Știri

update

Chișinăul rămâne epicentrul epidemiei de coronavirus

Chișinău:  Un camion al Armatei Naționale aduce militari pentru a amenaja centrul de triere pentru bolnavii de Covid-19 la la Centrul expozițional Moldexpo, 3 aprilie 2020
Chișinău: Un camion al Armatei Naționale aduce militari pentru a amenaja centrul de triere pentru bolnavii de Covid-19 la la Centrul expozițional Moldexpo, 3 aprilie 2020

Chișinăul rămâne epicentrul epidemiei de coronavirus din R.Moldova cu 232 de cazuri confirmate, a informat sâmbătă, 4 aprilie, ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu. Ștefan Vodă (83 cazuri) și Soroca (70 cazuri) sunt următoarele două orașe cele mai afectate.

Ministra sănătății a mai aratăta că în acest moment, majoritatea covârșitoare a cazurilor de contaminare, 502 sunt locale față de 89 de „import”.

Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) este de părere că până la finele lunii mai, Republica Moldova ar putea să aibă în jur de 31 de mii de cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus. „Dacă respectăm măsurile stricte de izolare și de testare, atunci rata de contagiozitate poate scădea la 1,5, fiind un scenariu pozitiv și diminuând astfel morbiditatea de zece ori. Asta ar putea duce la scăderea poverii asupra sistemului de sănătate”, a declarat medicul epidemiolog din cadrul ANSP Alexei Ceban, citat de Agora.md.

Vezi ultimele știri

update

R. Moldova și-a închis spațiul aerian după ce o dronă Shahed a fost detectată îndreptându-se spre Chișinău

Colaj din capturi de ecran de pe video publicate de internauți pe rețele de socializare cu o dronă zburând deasupra Chișinăului, pe 17 noiembrie
Colaj din capturi de ecran de pe video publicate de internauți pe rețele de socializare cu o dronă zburând deasupra Chișinăului, pe 17 noiembrie

Republica Moldova a închis marți după-amiază întregul spațiu aerian după ce o dronă de tip Shahed a fost detectată îndreptându-se dinspre sud spre sectorul Botanica al municipiului Chișinău, a anunțat Ministerul Apărării.

Restricția a intrat în vigoare la ora 16:27, iar Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale monitorizează în continuare spațiul aerian național în coordonare cu autoritățile competente și partenerii externi, a precizat instituția.

Ministerul Apărării le-a cerut cetățenilor care observă aparate de zbor suspecte sau fragmente ale acestora să nu se apropie, să nu le atingă și să nu le miște, deoarece pot conține elemente explozive, să evite folosirea telefonului în apropierea lor și să apeleze imediat Serviciul 112 de la o distanță sigură.

Într-o reacție pe rețele, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova încă nu are capacitățile necesare pentru a se putea proteja de dronele care-i pun în pericol securitatea, dar își dorește pace.

„Azi seara, locuitorii Chișinăului s-au alertat din cauza că dronele războiului pornit de Rusia ajung chiar deasupra orașului. Oamenii sunt îngrijorați pentru că înțeleg că Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”, a scris șefa statului.

Incidentele cu drone semnalate în perimetrul capitalei sunt rare. Deși de la începutul invaziei ruse în Ucraina spațiul aerian moldovenesc a fost traversat de zeci de ori de rachete și aparate de zbor fără pilot, majoritatea incursiunilor au fost înregistrate în raioanele de la frontiera cu Ucraina sau în regiunea transnistreană.

Măsura închiderii spațiului aerian vine la mai puțin de o oră după alte două incursiuni aeriene raportate de Armata Națională în estul țării, pe fondul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Primul survol a fost înregistrat la ora 15:49, când aparatul a intrat dinspre localitatea Grebeniki (regiunea Odesa), s-a îndreptat spre Tiraspol și a ieșit ulterior în direcția localității Slavianoserbka, tot din regiunea Odesa.

La ora 16:02, aceeași dronă a traversat din nou teritoriul moldovenesc, venind dinspre localitatea Velikoploske și îndreptându-se spre Mălăiești, raionul Grigoriopol, în regiunea transnistreană.

De asemenea, Poliția a anunțat că, între orele 17:00 și 17:35, a înregistrat mai multe sesizări de la locuitori ai municipiului Chișinău și din raioanele Orhei și Florești care au auzit explozii sau bubuituri. Specialiștii au intervenit pentru verificări.

