Încă 247 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și trei decese noi provocate de COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova miercuri, a anunțat ministerul sănătății pe site-ul său. Numărul total al deceselor a ajuns la 310, iar cel al infecțiilor - la 8 795. În timp ce autoritățile relaxează treptat restricțiile pentru a permite reluarea activității economice, curba infecțiilor confirmate își continuă ascendența. Continuă să crească și numărul cazurilor active, care depășea, miercuri, 3 600. Dintre bolnavi, 430 de pacienți cu forme ușoare de COVID-19 sunt tratați la domiciliu, mai spune ministerul sănătății.

Ucraina și Rusia ar pregăti evacuarea civililor din orașul Oleșki și alte șase localități din regiunea Herson, aflate sub ocupație rusă și care, potrivit Kievului, se confruntă cu o situație umanitară catastrofală. În aceste zone ar mai locui aproximativ 6.000 de oameni, inclusiv până la 200 de copii, potrivit estimărilor ucrainene.

Ombudsmanul Parlamentului Ucrainei, Dmitro Lubineț, a anunțat pe 19 octombrie că părțile negociază ultimele detalii pentru asigurarea unui armistițiu și evacuarea civililor care doresc să plece pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

„Acum începem să stabilim ultimele detalii privind încetarea focului, necesară pentru evacuarea tuturor celor care doresc să plece din Oleșki (oraș aflat sub ocupație rusă, în apropierea liniei frontului - n.r.). Oamenii ar urma să fie duși direct pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean”, a declarat Lubineț într-un interviu pentru postul de televiziune Espreso.

Oleșki se află sub ocupație rusă din 2022. În ultimele luni, autoritățile ucrainene au descris situația din oraș drept o criză umanitară gravă. Potrivit Current Time, televiziunea în limba rusă a RFE/RL, în localitate nu există electricitate, apă sau gaze, magazinele nu funcționează, iar ambulanțele nu mai ajung la locuitori. Oamenii încearcă să supraviețuiască din ceea ce reușesc să cultive sau să producă singuri. Au fost semnalate și cazuri de foamete.

• Vezi și: Ucraina distribuie alimente cu drona în orașul înfometat Oleșki, ocupat de ruși

Kievul a acuzat Moscova că împiedică în mod deliberat acordarea ajutorului umanitar locuitorilor din Oleșki. Lubineț a declarat anterior că negocierile cu partea rusă pentru deschiderea unui coridor umanitar au eșuat.

Președintele rus Vladimir Putin a atribuit, la rândul său, responsabilitatea pentru criza umanitară autorităților ucrainene. Cele două părți s-au acuzat reciproc și de bombardamente care împiedică evacuarea civililor și soluționarea crizei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană nu a identificat încă sursele din care ar putea acoperi un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro de care Ucraina va avea nevoie în 2027, sumă ce depășește ajutorul deja planificat de Uniunea Europeană și angajamentele unor aliați ai Kievului. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat luni, 19 octombrie, că Bruxellesul va analiza mai multe opțiuni, dar a cerut și altor state să contribuie la sprijinirea Kievului.

„Nu putem face totul singuri. Prin urmare, partenerii noștri trebuie să-și intensifice eforturile, să-și asume angajamente financiare și să le respecte”, a spus Balázs Ujvári.

Acesta a confirmat estimarea prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe 16 octombrie - deficitul de circa 70 de miliarde de euro fiind calculat după includerea celor 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde Ucrainei anul viitor, precum și a unei părți din angajamentele altor parteneri.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai spus că anul acesta sunt prevăzute încă 30 de miliarde de euro pentru Ucraina. Este important, a subliniat el, să nu se piardă ritmul reformelor.

„Pentru ca aceste fonduri să fie acordate, Ucraina trebuie să continue reformele corespunzătoare. În ceea ce privește componenta de apărare, trebuie să obținem acorduri care să asigure punerea în aplicare a calendarului de achiziții deja aprobat”, a menționat purtătorul de cuvânt.

Întrebat de Serviciul ucrainean al Europei Libere dacă UE va reveni la ideea folosirii activelor rusești înghețate, în condițiile în care Belgia nu pare dispusă să-și schimbe poziția, Ujvári a spus că este prea devreme pentru a discuta soluții concrete. „Vom analiza opțiunile posibile. Dar, din nou, nu este ceva ce putem face de unii singuri”, a declarat el.

• Te-ar putea interesa și: Summitul de toamnă al Uniunii Europene: sancțiuni împotriva Rusiei, ajutor pentru Ucraina, extindere cu Muntenegru în prim-plan

Purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a subliniat, de asemenea, că este încă prea devreme pentru a preciza ce opțiuni concrete de acoperire a deficitului de finanțare al Ucrainei ar putea oferi UE. Comisia nu a anunțat nici când ar putea prezenta noi soluții de finanțare.

Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a anunțat o nouă tranșă de 2,86 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul componentei de apărare a unui împrumut de 90 de miliarde de euro. Bruxellesul a precizat că banii sunt destinați achiziției de drone, sisteme de apărare antiaeriană, rachete, radare, echipamente de război electronic și muniții.

Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Nivelul apei în râul Nistru a crescut ușor, datorită ploilor din ultimele zile și a unor precipitații izolate în zona Carpaților, a anunțat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. El a afirmat însă că îmbunătățirea este insuficientă pentru a rezolva pe termen lung problema nivelului scăzut al apei.

Debitul deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk a crescut duminică la 40 de metri cubi pe secundă, față de media de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă din ultimele două săptămâni, a scris ministrul Hajder, luni, pe rețelele de socializare. Potrivit lui, în nordul Republicii Moldova, la Cosăuți, nivelul apei a urcat cu 14 centimetri în ultimele 24 de ore.

„În perioada următoare, ne așteptăm la o creștere ușoară a nivelului apei pe întreg cursul Nistrului, precum și la creșterea debitului pe alte râuri”, a afirmat oficialul.

