fost salvat, a adăugat ministerul.

Între timp, încă un „zbor neautorizat” a fost detectat miercuri dimineață în spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei, a informat Ministerul Apărării de la Chișinău, fără să precizeze despre ce tip de obiect aerian este vorba.

Potrivit informațiilor oferite de autorități, aparatul a părăsit imediat spațiul aerian al Republicii Moldova, la ora 08:44, în direcția localității Limanske, Ucraina.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ruse au lansat un atac multiplu asupra unei șosele din regiunea Odesa, pe 6 octombrie, avariind camioane și autoturisme și rănind cinci persoane. Atacul a avut loc pe fundalul unei campanii rusești tot mai intense de lovituri asupra infrastructurii și logisticii Ucrainei, inclusiv asupra transportului civil și infrastructurii portuare.

Șeful administrației militare regionale, Oleh Kiper, a anunțat în după amiaza zilei de marți că două dintre persoanele rănite au fost spitalizate, iar starea uneia este extrem de gravă.

Regiunea Odesa este una importantă pentru legăturile rutiere dintre Ucraina și Republica Moldova. Autostrada Odesa-Reni asigură una dintre principalele conexiuni dintre Odesa și sudul Moldovei, prin zona Palanca. În ultimele luni, atacurile rusești au vizat și infrastructura de frontieră ucraineană din apropierea Moldovei.

Pe 9 septembrie, un atac rusesc asupra punctului de trecere Starokazacie-Tudora a ucis două persoane și a rănit alte trei. Potrivit unui oficial ucrainean citat recent de Europa Liberă, trei puncte de trecere de la frontiera cu Moldova au fost „practic complet distruse” de atacurile rusești.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Potrivit viceministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) constată că Rusia și-a intensificat de la sfârșitul lunii septembrie campania de lovituri asupra Ucrainei, vizând tot mai mult infrastructura civilă și logistică. Analiștii spun că atacurile asupra podurilor și altor obiective de infrastructură urmăresc să perturbe economia și viața de zi cu zi a populației și să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta condițiile Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că serviciile de informații au transmis date actualizate despre pregătirea de către Rusia a unui nou atac masiv asupra Ucrainei. În cadrul unei reuniuni cu oficiali guvernamentali și militari, a spus Zelenski, au fost pregătite măsuri de contracarare și soluții logistice suplimentare, în contextul campaniei rusești de atacuri asupra infrastructurii și logisticii ucrainene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două nave comerciale au fost atacate cu drone în noaptea de 5 spre 6 octombrie în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, la aproximativ 70 de mile marine de orașul Biala. Una dintre nave s-a scufundat, iar echipajul său este dat dispărut. Autoritățile bulgare au anunțat o amplă operațiune de căutare și salvare.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că navele au fost lovite în jurul orei 3:00 de drone aeriene și maritime și a calificat atacul drept o încălcare gravă a dreptului internațional. Potrivit acestuia, este primul atac de acest fel asupra unor nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Nici Bulgaria, nici cele două nave nu au indicat cine se află în spatele atacului. Rusia și Ucraina nu au revendicat și nu au comentat până acum incidentul.

Una dintre nave, ALFA WATAN, care naviga sub pavilion togolez, a suferit avarii structurale grave și s-a scufundat. Soarta echipajului nu este cunoscută. În zonă au fost găsite veste de salvare și plute răsturnate, însă până acum nu au fost găsiți membri ai echipajului.

A doua navă, ABLE, sub pavilion Palau, a fost cuprinsă de incendiu. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, dintre care 11 sunt cetățeni turci și șapte indieni. Doi dintre ei au fost răniți și au primit îngrijiri medicale.

Atacul are loc la o zi după ce o altă navă comercială, Royad Mammadov, a fost lovită și a luat foc în zona economică exclusivă a României. Doi membri ai echipajului au murit, iar 11 au fost salvați. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești, însă autoritățile române nu au confirmat această versiune.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că atacurile asupra navelor civile sunt „inacceptabile” și a spus că situația din Marea Neagră este tot mai îngrijorătoare.

În ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada SUA la Chișinău a anunțat lansarea unui grup de lucru pentru construcția liniei electrice Strășeni-Gutinaș, care se va numi, potrivit anunțului reprezentanței diplomatice, „Trump Liberty Line”. Proiectul este susținut de o investiție de 130 de milioane de dolari din partea guvernului american.

„Săptămâna trecută a marcat un important pas înainte pentru viitorul energetic al Republicii Moldova, când Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș «Trump Liberty Line»”, se arată în anunțul Ambasadei SUA. Potrivit acesteia, proiectul va consolida securitatea și independența energetică a Republicii Moldova și va extinde oportunitățile pentru companiile și tehnologiile americane.

