La Kiev, unii își fac provizii de lemne de foc și lumânări. Alții cumpără case la țară pentru a scăpa dintr-un oraș supus bombardamentelor. Clădirile se grăbesc să instaleze surse suplimentare de energie. Generatoarele portabile se vând ca pâinea caldă. Autoritățile iau în considerare construirea unor poduri plutitoare peste râul Nipru. Chiar și a unui tunel sub acesta.
Campania aeriană a Rusiei crește în intensitate și ferocitate; pe 14 octombrie, o mare parte din Kiev a fost cufundată în întuneric, când Moscova a lansat rachete și drone asupra capitalei ucrainene pentru a doua noapte consecutivă.
Acum, ucrainenii se pregătesc pentru ceea ce mulți se tem că ar putea fi cea mai grea iarnă de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.
Pe linia frontului, lupta tenace a Ucrainei a adus forțele ruse practic la un punct mort; în ultimele luni, forțele de la Kiev au lansat o contraofensivă surprinzătoare care a dus la o schimbare majoră, deși localizată, pe câmpul de luptă.
Însă capacitatea Ucrainei de a respinge roiuri de drone cu motoare cu reacție, rachete de croazieră și balistice, precum și drone mai lente, cu elice, este din ce în ce mai pusă la încercare de numărul imens de arme rusești care străbat aerul – și lovesc clădirile și podurile ucrainene.
Iar cea mai importantă sursă de armament pentru Ucraina, Statele Unite, a încetinit multe dintre livrările sale – în special, interceptorii pentru sistemul de rachete Patriot.
„Scenariul realist este că am putea asista la o repetare a situației din iarna trecută. Asta înseamnă atacuri asupra infrastructurii de încălzire și a serviciilor publice”, a declarat pentru Current Time (parte a RFE/RL) Oleh Popenko, care conduce Uniunea Consumatorilor de Servicii Publice din Ucraina. „Nu suntem deloc protejați împotriva acestui lucru, nimeni nu este.”
Adăpost antiaerian în locul gropii de gunoi
Oficialii ucraineni s-au străduit să găsească soluții la pierderea rachetelor interceptoare americane; aliații europeni au furnizat câteva, dar nu în număr suficient.
Sistemul construit de SUA este singura apărare dovedită împotriva rachetelor hipersonice și balistice de mare viteză. Stocurile americane au scăzut la niveluri periculos de joase, deoarece multe dintre aceste rachete interceptoare au fost redirecționate către Orientul Mijlociu pentru a apăra împotriva atacurilor iraniene în războiul început la sfârșitul lunii februarie.
Oficialii de la Kiev se tem, de asemenea, de pierderea informațiilor secrete de la aliați: mai ales avertismente privind lansările de rachete rusești, informații furnizate în mare parte de americani. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 13 octombrie că, pentru a doua noapte consecutivă, Kievul nu a primit niciun avertisment din partea aliaților occidentali.
La îngrijorările Kievului se adaugă anunțul făcut săptămâna trecută de președintele american Donald Trump privind un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, care a luat Kievul prin surprindere și pe care, potrivit lui Zelenski, Rusia l-a încălcat în repetate rânduri. Trump, a cărui popularitate a scăzut drastic pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la motorină și benzină, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești și a declarat că SUA vor importa motorină din Rusia.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, și guvernul lui Zelenski și-au aruncat reciproc vina cu privire la ritmul pregătirilor pentru iarnă din Kiev și din regiunea înconjurătoare.
Între timp, ucrainenii obișnuiți fac tot ce pot pentru a se pregăti.
Vitalii Kupceak, care conduce asociația de proprietari a unui bloc de apartamente din cartierul Solomianskii din Kiev, a declarat că asociația a perceput o taxă suplimentară de la locatari și a folosit fondurile pentru a construi un mic adăpost într-un spațiu din subsol care era înainte o „groapă de gunoi”.
„În aproximativ o lună, totul a fost curățat, pereții și podeaua au fost vopsite, iar oamenii au contribuit cu ce au putut.
În ultimele săptămâni, Rusia a lansat numeroase atacuri asupra podurilor peste Nipru, care împarte capitala Ucrainei. Principalele clădiri guvernamentale ale orașului, precum și o mare parte a populației, se află pe malul vestic, dar și malul estic găzduiește un număr considerabil de locuitori: aproximativ 40 la sută din populația urbană.
Liudmila Petrovna, care locuiește într-un bloc de pe malul estic al Niprului, și-a amintit cât de greu i-a fost să facă față barajelor rusești de anul trecut – și întreruperilor de încălzire.
Ea își depozitase deja sticle de 5 litri cu apă potabilă pe holurile blocului și își procurase un arzător cu alcool pentru aragazul electric, în cazul în care ar fi fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Avea pachete de supă instant stivuite în cutii de carton.
„Iată un încălzitor de mâini. Șosete. Un încărcător portabil”, a declarat ea pentru Current Time în timpul unei vizite recente la domiciliul ei, oferindu-și doar prenumele și patronimicul.
Ea a mai spus că se roagă pentru o iarnă mai blândă, făcând referire la o credință populară din satele ucrainene, conform căreia, dacă ceapa din acest sezon nu are coajă groasă, vremea nu ar trebui să fie atât de aspră.
Un număr tot mai mare de locuitori din Kiev își cumpără case la țară, în afara orașului, dacă își permit, în speranța de a se adăposti și de a evita ce e mai rău din eventualele atacuri rusești viitoare.