Gheorghe Hajder a precizat însă că evoluția depinde de condițiile meteorologice, iar precipitațiile cu cel mai mare impact sunt cele din bazinul superior al Nistrului, în amonte, nu cele căzute la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Tofan spune că Ucraina va crește deversările pe Nistru, fără să precizeze și când

Expertul de mediu Ilia Trombițki a anunțat, la rândul său, că precipitațiile din Republica Moldova au contribuit la creșterea debitului de apă care ajunge în lacul de acumulare de la Dubăsari. Acesta a crescut cu 50 de metri cubi pe secundă, până la 75 de metri cubi pe secundă, iar nivelul lacului a urcat cu opt centimetri, până la 28,10 metri, potrivit datelor prezentate luni de expert.

Trombițki estimează că, în următoarele două săptămâni, în bazinul superior al Nistrului ar putea cădea aproximativ 30 de milimetri de precipitații. Cantitatea este insuficientă pentru o îmbunătățire considerabilă a situației, dar expertul nu anticipează o înrăutățire a alimentării cu apă în următoarea lună.

Pe 16 octombrie, Apă-Canal Chișinău avertiza că parametrii de funcționare ai stației de pompare de la Vadul lui Vodă ajunseseră la limită. Întreprinderea a pornit pompa submersibilă de rezervă, precizând că, deocamdată, apa continuă să ajungă în toate locuințele din capitală.

Cu trei zile înainte, autoritățile reduseseră debitul deversat din lacul de acumulare de la Dubăsari, de la 42 la 32 de metri cubi pe secundă, pentru a economisi rezervele de apă și a preveni o criză pe termen lung.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Centrul perinatal al Spitalului Raional Criuleni și-a suspendat activitatea după ce singurul medic neonatolog din secție și-a dat demisia. Este a treia maternitate din R. Moldova care își suspendă activitatea în acest an. Administrația spitalului spune că nu reușește să găsească un înlocuitor încă din iulie 2026, iar gravidele din raioanele Criuleni și Dubăsari sunt redirecționate către maternitățile din Chișinău.

De la plecarea medicului, niciun candidat nu și-a depus dosarul la concursul anunțat de administrația spitalului. Neonatologul este medicul care îngrijește nou-născutul în primele 28 de zile de viață, iar fără un astfel de specialist nicio maternitate nu ar putea să își desfășoare activitatea.

R. Moldova duce o lipsă acută de specialiști neonatologi. Actualmente, în țară activează 114 specialiști, 25 dintre care sunt în municipiul Chișinău. De asemenea, 29 dintre ei au vârsta de peste 55 de ani, adică se apropie de pensionare sau sunt deja la pensie și continuă să lucreze.

• Vezi și: Încă o maternitate raională s-a închis. Sistemul de sănătate, în criză de neonatologi

Cu aproximativ o lună în urmă, centrul perinatal din Nisporeni și-a suspendat, de asemenea, activitatea din lipsa unui medic neonatolog. Gravidele, femeile aflate la naștere și cele care au născut recent sunt redirecționate către Spitalul Raional Ungheni sau Institutul Mamei și Copilului din Chișinău.

O altă maternitate, cea a Spitalului Raional Ștefan Vodă, a fost închisă pe 29 iunie. Ministerul Sănătății a invocat numărul redus de nașteri și costurile mari de întreținere a secției. Gravidele din raion sunt direcționate către maternitatea din Căușeni.

În Republica Moldova funcționează 12 centre perinatale, în jumătate dintre spitalele raionale. În ultimii ani, cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), acestea au fost dotate cu echipamente medicale, mobilier, truse și consumabile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit din nou avertizări din partea partenerilor înaintea primului atac cu rachete balistice rusești din noaptea de 19 octombrie. Rusia a atacat în două valuri, în jurul orei 23:00 și la ora 3:00, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat.

„Din nou, atac balistic rusesc în mai multe valuri pe parcursul nopții și din nou nu a existat o avertizare din partea partenerilor”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Ihnat a precizat că Ucraina a fost avertizată înaintea celui de-al doilea atac, dar nu și înaintea primului. El a amintit că o situație similară s-a produs săptămâna trecută, când partenerii nu au avertizat Kievul despre primul val al unui atac rusesc masiv.

În regiunea Kiev, șase persoane au fost rănite în urma loviturilor rusești, inclusiv trei copii, iar alte trei sunt date dispărute, a anunțat șeful administrației regionale, Timur Tkacenko.

În raionul Bucea au fost avariate 11 case particulare, șase automobile, un spațiu industrial și de depozitare, precum și o instituție de învățământ. În clădirile de locuit au fost sparte geamuri. În raionul Vîșhorod au fost avariate o casă, cinci automobile și un obiectiv de infrastructură.

Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat în cursul nopții 269 de drone de atac, precum și rachete balistice și de croazieră. Apărarea antiaeriană a doborât 243 de drone și patru rachete de croazieră Iskander-K.

Operatorul rețelei electrice Ukrenergo a raportat noi întreruperi de curent în zece regiuni ale Ucrainei, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Echipele de intervenție lucrează la restabilirea alimentării cu electricitate.

• Te-ar putea interesa și: ONU avertizează țările europene: „Milioane de ucraineni ar putea pleca din țară la iarnă. Pregătiți-vă”

Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit, printre altele, un centru de date din Kiev și fabrica de materiale polimerice Planeta Plastic din Irpin. Aceste afirmații nu au putut fi verificate independent.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu știe exact de ce Ucraina nu ar fi primit avertizarea timpurie înaintea primului atac balistic din noaptea de 19 octombrie.