Linia de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 190 de kilometri, dintre care circa 70 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și 120 de kilometri în România. Ea va conecta stația electrică Strășeni cu stația Gutinaș din România și va fi a treia interconexiune electrică aeriană de 400 kV dintre cele două țări.

Ministerul Energiei va propune spre aprobare, în ședința Guvernului din 7 octombrie, un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei Strășeni-Gutinaș și de modernizare a stației Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național.

Proiectul ministerului nu face referire la denumirea „Trump Liberty Line”, folosită în anunțul Ambasadei SUA.

Potrivit notei informative a ministerului, proiectul este strategic pentru diversificarea rutelor de import și export de energie și pentru integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană.

Proiectul Strășeni-Gutinaș făcea anterior parte din portofoliul USAID. În septembrie 2025, Ambasada SUA anunța că guvernul american va finanța construcția cu 130 de milioane de dolari, după reducerea activității USAID de către administrația Trump.

Potrivit documentelor Ministerului Energiei, finalizarea proiectului este prevăzută pentru 2032. Linia este inclusă în planurile Moldovei de consolidare a rețelelor electrice și de integrare în sistemul electroenergetic european ENTSO-E.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fostul șef al serviciului german de informații externe (BND), August Hanning, a fost arestat marți sub suspiciunea de spionaj și tentativă de trădare, au anunțat procurorii federali germani. Un fost șef de cabinet al lui Hanning, identificat drept Manfred D., a fost de asemenea arestat.

Hanning, care a condus BND între 1998 și 2005, este suspectat de spionaj în detrimentul statului, obținerea unor secrete de stat, tentativă de trădare și activități în serviciul unui serviciu de informații străin. Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat străin ar fi acționat. Manfred D. este suspectat că l-ar fi ajutat.

Potrivit procurorilor, D. i-ar fi furnizat lui Hanning, contra unor sume de bani, aproximativ 2.000 de documente ale BND, multe dintre ele clasificate și destinate exclusiv uzului intern al serviciului. D. a lucrat ca șef de cabinet al mai multor directori ai BND între 2012 și 2026 și a avut acces la informații confidențiale.

Anchetatorii suspectează că Hanning a folosit cel puțin unele dintre documentele secrete pentru a întocmi o analiză destinată unui reprezentant al unui serviciu de informații străin. Nu este clar dacă analiza a ajuns la destinatar. Într-un alt caz, el ar fi transmis unui reprezentant al unui alt serviciu străin informații bazate parțial pe documente ale BND. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, în acest caz nu este vorba despre Rusia.

Hanning a fost arestat la domiciliul său din Nordwalde, în apropiere de Münster, iar D. a fost reținut în Bavaria. În paralel, au fost efectuate percheziții în mai multe locații, inclusiv la Berlin. Cei doi urmează să fie prezentați unui judecător al Curții Federale de Justiție, care va decide asupra arestului preventiv.

Cazul a fost descoperit după o percheziție efectuată anul trecut la locuința și birourile lui Hanning, într-o altă anchetă. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, anchetatorii au găsit atunci un suport electronic cu documente clasificate ale BND, care au fost ulterior transmise autorităților federale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ruse au atacat noaptea trecută unul dintre podurile peste Nipru din Zaporojie, rănind cinci persoane, potrivit autorităților ucrainene. Între timp, regiunea Moscovei a fost ținta unui atac masiv cu drone ucrainene, în urma căruia a izbucnit un incendiu la o bază petrolieră importantă din zonă.

Canalele de monitorizare Astra, Exilenova+ și Supernova+ au relatat că incendiul a izbucnit la stația „Volodarskaia”, din localitatea Konstantinovo, și că ar fi fost afectate două rezervoare. Informația nu a fost confirmată oficial de autoritățile ruse.

Mihailo Semikin, șeful interimar al administrației militare regionale Zaporojie, a declarat că printre răniți se află doi angajați ai Crucii Roșii. Circulația pe pod a fost suspendată temporar. Atacul nu a fost comentat de autoritățile ruse.

În ultimele zile, forțele ruse au atacat de mai multe ori și podurile de peste Nipru din Kiev. Loviturile asupra podurilor de Nord și de Sud au perturbat circulația rutieră în capitala ucraineană.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de 5 spre 6 octombrie 137 de drone asupra Ucrainei, dintre care 114 au fost doborâte sau neutralizate. Au fost raportate lovituri în 17 locații.

La Kiev, un atac rusesc a provocat un incendiu pe acoperișul unei instituții de învățământ, iar la Odesa a fost avariată o clădire a unei întreprinderi private. Incendiile au fost stinse, potrivit autorităților ucrainene.

