Miras Tașjarghanov a mers în orașul rus Kursk pe 20 august pentru a lucra la o fabrică de prelucrare a cărnii, sperând să câștige 90.000 de ruble (aproximativ 1.000 de dolari) pe lună.
Dar, potrivit familiei sale, cetățeanul kazah în vârstă de 25 de ani a fost luat de la locul de muncă și dus direct la un centru de recrutare militară, unde a fost obligat să semneze un contract cu Armata Rusă.
„Mi-a spus: «Îți aruncă un contract în față, îți pun un pistol la tâmplă și îți spun să semnezi, și gata. Nici măcar nu ne-au întrebat dacă vrem sau nu»”, a spus mama lui Tașjarghanov, Guljan Tașjarghanov, descriind o convorbire telefonică cutremurătoare cu fiul ei.
După o scurtă perioadă de instrucție militară de două săptămâni, Tașjarghanov a fost transferat în regiunea Voronej, care se învecinează cu Ucraina.
Temându-se că fiul ei va fi trimis pe linia frontului ca soldat de asalt, Tașjarghanov a implorat autoritățile de la Astana să intervină.
Ca răspuns la cazul său și la alte cazuri similare, Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a anunțat că ambasada sa din Moscova a transmis o notă diplomatică Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei pe 18 septembrie, solicitând în mod oficial repatrierea cetățenilor care au afirmat că au fost obligați să efectueze serviciul militar.
Însă, la începutul lunii octombrie, informațiile de geolocalizare pe care Tașjarghanov le-a trimis rudelor sale indicau că se afla în apropierea localității Biloluțk, din regiunea Luhansk a Ucrainei, ocupată de Rusia, a relatat Serviciul kazah al RFE/RL.
Situația sa ilustrează riscurile cu care se confruntă unii migranți din Asia Centrală. Milioane de oameni călătoresc în Rusia în căutarea unui mijloc de trai — lucrând în construcții, agricultură, comerțul cu amănuntul și industria prelucrătoare.
Apărătorii drepturilor omului și migranții intervievați de RFE/RL au descris cazuri în care lucrătorii străini au fost supuși presiunilor pentru a se înrola în armata rusă.
Aceștia afirmă că recrutarea a avut loc în timpul raidurilor poliției, al controalelor la locul de muncă, la birourile de imigrare, precum și în centrele de detenție și în închisori.
Alți migranți au fost recrutați cu promisiuni de bonusuri mari în numerar și de obținere rapidă a cetățeniei ruse. Unii se înrolează voluntar, inclusiv din motive financiare, în timp ce alții susțin că au fost victime ale înșelăciunii, amenințărilor sau constrângerii fizice.
În septembrie, un migrant uzbek în vârstă de 44 de ani, originar din Samarkand, a povestit că a fost reținut în timpul unei descinderi a poliției în Rostov-pe-Don din cauza unui permis de muncă expirat. El a mai spus că polițiștii l-au bătut și l-au presat până când a semnat un contract.
După ce a fost trimis pe linia frontului și a fost rănit în regiunea ocupată Luhansk, el a vorbit cu Serviciul uzbek al RFE/RL dintr-un spital militar din Sankt Petersburg, implorând guvernul uzbek să-l ajute să se întoarcă la cei patru copii ai săi.
Pentru alții, această conștientizare vine prea târziu. În regiunea Sughd din nordul Tadjikistanului, o familie și-a îngropat recent tatăl în vârstă de 58 de ani, al cărui cadavru a fost repatriat din Ucraina în luna august, la doar câteva luni după ce acesta semnase de bunăvoie un contract pe șase luni.
„Avea probleme financiare, iar plecarea în Ucraina părea o soluție rapidă”, a declarat pentru RFE/RL o sursă apropiată familiei, sub condiția anonimatului.
Presiunea ia diferite forme
Potrivit Valentinei Ciupik, expertă rusă în drepturile migranților, tacticile de recrutare variază extrem de mult: în unele cazuri, spune ea, contractele sunt ascunse în mod intenționat printre teancurile de documente de rutină pe care migranții le semnează la birourile de imigrare. În alte cazuri, susține ea, constrângerea este în mod explicit violentă.
„Au avut loc raiduri în masă, adevărate torturi cu șocuri electrice și bătăi”, a declarat Ciupik pentru Serviciul rus al RFE/RL, descriind măsurile care ar fi fost folosite pentru a impune supunerea.
Informațiile privind presiunea în vederea recrutării apar pe fondul unei înăspriri mai ample, inițiate de stat, a legislației în materie de migrație. Autoritățile ruse au extins interdicțiile privind accesul la locul de muncă, au intensificat deportările și au impus restricții mai stricte la intrare, chiar și în contextul în care economia rusă se confruntă cu o penurie critică de forță de muncă.
„În prezent, Rusia nu este o țară sigură pentru lucrătorii din Asia Centrală și, firește, acolo unde este posibil, este mai bine să se evite călătoriile în această țară”, a avertizat Denis Jivaga, directorul Biroului pentru Drepturile Omului din Kazahstan.
Adevărata amploare a recrutării străinilor rămâne dificil de stabilit în mod independent, întrucât Moscova nu face publice cifre complete privind cetățenii străini care servesc în forțele sale armate.
Proiectul de stat ucrainean „Vreau să trăiesc”, care îi ajută pe soldații ruși să se predea și îi identifică pe cetățenii străini care servesc în armata Moscovei, a declarat că, până în mai 2026, identificase 12.919 de cetățeni din țările din Asia Centrală care semnaseră contracte cu Ministerul Apărării al Rusiei.
Aceste cifre nu au fost verificate în mod independent de către RFE/RL.
(Text și reportaj de Farangis Najibullah, cu informații suplimentare furnizate de Azattyq Asia și de Serviciul rus al RFE/RL)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te