Răspunzând unei întrebări a unui jurnalist al RFE/RL, în timpul unei vizite în Uzbekistan, Rubio a spus că, în cazul unui incident anterior, comandamentul american i-a raportat o problemă de software care afecta sistemul de avertizare timpurie al Ucrainei. El a adăugat că Statele Unite nu și-au modificat prezența diplomatică la Kiev, dar rămân preocupate de siguranța diplomaților și a obiectivelor americane.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Donald Trump și-a apărat decizia de a suspenda aplicarea unor sancțiuni ample împotriva Rusiei, prevăzute de legislația americană, susținând că vrea să mențină Moscova la masa negocierilor. Decizia a stârnit critici puternice la Kiev și din partea unor membri ai Congresului SUA, care avertizează că Washingtonul transmite un mesaj greșit Kremlinului.

Trump a semnat în seara de 16 octombrie un ordin executiv prin care suspendă aplicarea unor noi sancțiuni prevăzute de o lege care poartă numele regretatului senator american Lindsey Graham, un susținător ferm al Ucrainei. Decizia a venit la câteva zile după ce președintele acordase o derogare temporară de la sancțiunile care vizează motorina rusească.

Trump promulgase legea luna trecută, la insistențele unor congresmeni care doresc să sporească presiunea asupra Moscovei din cauza invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșate în februarie 2022.

Însă, măsurile recente de relaxare a sancțiunilor au provocat reacții vehemente. Criticii susțin că Trump îi oferă Kremlinului posibilitatea de a continua să-și finanțeze mașinăria de război, acuzație respinsă de președintele american.

• Te-ar putea interesa și: Trump suspendă sancțiunile „Lindsey Graham” contra Rusiei înainte de intrarea lor în vigoare. Analize, reacții, critici

„Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu vreau să fac nimic care ar îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de masa negocierilor”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, pe 18 octombrie.

Încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost una dintre prioritățile declarate ale lui Trump încă de la începutul actualului mandat, în ianuarie 2025. Kievul și Moscova rămân însă la mare distanță în privința pozițiilor de negociere, iar discuțiile au intrat în impas.

Kremlinul nu a oferit concesii și a respins în repetate rânduri apelurile pentru o încetare completă a focului. Moscova își menține cererile, inclusiv aceea de a controla teritorii pe care nu a reușit să le cucerească prin forță.

Blocajul diplomatic a fost însoțit de intensificarea atacurilor de ambele părți. Rusia bombardează Kievul și alte mari orașe ucrainene și lovește infrastructura energetică, provocând perturbări grave ale serviciilor publice, în timp ce Ucraina se pregătește pentru iarnă.

În seara de 18 octombrie, Rusia a lansat mai multe rachete balistice asupra Kievului, inclusiv una care a lovit o clădire în care funcționează un centru medical. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a anunțat că cel puțin o persoană a murit în atac.

La rândul lor, forțele ucrainene au vizat instalații de rafinare a petrolului din Rusia, în încercarea de a îngreuna operațiunile militare ale Moscovei.

Aceste atacuri l-au înfuriat pe Trump, al cărui Partid Republican se confruntă cu o luptă strânsă pentru controlul ambelor camere ale Congresului, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, care nemulțumește numeroși alegători.

Președintele american l-a învinuit și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru lipsa de voință de a pune capăt războiului Rusiei împotriva țării sale. Trump a susținut că liderul de la Kiev „nu vrea să pună capăt acestui război și, probabil, nu a vrut niciodată”.

Zelenski avertizează asupra riscurilor pierderii sprijinului american

Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina ar putea suporta consecințe grave dacă sprijinul Statelor Unite ar dispărea.

„Dacă Statele Unite vor lua partea Rusiei, desigur că nu vom reușit să învingem”, a declarat Zelenski pe 18 octombrie, în emisiunea Meet the Press a postului american NBC.

„Vrem să avem încredere în el și sper că își va schimba deciziile. (...) Pentru că eu cred că toate acestea sunt greșeli și nu ne vor ajuta. Nu vor ajuta nici Statele Unite”, a adăugat președintele ucrainean.

Zelenski a mai spus că schimbul de informații între serviciile de informații americane și ucrainene, despre care Kievul afirmase că fusese întrerupt la începutul săptămânii, pare să fi fost deblocat.

„Suntem foarte recunoscători pentru asta. Acum funcționează”, a spus el.

Cu o săptămână în urmă, după ce Trump anunțase unilateral, pe rețelele de socializare, o încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, Zelenski păruse să susțină oprirea loviturilor, precizând însă că se așteaptă ca Moscova să procedeze la fel.

În condițiile în care atacurile rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene au continuat, președintele ucrainean a declarat ulterior că Kievul nu mai este dispus să suspende unilateral propriile lovituri.

• Vezi și: Zelenski îl sfidează pe Trump, promițând noi atacuri asupra rafinăriilor rusești, în timp ce Rusia reia exporturile de motorină

Nu există indicii că Moscova ar fi acceptat armistițiul anunțat de Trump.

Președintele rus Vladimir Putin, despre care presa rusă a relatat că a vizitat un post de comandă, a ordonat armatei să continue atacurile „masive și coordonate” asupra unor ținte din Ucraina.

În trecut, Moscova a încercat să forțeze Kievul să accepte condițiile sale intransigente prin atacarea infrastructurii energetice a țării, lăsând mii de oameni fără căldură și electricitate în perioade cu temperaturi sub zero grade.

Critici în Congresul american

Relaxarea sancțiunilor de către Trump a fost întâmpinată cu dezaprobare de numeroși membri ai Congresului SUA, atât republicani, cât și democrați, precum și de partenerii internaționali ai Ucrainei.

Oficiali ai administrației Trump, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au apărat deciziile președintelui. În schimb, congresmanul republican Don Bacon a afirmat că măsurile care ajută Kremlinul „vor rămâne un capitol extrem de jenant în istoria Statelor Unite”.

Cele mai recente declarații ale lui Trump evidențiază tensiunile tot mai mari dintre Washington și Kiev în privința abordării administrației americane față de Rusia.

Anterior, Zelenski anunțase că a discutat cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. El a precizat că Ucraina și Statele Unite „pregătesc următorii pași diplomatici” și că țara sa rămâne „pregătită să lucreze constructiv, cu onestitate și în vederea obținerii unui rezultat real”.