În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât 185 de drone. Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite, potrivit acestuia - aproape 50 de case au fost avariate.

Armata ucraineană nu a comentat atacurile nocturne asupra Rusiei. În ajun, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a acuzat Moscova de escaladarea atacurilor aeriene și a promis „un răspuns pe măsură”.

Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a atribuit din nou creșterea prețurilor la carburanți atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Trump a spus, într-un mesaj pe Truth Social, că problema nu mai este strâmtoarea Ormuz, ci lipsa capacităților de rafinare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O stație de captare a apei din râul Prut a fost consolidată pentru a evita întreruperile alimentării cu apă a orașului Leova, din sudul Republicii Moldova, și a altor cel puțin 10 localități deservite de aceasta, după ce nivelul râului a atins un prag critic. Despre intervenție a anunțat luni seara ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Echipe ale Ministerului Mediului, împreună cu reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Primăriei orașului Leova, Poliției de Frontieră și ai S.A. „Apă-Canal Leova”, au intervenit luni, 5 octombrie, la stația de captare, pentru a asigura funcționarea acesteia și la un nivel mai scăzut al apei.

Potrivit autorităților, au fost instalate conducte provizorii și o pompă, iar marți urmează să fie montată o pompă suplimentară, cu o capacitate mai mare, astfel încât să fie acoperit integral volumul necesar.

„Am evaluat riscurile și am stabilit soluțiile tehnice pentru a securiza captarea și a nu permite întreruperea furnizării apei către cetățeni, chiar și în cazul în care apa ar scădea mai mult”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, într-un mesaj pe rețelele de socializare.

Intervenția a fost decisă după ce autoritățile au constatat că scăderea apei riscă să afecteze stația care asigură alimentarea cu apă pentru 11 localități, inclusiv centrul raional Leova - în total, aproape 18 mii de oameni. Râul Prut este singura sursă de apă pentru 95% dintre locuitorii orașului Leova.

Autoritățile susțin că stația funcționează în prezent în regim normal, iar lucrările au fost efectuate preventiv, pentru a menține alimentarea consumatorilor în cazul unei noi scăderi a nivelului râului.

În paralel, Ministerul Mediului caută soluții tehnice pentru a preveni eventuale probleme de alimentare cu apă și în municipiul Chișinău. Luni, doi ingineri din Grecia, specializați în sisteme de alimentare cu apă și echipamente de pompare, au vizitat stația de captare care alimentează Capitala.

Specialiștii au examinat echipamentele stației și măsurile deja întreprinse de operatorul „Apă-Canal Chișinău”, iar ulterior vor analiza documentația tehnică pusă la dispoziție și vor prezenta eventuale soluții suplimentare. Vizita a fost facilitată de Ministerul Mediului în urma dialogului cu reprezentanții unor companii de profil din Grecia.

Pe 26 septembrie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile. Potrivit Europei Libere, printre riscurile invocate de autorități s-au numărat debitele scăzute ale râurilor Prut și Nistru, care pot afecta alimentarea cu apă a populației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat luni seară pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la București, pentru funcția de prim-ministru. Este a patra nominalizare făcută de șeful statului în aproape cinci luni de criză politică, declanșată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai.

Nicușor Dan a declarat că l-a ales pe diplomatul Luca Niculescu considerând că acesta are cele mai mari șanse să construiască o majoritate parlamentară. Potrivit președintelui, Niculescu a coordonat în ultimii patru ani procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), colaborând cu instituțiile statului și partidele parlamentare.

„Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a repetat că nu ia în calcul alegerile anticipate și că soluția pentru depășirea crizei politice este formarea rapidă a unui nou guvern.

Premierul desemnat a spus că acceptă responsabilitatea „cu deplina conștiință a dificultății momentului”. El a precizat că prima sa misiune va fi să negocieze formarea unei majorități parlamentare și a unui guvern „profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică” a României.

„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi”, a spus Niculescu.

Potrivit acestuia, urmează discuții cu partidele parlamentare despre programul de guvernare și componența executivului, după care va prezenta prioritățile și echipa propusă.

Înaintea lui Niculescu, Nicușor Dan i-a nominalizat pentru funcția de premier pe europarlamentarul Eugen Tomac, în iunie, pe liberalul Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins de Parlament, și pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Tomac și-a depus mandatul înainte de vot, iar Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, guvernul propus de Mureșan.

Reacțiile partidelor parlamentare la nominalizarea lui Luca Niculescu au fost diferite. PNL a anunțat că va discuta cu premierul desemnat și va analiza programul și echipa înainte de a decide cum va vota. USR a spus că va negocia cu Niculescu, dar liderul formațiunii, Dominic Fritz, a precizat că partidul nu va susține un guvern cu miniștri PSD sau controlat de PSD.