Olena, care a cerut să fie identificată doar după prenume, a cumpărat recent o casă cu grădină la aproximativ 100 de kilometri sud de Kiev. Nu mai trebuie să facă naveta, ceea ce face tranziția mai ușoară. Ea a spus că încăperile principale au încălzitoare individuale pe gaz, așa că nu va depinde de încălzirea municipală.
„Primul lucru pe care l-am făcut a fost să facem provizii de lemne de foc. Stejar. 3.500 de grivne (78 de dolari pe metru cub), iar noi am cumpărat șase [metri cubi] în total”, a spus ea.
Alții nu vor să plece – sau nu au de ales.
„Pur și simplu nu am unde să mă duc, asta este. Așa că nu am de gând să plec”, a declarat un bărbat pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL. „Presupun că, dacă aș avea unde să mă duc, mi-aș face planuri în acest sens, dar în situația actuală – nu.”
Podul spre primăvară
La începutul acestei luni, atacurile cu drone rusești au lovit podurile sudic și nordic din Kiev, determinând autoritățile să închidă sau să restricționeze traficul pe aceste poduri și pe altele. Măsurile au provocat blocaje majore, perturbând transportul public și îngreunând deplasările în întreg orașul. Unii locuitori au fost nevoiți să traverseze pe jos.
Oficialii guvernamentali discută acum despre construirea unor poduri plutitoare temporare, de pontoane, în cazul în care podurile existente ar fi avariate în așa măsură încât să nu poată fi reparate pe termen scurt. Această soluție temporară este și mai dificilă, având în vedere că Niprul poate îngheța în iernile reci.
Mykola Kalașnik, ministrul național al transporturilor, a menționat, de asemenea, că se ia în considerare și construirea unui tunel sub Nipru.
La fel ca în multe orașe care s-au extins rapid în perioada sovietică, o mare parte din infrastructura de încălzire a Kievului este centralizată în centrale termice uriașe, care încălzesc mii de locuințe.
Autoritățile ucrainene s-au grăbit să descentralizeze acest sistem, construind centrale termice mai mici, dar experții afirmă că acest proces este în întârziere.
„Dacă inamicul distruge trei mari [centrale termice municipale], atunci aproximativ 1,5 milioane de locuitori ar putea rămâne fără încălzire”, a declarat Volodimir Omelcenko, directorul programelor energetice la Centrul Razumkov, un think tank din Kiev.
Primarul Klitschko a afirmat că nu va ordona evacuarea orașului, dar a repetat apelurile adresate locuitorilor de a părăsi temporar capitala, dacă le este posibil.
„Indiferent cât de bine ne pregătim, dacă apărarea aeriană nu funcționează, am putea ajunge într-un scenariu nefavorabil”, a declarat el pentru Agence-France Presse.
„Vor ținti totul”
Strategia rusă de a ataca infrastructura civilă a Ucrainei datează încă din prima iarnă completă a războiului, când Kremlinul a realizat că forțele ruse nu vor trece pur și simplu peste apărarea ucraineană, așa cum prevăzuseră mulți la Moscova.
Mai târziu, în 2022, Putin l-a numit pe un general cunoscut pentru comanda sa nemiloasă din timpul războiului din Siria să coordoneze o campanie sistematică de lovire a infrastructurii civile, precum centralele electrice și rețeaua de energie electrică. În 2024, Curtea Penală Internațională a formulat acuzații împotriva a doi comandanți ruși de rang înalt pentru rolul lor în campania de atacuri aeriene.
De atunci, Ucraina s-a grăbit să-și consolideze apărarea, să-și întărească rețeaua de energie electrică și să-i ajute pe ucraineni să treacă peste iernile aspre. Iarna trecută a fost deosebit de grea.
Înaintea celei de-a cincea ierni complete de război total, un document rus pe care Ucraina susține că l-a interceptat oferă un potențial plan de acțiune pentru o campanie menită să reducă alimentarea cu energie electrică în Kiev, Harkov și Odesa cu până la 90% și, de asemenea, să limiteze drastic aprovizionarea cu energie electrică, încălzire și apă în marile orașe din întreaga țară, precum și să afecteze sistemele de canalizare.
Documentul – o copie a căruia a fost obținută de Schemes, unitatea de investigații a Serviciului ucrainean al RFE/RL, de la surse din cadrul forțelor de apărare ale Ucrainei – identifică 60 de „ținte cheie”, inclusiv stații care transmit energie electrică de la cele trei centrale nucleare aflate în funcțiune și sub controlul Ucrainei, 10 centrale hidroelectrice și alte instalații.
Pe lângă centralele electrice și alte infrastructuri, documentul indică faptul că unul dintre obiective ar fi scoaterea din funcțiune a substațiilor, liniilor de transport și interconectorilor din apropierea frontierei de vest, prin care se importă energie electrică din Europa și se distribuie mai adânc în Ucraina.
„Rușii vor încerca să lovească Ucraina în punctele cele mai vulnerabile... indiferent cât de bine sunt pregătiți ucrainenii... Oricare ar fi vulnerabilitatea, fiți pregătiți să o protejați”, a declarat Katerina Șinkaruk, o cercetătoare ucraineană de la Școala Bush de Guvernare și Serviciu Public din Washington.
„Nici n-are rost să întrebi: vor ținti centrele de date sau benzinăriile?”, a spus ea într-un podcast realizat împreună cu Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Vor ținti totul.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.