„Pacea se obține doar prin forță și prin cooperare bazată pe încredere”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare despre discuțiile cu reprezentanții americani.

„Facem tot ce ține de noi pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru a ne asigura că poziția Americii este puternică și contribuie la apropierea păcii. O pace pe care toată lumea, cu excepția Rusiei, o așteaptă de peste patru ani și jumătate”, a adăugat el.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Franța își contabiliza duminică pierderile în urma distrugerilor pe scară largă provocate de protestele violente din ziua precedentă, soldate cu 1.800 de persoane arestate, incendierea unei primării istorice și jafuri generalizate.

Între 550 de mii și 800 de mii de oameni – estimări diferite făcute de poliție și sindicate – au ieșit în stradă în orașele Franței la un protest la nivel național pe fundalul nemulțumirilor față de costul vieții. Acesta, notează AFP, s-a majorat între altele din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a contribuit la creșterea galopantă a inflației în Europa și pe plan global.

Federația pentru Comerț și Distribuție a spus că aproximativ 1.500 de întreprinderi și magazine au fost avariate în violențele care au însoțit protestul, suferind pagube estimate la sute de milioane de euro

„Parcă am fi fost în război”, a declarat pentru AFP un locuitor de 78 al Parisului, Mehmet Ozeden, printre baricadele stradale arse în timpul protestelor.

Convulsiile sociale care survin după săptămâni de proteste studențești degenerate și ele uneori în violențe pun presiune pe președintele Emmanuel Macron pentru a-și găsi un succesor înainte de alegerile prezidențiale programate peste șase luni.

Președintele francez avea planificat un discurs către națiune duminică seara, după o reuniune cu miniștrii-cheie, iar cabinetul condus premierul Sébastien Lecornu urmează să examineze luni despăgubiri pentru cei afectați și măsuri pentru tragerea la răspundere penală a autorilor violențelor.

Amploarea distrugerilor

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 1.800 de persoane au fost reținute în legătură cu protestele și jafurile, precizând că sunt în desfășurare anchete „pentru a-i identifica pe autorii acestor fapte, astfel încât să fie aduși în fața justiției”.

Demonstrațiile de sâmbătă au lăsat pe străzile din capitala franceză mașini incendiate, vitrine sparte și resturi carbonizate, iar o viceprimară, Lamia El Aaraje, a declarat că Parisul s-a confruntat cu „un nivel de violență pe care cred că nu l-am mai văzut niciodată”.

O persoană a murit în timpul marșului principal de la Paris, însă autoritățile au precizat că decesul a survenit din cauze medicale și nu a avut legătură cu violențele din timpul manifestației.

Turiști speriați au fost văzuți sâmbătă alergând cu valizele pe străzile învăluite în gaze lacrimogene și pline de protestatari. Un turist danez, Soren Petersen, a spus pentru AFP că este „trist” să vadă clădirile Parisului vandalizate: „Nu este un protest, depășește cu mult o manifestație obișnuită”.

O locuitoare a capitalei franceze, Anita Gras, ieșită la alergat printre dărâmături, a povestit că a văzut tineri jefuind un magazin de încălțăminte sport. „Au stat până la ora 1:00 noaptea; ne-a fost teamă că vor arunca cu obiecte spre noi”, a spus ea pentru AFP.

Au mai fost jefuite magazine la Marsilia, Bordeaux, Nisa și Strasbourg. Orașul Limoges și-a pierdut primăria din secolul al XIX-lea, mistuită de un incendiu. Primarul orașului Lyon, Grégory Doucet, a declarat că „haosul care a domnit în oraș timp de câteva ore a fost abominabil”.

Acuzații politice

Demonstrațiile au fost urmate de acuzații politice reciproce: guvernul și lidera extremei drepte, Marine Le Pen, au dat vina pe grupările de extremă stânga, în timp ce liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, a acuzat autoritățile că au alimentat tensiunile.

Viceprimărița socialistă a Parisului, El Aaraje, a acuzat partidul lui Le Pen că „se comportă ca un pompier piroman”, folosindu-se de proteste pentru a-și promova ambițiile prezidențiale.

A intervenit în dispută și vicepreședintele american JD Vance, sugerând pe X că revoltele au fost provocate de faptul că Franța a „importat lumea a treia”.

Ministerul de Interne a spus că aproximativ 500 de polițiști, pompieri și paramedici au fost răniți în cursul manifestațiilor, a anunțat ministrul de Interne.

Analistul Mujtaba Rahman de la think tank-ul Eurasia Group a scris pe X că majoritatea demonstrațiilor de sâmbătă au fost pașnice și că „violențele au pornit de la o facțiune a extremei stângi”, jafurile fiind comise de „găști oportuniste din suburbiile sărace”.

„Toate acestea sunt vești bune pentru Marine Le Pen”, a subliniat analistul, citat de AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile moldovene i-au predat Ucrainei pe cei doi grăniceri ucraineni reținuți pe malul moldovean al Nistrului pe 15 octombrie, după ce au traversat râul cu o șalupă, urmărind un fugar ucrainean. Incidentul – primul de acest fel de la invazia rusească la scară largă în Ucraina – a fost filmat de localnici, căpătând rezonanță în urma difuzării imaginilor pe rețele.

Poliția de Frontieră a spus postului „Moldova 1” pe 18 octombrie că cei doi grăniceri reținuți pe mal, în satul Holoșnița din apropiere de Soroca, au fost predați Ucrainei în baza unui acord de readmisie, în timp ce armele, barca și alte bunuri ridicate la reținere au fost sechestrate în cadrul unei anchete penale deschise de Procuratura Generală pe marginea „traversării ilegale a frontierei”.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a spus că cei doi militari ai săi au ajuns în Republica Moldova din cauza apei mici de pe Nistru și a defectării motorului bărcii în timpul urmăririi, granița trecând pe mijlocul râului.