PSD a anunțat că urmează să analizeze nominalizarea marți. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că propunerea „continuă să sfideze matematica parlamentară”, susținând că ea nu ține cont de configurația actuală a Parlamentului și de faptul că PSD a câștigat alegerile. AUR a anunțat că nu va susține noua candidatură. Liderul partidului, George Simion, l-a calificat pe Niculescu drept „tot o marionetă”.

UDMR a avut o poziție mai favorabilă. Liderul deputaților formațiunii, Csoma Botond, a spus că parlamentarii UDMR l-ar putea vota pe Luca Niculescu, dacă acesta reușește să formeze o majoritate și prezintă un program de guvernare acceptabil. Formațiunea are însă o „linie roșie”: nu va negocia cu AUR și SOS România pentru formarea majorității.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Banca Națională a Moldovei (BNM) pregătește reguli pentru tokenurile de monedă electronică – active digitale a căror valoare este legată de o monedă oficială, cum ar fi leul, euro sau dolarul. Acestea pot fi folosite pentru plăți și transferuri, dar sunt emise de companii, nu de banca centrală.

BNM spune că noul regulament va stabili cine poate emite astfel de tokenuri, ce informații trebuie să ofere utilizatorilor și ce obligații au companiile care le gestionează. Vor exista și reguli privind raportarea tranzacțiilor și situațiile în care BNM poate interveni pentru a limita anumite operațiuni.

Regulile sunt necesare pentru aplicarea Legii privind piața criptoactivelor, adoptată în 2026. Moldova își aliniază astfel legislația la normele europene privind criptoactivele, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. BNM primește propuneri și recomandări privind regulamentul până la 19 octombrie.

Pentru utilizatori, noile reguli înseamnă mai multă claritate despre cine răspunde pentru acești bani digitali, ce informații trebuie să primească clienții și ce se întâmplă dacă apar probleme.

În paralel, Uniunea Europeană pregătește și euro digital, o formă digitală a banilor băncii centrale, care ar putea fi folosită de populație pentru plăți. Banca Centrală Europeană lucrează în prezent la infrastructura tehnică și la testarea sistemului. În iulie 2026, BCE a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un proiect-pilot care urmează să înceapă în a doua jumătate a anului 2027. Dacă legislația europeană necesară va fi adoptată în 2026, primele emisiuni de euro digital ar putea avea loc în 2029.

Euro digital nu este același lucru cu tokenurile de monedă electronică pe care BNM urmează să le reglementeze. Primul ar fi emis de banca centrală, în timp ce tokenurile reglementate de BNM sunt emise de entități private. În același timp, ambele proiecte fac parte din transformarea mai largă a sistemului financiar către plăți și active digitale.

Pentru Republica Moldova, apropierea de regulile europene înseamnă că piața locală de active digitale va avea un cadru mai clar și, pe termen lung, va fi mai ușor de conectat la piața financiară europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă turcească încărcată cu cereale a fost lovită luni de o dronă în Marea Neagră, în largul litoralului românesc, în apropierea Platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Nava a fost cuprinsă de un incendiu și s-a scufundat. Doi membri ai echipajului au murit, iar alți 11 au fost salvați, potrivit Ministerului Afacerilor Interne din România.

Este vorba despre nava Royad Mammadov, iar incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm, potrivit autorităților române. Garda de Coastă a indicat că nava se afla la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș. Informația că nava a fost lovită de o dronă a fost relatată inițial de presa locală din Constanța.

Autoritatea Navală Română (ANR) a anunțat că a fost alertată în jurul orei 11.00 și, prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) Constanța, a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Au fost mobilizate navele de salvare SAR Apollo, SAR Artemis și SAR Ares, precum și o navă a Gărzii de Coastă.

La începutul operațiunii, ANR anunțase că 13 membri ai echipajului erau dați dispăruți, iar comandantul navei era rănit. Ulterior, 11 marinari au fost salvați, iar două persoane au fost găsite decedate. Un elicopter al Inspectoratului General de Aviație a preluat persoanele rănite de pe navă și le-a transportat pentru a primi îngrijiri medicale de urgență.

• Te-ar putea interesa și: Fotografiile pasionaților de nave dezvăluie amploarea războiului cu drone din Marea Neagră

Nava Royad Mammadov, construită în 2006, naviga sub pavilionul Saint Kitts și Nevis. Nava plecase din portul ucrainean Ismail și se îndrepta spre Ravenna, Italia.

Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor cu drone ale Rusiei și Ucrainei asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.