În imaginile video filmate de localnici pe malul moldovean, cei doi membri ai patrulei ucrainene pot fi văzuți într-o barcă cu motor, în apropierea unui bărbat aflat în apă, pe care încearcă aparent să-l lovească cu o vâslă și să-l captureze, acțiuni condamnate vehement de pe mal, de autorii filmării.

• _{Vezi și: Poliția de Frontieră se antrenează pentru a putea face față, în cazul unei „crize migraționale”}

Incidentul petrecut pe 15 octombrie a fost confirmat de Poliția de Frontieră moldoveană abia două zile mai târziu, după ce imaginile filmate cu telefonul mobil au fost postate online de deputatul moldovean Vasile Costiuc, liderul partidului „Democrația Acasă”.

Ucraineanul urmărit - identificat de presa moldoveană drept un bărbat de 49 de ani originar din Kiev – a fost reținut și el și internat cu comoție cerebrală la spitalul din Soroca.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a spus că a deschis „o anchetă de serviciu, inclusiv cu privire la acțiunile patrulei de frontieră”.

Autoritățile moldovene și cele ucrainene cooperează frecvent pentru a preveni fuga bărbaților ucraineni peste graniță în încercarea de a se eschiva de la obligațiile militare în Ucraina atacată de Rusia.

Statistici moldovene arată că, în patru ani de la invazia rusească la scară largă în Ucraina - din februarie 2022 până în martie 2024, au fost prinși traversând ilegal frontiera spre R. Moldova circa 44.000 de ucraineni, majoritatea bărbați. Datorită legislației moldovene, ei nu sunt repatriați și, de cele mai multe ori, pleacă spre alte destinații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele Aeriene Române au difuzat imagini din timpul misiunii de sâmbătă seara, când au doborât deasupra Mării Negre două drone rusești de atac din familia Geran intrate neautorizat în spațiul aerian românesc - prima asemenea misiune românească de interceptare a unor drone cu propulsie cu reacție.

În una din imaginile luate de o cameră din cabina unui F-16 românesc se poate vedea o rachetă care pleacă de pe avionul de vânătoare aflat în urmărire, iar altele înfățișează o explozie în urma lovirii dronei.

Ministerul Apărării Naționale din România a spus că la misiunea din 17 octombrie au participat două aeronave F-16, care au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 17.43 și au doborât două ținte aeriene deasupra apelor teritoriale ale României, în spațiul aerian național.

Prima a fost doborâtă la ora 18.01, la sud-est de Sulina, după ce a evoluat timp de două minute în spațiul aerian național, iar cea de-a doua, la ora 18.05, la est de Sulina, după o evoluție de cinci minute în spațiul aerian național.

Misiunea de interceptare a avut loc la două zile după ce drone presupus rusești au lovit două nave petroliere ancorate în apele românești, în apropiere de Canalul Sulina care leagă Dunărea de Marea Neagră și este folosit drept rută de export și import de către Ucraina.

• _{Vezi și: Încă o dronă violează spațiul aerian al Moldovei. Nou atac naval lângă Sulina, în România}

Membră a NATO, România are o graniță de 614 kilometri cu Ucraina și a înregistrat numeroase incursiuni ale dronelor rusești în spațiul său aerian după invazia rusească la scară largă în Ucraina.

Forțele române au început a doborî dronele în ultimele luni, dar misiunea din 17 octombrie este primul caz cunoscut în care au fost interceptate drone cu motoare cu reacție, care pot atinge o viteză de până la 600 de kilometri pe oră.

Noi incidente cu drone în R. Moldova

Republica Moldova a raportat opt cazuri de încălcare a spațiului său aerian de către aparate de zbor fără pilot, de joi până sâmbătă, două drone prăbușindu-se în nordul țării, după ce numărul acestor incidente a crescut brusc în ultimele luni.

Poliția a spus că o dronă a căzut și explodat vineri pe un câmp dintre localitățile Codrenii Noi și Scăieni, raionul Dondușeni, creând un crater de mici dimensiuni, iar motorul cu ardere internă arată că nu este o dronă cu propulsie reactivă.

O altă dronă de tip quadrocopter a căzut sâmbătă în grădina unui localnic din orașul Otaci, raionul Ocnița. „Aparatul este de tipul celor utilizate pentru monitorizare, este alimentat cu baterii și nu conține încărcătură explozivă”, a spus Poliția.

Ministerul moldovean de Externe a condamnat incidentele, spunând că acestea „constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre” și a cerut Rusiei „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și să respecte normele dreptului internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile din Ucraina au recunoscut că doi grăniceri ai săi au pătruns în Republica Moldova, traversând Nistrul cu o barcă în timp ce urmăreau un fugar în apropiere de Soroca – un incident intens mediatizat în urma apariției pe 17 octombrie a unor imagini cu urmărirea pe apă, filmate de pe malul moldovean de localnici.

Un purtător de cuvânt al Serviciului de Grăniceri al Ucrainei a spus că barca celor doi a ajuns pe malul moldovean din cauza bancurilor de nisip de pe râu și a defectării motorului bărcii. „Pe malul opus, un grup de persoane, amenințându-i pe grăniceri, a tras barca pe uscat”, a mai spus purtătorul de cuvânt, Andrii Demcenko, citat de Ukrainska Pravda.

În imaginile video, cei doi membri ai patrulei ucrainene pot fi văzuți într-o barcă cu motor în mijlocul râului, în apropierea unui bărbat aflat în apă, încercând aparent să-l captureze sau să-l împiedice să traverseze râul înot. Un grăniceri a părut la un moment dat să încerce să-l lovească cu un băț pe omul aflat în apă, acțiuni condamnate vehement de pe mal, de autorii filmării.

Poliția de Frontieră moldoveană a informat și ea pe 17 iunie că incidentul s-a petrecut cu două zile mai devreme în apropierea satului Holoșnița, spunând că cei doi grăniceri ucraineni au fost preluați de o patrulă a sa și „conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Cosăuți pentru aplicarea procedurilor legale”.

„Cauza a fost înaintată Procuraturii, care a dispus pornirea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat”, a spus Poliția de Frontieră.

• _{Vezi și: Poliția de Frontieră se antrenează pentru a putea face față, în cazul unei „crize migraționale”}

Autoritățile ucrainene au mai spus că fugarul urmărit de patrula de grăniceri – un cetățean ucrainean – a fost în cele din urmă capturat de polițiștii moldoveni.

„În prezent, are loc o anchetă de serviciu, inclusiv cu privire la acțiunile patrulei de frontieră”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Serviciului de Grăniceri al Ucrainei.

TVR Moldova a relatat, citând surse de la Spitalul Raional Soroca, că fugarul ucrainean a fost internat aici cu o comoție cerebrală. A fost identificat drept cetățean ucrainean în vârstă de 49 de ani, originar din Kiev.

Autoritățile moldovene și cele ucrainene cooperează frecvent pentru a preveni fuga bărbaților ucraineni peste graniță în încercarea de a se eschiva de la obligațiile militare în Ucraina atacată de Rusia.

Statistici moldovene arată că, în patru ani de la invazia rusească la scară largă în Ucraina - din februarie 2022 până în martie 2024, au fost prinși traversând ilegal frontiera spre R. Moldova circa 44.000 de ucraineni, majoritatea bărbați. Datorită legislației moldovene, ei nu sunt repatriați și, de cele mai multe ori, pleacă spre alte destinații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția de Frontieră spune că a organizat un exercițiu la granița cu regiunea Odesa a Ucrainei pentru a-și întări capacitatea de reacție și cooperarea cu alte instituții într-o situație de „criză migrațională”. Mai devreme, autoritățile moldovene au spus că iau în calcul posibilitatea unui nou flux masiv de refugiați ucraineni.

Poliția de Frontieră a spus sâmbătă că la exercițiul Aflux-2026 desfășurat cu o zi mai devreme pe sectorul de graniță Volintiri au mai participat Inspectoratul General pentru Migrație și Inspectoratului General de Carabinieri.

Cele trei instituții s-a antrenat pentru „intervenția promptă, menținerea ordinii publice, protejarea persoanelor vulnerabile și respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, în cazul confruntării cu un val de refugiați.

Agenția ONU pentru migrație a avertizat săptămâna aceasta că intensificarea atacurilor rusești și situația precară a locuințelor ar putea face milioane de ucraineni să plece din țară la iarnă.

Experții ONU spun că mulți ucraineni au revenit acasă după ce se refugiaseră la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, însă nu fac față condițiilor neschimbate sau uneori mai grele ca înainte și ar putea decide să ia din nou calea străinătății, cel mai probabil spre țările unde au fost deja sau unde cunosc pe cineva, ca Polonia, Germania sau Cehia.

• Vezi și: Iarna cruntă care vine: cum se pregătesc ucrainenii pentru „cel mai rău scenariu posibil”

La Chișinău, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că, dacă acest scenariu se va materializa, Chișinăul va solicita sprijin financiar din partea partenerilor internaționali pentru a putea gestiona situația fluxul de refugiați.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, lovind 15 asemenea obiective în noaptea de 16-17 octombrie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că aceste atacuri, țintind în obiective de generare și transport a energiei, au constituit „una din cele mai mari lovituri” asupra sectorului energetic al țării sale.

„Rusia încearcă să provoace un blackout în Ucraina chiar înainte de iarnă (...), să lase milioane dintre oamenii noștri fără electricitate și căldură”, a scris Zelenski pe Telegram, dând asigurări că echipele de intervenție lucrează la înlăturarea pagubelor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele SUA Donald Trump a suspendat aplicarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei cu doar câteva zile înainte ca acesta să intre în vigoare în baza unei legi promulgate chiar de el luna trecută. Decizia a fost criticată imediat de susținătorii Ucrainei, dar salutată de Moscova.

În decretul prezidențial emis în seara de 16 octombrie, Trump a afirmat că suspendarea sancțiunilor este în interesul național al Statelor Unite. Ordinul a venit cu doar două zile înainte ca măsurile prevăzute de o lege în numele senatorului republican Lindsey Graham decedat vara aceasta să intre în vigoare, pe 18 octombrie.

Legea a fost concepută pentru a oferi administrației pârghii suplimentare asupra președintelui rus Vladimir Putin, autorizând tarife vamale de până la 100% pentru principalii cumpărători de petrol și gaze rusești, inclusiv China și India, și sancțiuni împotriva oficialilor ruși, a instituțiilor financiare și a navelor așa-numitei flote-fantomă folosită de Rusia pentru ocolirea restricțiilor existente.

Contextul

Casa Albă nu a detaliat public justificarea de fond pentru suspendarea prevederilor majore ale legii.

Decizia lui Trump survine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile americane de la jumătatea mandatului, în care aliații săi republicani vor încerca să-și păstreze fragila majoritate din cele două camere ale Congresului. Administrația încearcă să coboare prețurile la carburanți în SUA, care au crescut din cauza războiului contra Iranului.

Derogarea are loc, de asemenea, după o altă decizie controversată a lui Trump - de a permite vânzările de motorină din Rusia. Măsura a fost aspru criticată atât de democrați, cât și de republicani, precum și de Ucraina și aliații săi europeni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat-o drept „un cadou” pentru Putin.

Toate, ridicat semne de întrebare cu privire la intenția administrației sale de a recurge la presiunea economică pe care Congresul dorea să o exercite asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului din Ucraina.

Mikola Murski de la organizație nonprofit din SUA „Razom for Ukraine”, care sprijină Ucraina, a declarat pentru Europa Liberă că Trump a „irosit o șansă rară de a aduce pacea în Ucraina”.

El a amintit că legiuitorii americani s-au chinuit luni de zile pentru a obține în Congres un sprijin bipartit în favoarea legii, care mai includea restricții privind cumpărarea de datorie suverană a Rusiei și limitări ale noilor investiții în această țară.

„Totul a fost șters printr-un decret semnat vineri noaptea la Casa Albă”, a spus Murski pentru Europa Liberă.

Într-o declarație separată, organizația Razom a condamnat decizia lui Trump, spunând că aceasta „transmite Kremlinului semnalul că își poate continua invazia” în Ucraina.

Legalitatea

Max Meizlish, fost oficial în cadrul Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Ministerul de Finanțe american – structura care veghează la implementarea sancțiunilor americane - a spus Europei Libere că justificarea derogărilor reprezintă acum o problemă centrală.

„Întrebarea în acest moment este ce justificare de fond a prezentat administrația în fața Congresului pentru a suspenda practic fiecare prevedere majoră privind sancțiunile și tarifele dintr-o lege adoptată cu susținere bipartită”, a spus Meizlish, care lucrează în prezent la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (Foundation for Defense of Democracies).

Conform legii, administrația este obligată să transmită Congresului explicații scrise prin care să ateste că derogarea este în interesul național, inclusiv un raport care să detalieze pe ce își întemeiază aceste decizii.

Surse care cunosc acest dosar au spus Europei Libere că administrația a depășit un termen-limită, stabilit pentru data de 8 octombrie pentru prezentarea acestor explicații.

Critici bipartite la Washington. Laude la Moscova

Suspendarea „Legii Lindsey Graham” de către Trump a atras critici vehemente din partea congresmenilor care au susținut inițiativa fostului senator republican și care îi ceruseră președintelui să o aplice fără rezerve.

Senatorul democrat Richard Blumenthal, coautor al legii, l-a acuzat pe Trump că se poziționează de partea lui Putin și a rețelelor care alimentează efortul de război al Rusiei.

„Aceste derogări nu au nimic de-a face cu securitatea noastră națională, ci doar cu încercarea de a-i face pe plac lui Vladimir Putin”, a scris Blumenthal pe rețelele sociale, adăugând că decizia contravine voinței majorității americanilor, a membrilor Congresului și a aliaților europeni.

Și congresmanul republican Don Bacon a criticat decizia lui Trump, spunând că „președintele prelungește războiul, nu îi pune capăt”.

Pe 16 octombrie, Gregory Meeks, liderul opoziției democrate din Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților din Congres, a depus o inițiativă legislativă bipartită pentru a bloca acordul propus de Trump privind achiziția de motorină rusească.

Acordul „îi va pune lui Putin pe tavă milioane de dolari pentru a continua să masacreze nestingherit civili ucraineni”, a subliniat Meeks, îndemnând Congresul să-i sprijine proiectul.

La Moscova, derogarea dată de Trump în privința sancțiunilor a fost salutată de către emisarul prezidențial rus, Kirill Dmitriev. Acesta a scris pe rețelele online că „suspendarea Legii Graham de către administrația Trump este un moment important și cu adevărat istoric”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul va supune votului în a doua lectură, săptămâna viitoare, un proiect de lege care va obliga aplicațiile de taxi să vireze prin bănci moldovene toate plățile făcute de clienți pentru călătorii. Anunțul a fost făcut vineri seara de autoarea inițiativei, după o dezvăluire a Europei Libere despre activitatea aplicației rusești Yandex în R. Moldova.

Deputata majorității parlamentare PAS, Marina Morozova, a scris pe contul său de Facebook că proiectul său de lege cere „ca toate încasările, plățile și transferurile să treacă prin băncile din Republica Moldova, pentru ca fiecare leu încasat să fie legal, transparent și impozitat corect”.

Totul a pornit după investigația Europei Libere care a dezvăluit dimensiunea financiară a activității Yandex din R. Moldova. Doar în 2024, grupul rusesc a câștigat aici peste 7 milioane de euro într-un an, în timp ce compania sa locală a declarat venituri zero.

În prezent, banii ajung în grupul de origine rusească prin intermediul unor companii din Emirate Arabe Unite și Kazahstan.

Singura plată virată la bugetul moldovean de grupul rusesc a fost o amendă de 40 de mii de euro, trimisă la Chișinău la începutul lunii octombrie, primită pentru refuzul repetat de a pune la dispoziția autorităților moldovene datele colectate de aplicația Yandex despre șoferii de taxi și mașinile cu care lucrează.

„Vor fi sancțiuni pentru platformele care permit accesul în sistem al automobilelor neconforme cu cerințele legale, inclusiv posibilitatea suspendării activității platformei”, a scris deputata Morozova pe 16 octombrie, anunțând grăbirea noii legislații în parlament care a fost votată în prima lectură pe 4 iunie.

Cu o zi mai devreme, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a discutat subiectul Yandex și a spus că investighează activitatea grupului rusesc în R. Moldova.

În afară de chestiunea taxelor, Consiliul condus de prim-ministru a spus că a analizat „riscurile asociate securității informaționale”, inclusiv colectarea și stocarea de către aplicația rusească a datelor despre utilizatorii aplicației rusești în R. Moldova.

• _{Citește și: Efectul Yandex sau cum loviturile ucrainene asupra centrelor de date au complicat viața rușilor - și nu numai a lor}

Investigația Europei Libere prezenta și o concluzie a autorităților din Olanda, care în mai 2026 au amendat compania MLU – subsidiară a grupului Yandex înregistrată în Olanda - cu 100 de milioane de euro pe motiv că a colectat și a stocat pe servere din Rusia datele clienților și șoferilor din Norvegia și Finlanda.

Mai exact: scanări ale permiselor de conducere, adrese de domiciliu, date de contact, numere de cont, locații precise, istoricul curselor, fotografii, conținutul conversațiilor din chat și coduri de asigurări sociale.

Operatorul Yandex Taxi și aplicația Yandex Go au fost interzise de tot în două țări ale Uniunii Europene – Letonia și Estonia – în 2022, invocând securitatea națională.

La Chișinău, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de la Chișinău urmează să prezinte acum „un raport de analiză detaliat cu privire la modul de colectare, prelucrare, stocare și transmitere a datelor utilizatorilor, precum și privind respectarea legislației naționale cu privire la datele cu caracter personal”, a mai decis CEIISS.

Serviciul Yandex Taxi a fost lansat în R. Moldova în 2017. Șoferii care folosesc serviciile firmei rusești plătesc un comision – de regulă 12% – pentru ca programul să îi facă vizibili pe aplicația dedicată clienților.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Națiunile Unite au avertizat că intensificarea atacurilor rusești și situația precară a locuințelor ar putea face milioane de ucraineni să plece din țară la iarnă. Agenția ONU pentru migrație (IOM) a îndemnat mai ales statele care au deja mari comunități ucrainene: Germania, Polonia, Cehia, să se pregătească pentru asemenea scenariu.

Experții ONU spun că mulți ucraineni care au revenit în țară, dar nu fac față condițiilor neschimbate sau uneori mai grele ca înainte, ar putea decide să ia din nou calea străinătății și s-ar îndrepta cel mai probabil spre țările unde au fost deja sau unde cunosc pe cineva.

„Iarna se apropie cu pași repezi în Ucraina, iar pentru mulți ucraineni lunile următoare ar putea fi cele mai dificile de la începutul războiului pe scară largă”, a declarat Arthur Erken, directorul regional al OIM pentru Europa și Asia Centrală, citat de AFP.

„Milioane de ucraineni care au fugit și s-au întors riscă acum să fie strămutați din nou, pe măsură ce condițiile se înrăutățesc pe zi ce trece, iar oamenii se confruntă cu alegeri disperate în lupta pentru supraviețuire.”

Erken a amintit că Polonia, Germania și Republica Cehă găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ucraineni și a adăugat: „Sunt sigur că aceste țări se pregătesc pentru eventualitatea în care ucrainenii vor încerca să părăsească țara, în cazul în care situația se va agrava”.

Potrivit ultimelor date de la Eurostat, în țările UE se aflau la începutul lunii octombrie 4,43 de milioane de refugiați din Ucraina, dintre care 1,3 milioane în Germania, aproape un milion în Polonia și cam jumătate de milion în Cehia.

Avertismentul vine după ce și liderii Moldovei au avertizat zilele trecute că ar putea veni un nou val de refugiați ucraineni. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că dacă acest scenariu se va materializa, Chișinăul va solicita sprijin financiar din partea partenerilor internaționali pentru a putea gestiona situația.

• Vezi și: Iarna cruntă care vine: cum se pregătesc ucrainenii pentru „cel mai rău scenariu posibil”

IOM estimează că aproape 3,6 milioane de persoane rămân strămutate intern în Ucraina. Aproximativ 3,8 milioane de persoane s-au întors la casele lor, care sunt adesea avariate.

Se estimează că aproximativ 1,45 milioane de persoane repatriate locuiesc în raioanele de pe linia frontului, dintre care 565.000 numai în regiunea Harkov.

Erken a afirmat că atacurile cu drone rusești din ultima vreme „tind să vizeze infrastructura civilă”, iar loviturile repetate au avariat rețelele de electricitate, încălzire și apă ale Ucrainei.

Oficialul ONU a afirmat că, pentru cele 2,1 milioane de persoane în vârstă care locuiesc singure în blocuri de apartamente din Ucraina, o întrerupere prelungită a încălzirii sau a energiei electrice „poate deveni rapid o urgență umanitară”.

„E timpul să acționăm acum”, a spus Erken.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația „Forța Fermierilor” a reacționat fără entuziasm la anunțul guvernului că renunță la mărirea TVA la unele produse agricole, prevăzută inițial într-un plan fiscal menit să aducă mai mulți bani la buget. Fermierii spun că această aparentă concesie cuprinde riscuri prin felul cum a fost concepută și că alte revendicări rămân nerezolvate.

Joi, premierul Vasile Tofan a spus că guvernul „i-a auzit” pe agricultori și a decis să nu mai mărească TVA de la 8 la 12%. Planul creșterii TVA, împreună cu alte doleanțe nerezolvate, a provocat proteste repetate ale fermierilor, cele mai recente la finalul lunii septembrie.

Într-o postare pe Facebook, vineri, „Forța Fermierilor” s-a arătat îngrijorată de faptul că renunțând la creșterea TVA, guvernul a impus așa-numita „taxare inversă”, care trece plata TVA de la producător la cumpărător.

„Asociația vede niște riscuri majore în faptul că cumpărătorii cerealelor și oleaginoaselor vor micșora prețul de achiziție de la fermieri cu valoarea TVA și, totodată, bugetul nu va avea resurse disponibile pentru restituirea producătorilor agricoli TVA în debit”, se spune în comunicat.

„Atenționăm că regimul taxării inverse va complica sistemul de evidență contabilă, precum și raportare pentru agricultori, unii dintre care posibil vor avea patru regimuri de TVA (20, 12, 8 % și taxare inversă).”

• Citește și: Fermierii moldoveni au câștigat: guvernul renunță la majorarea TVA pe unele produse agricole

Agricultorii spun că vor discuta „minuțios” soluția preconizată de guvern săptămâna viitoare, pe 21 octombrie și reamintesc celelalte revendicări ale lor încă nerezolvate: „prelungirea licențierii importurilor cerealelor și oleaginoaselor cel puțin până la 31 decembrie 2026, rambursarea accizei pentru motorina procurată în perioada 1 iunie – 30 noiembrie 2026, acordarea plăților directe producătorilor de sfeclă de zahăr în anul curent, precum și plăților directe producătorilor de cereale în anul viitor, acces la finanțare pentru agricultorii, care se află în dificultate de plată.”

În comunicat se mai spune că la aceeași ședință din 21 octombrie, fermierii vor discuta posibilitatea de a organiza un nou protest de stradă „cu folosirea tehnicii și utilajelor agricole”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.