Regiunea Odesa, ținta unor atacuri rusești repetate

Atacurile rusești asupra regiunii Odesa s-au intensificat în ultimele zile, vizând în special rețeaua electrică, odată cu apropierea sezonului rece.

În cel mai recent bombardament, din noaptea de 16 spre 17 noiembrie, au fost avariate o instalație energetică a companiei DTEK, o clădire administrativă, un cămin studențesc, un depozit de materiale de construcție și mai multe camioane. O persoană a fost rănită, iar locuitorii din două orașe au rămas temporar fără curent electric, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleh Kiper.

Regiunea aflată la granița cu Republica Moldova fusese lovită și în zilele anterioare. Pe 16 noiembrie, bombardamentele au avariat obiective civile și logistice, au rănit cel puțin două persoane și au lăsat fără electricitate 52.200 de gospodării. Cu o zi înainte, un alt atac masiv s-a soldat cu șase răniți și a întrerupt alimentarea cu energie pentru aproximativ 41.000 de consumatori, potrivit autorităților ucrainene.

Pe fondul acestor bombardamente în apropierea frontierei, Republica Moldova s-a confruntat cu un val de incidente de securitate. De la începutul anului 2026 au fost înregistrate peste 70 de încălcări ale spațiului aerian moldovenesc. Numai între 7 și 13 noiembrie au fost raportate cinci incidente: patru survoluri neautorizate și descoperirea fragmentelor unei drone în raionul Ștefan Vodă.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, condamnat la încă 17 luni de închisoare pentru influențarea martorilor

Fostul comandant al Armatei de Eliberare a Kosovo și ulterior președinte al țării, Hashim Thaci, a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției pe 17 noiembrie.
Fostul comandant al Armatei de Eliberare a Kosovo și ulterior președinte al țării, Hashim Thaci, a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției pe 17 noiembrie.

Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției și influențarea martorilor într-un dosar separat, dar legat de procesul în care a fost condamnat pentru crime de război. Tribunalul special pentru Kosovo, cu sediul la Haga, i-a aplicat pe 17 noiembrie o pedeapsă de un an și cinci luni de închisoare, care se adaugă condamnării de 25 de ani primite în septembrie.

Judecătorii au stabilit că Thaci, în vârstă de 58 de ani, le-a transmis informații confidențiale despre martorii acuzării unor persoane care l-au vizitat în detenție și le-a dat instrucțiuni despre ce să le comunice acestora.

Trei dintre co-inculpați au fost, de asemenea, găsiți vinovați și au primit pedepse cuprinse între o lună de închisoare cu suspendare și un an de detenție. Un al patrulea bărbat a fost achitat. Toți cei acuzați au pledat nevinovat.

Procurorii ceruseră o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru Thaci, care a fost acuzat de 11 infracțiuni, inclusiv sfidarea instanței, obstrucționarea activității oficialilor și încălcarea confidențialității procedurilor judiciare.

În septembrie, aceeași instanță l-a condamnat pe fostul lider kosovar la 25 de ani de închisoare pentru crime comise în timpul războiului din 1998-1999, când era unul dintre comandanții Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), care lupta împotriva forțelor sârbe. Thaci și alți trei foști lideri ai UCK au fost găsiți vinovați de arestări și detenții ilegale, tratamente crude, tortură și omor.

Condamnarea a provocat proteste în Kosovo, unde Thaci și ceilalți foști comandanți sunt considerați de mulți drept eroi ai luptei pentru independență. Avocații fostului președinte au anunțat că vor contesta condamnarea pentru crime de război. Thaci este așteptat să atace în apel și noua sentință.

Vlora Citaku, președinta interimară a Partidului Democrat din Kosovo, pe care Thaci l-a fondat, a calificat verdictul din 17 noiembrie drept „rușinos” și „inacceptabil”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Polița medicală se scumpește în 2027 pentru unele categorii de populație 

Angajații vor plăti și în 2027 o primă de 9% din salariu pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Polița medicală pentru persoanele neangajate va costa 12.636 de lei, la fel ca în 2026.
Angajații vor plăti și în 2027 o primă de 9% din salariu pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Polița medicală pentru persoanele neangajate va costa 12.636 de lei, la fel ca în 2026.

Proprietarii de terenuri agricole, fondatorii de întreprinderi individuale sau titularii de patentă vor achita în anul 2027 o primă de asigurare de 3.160 de lei, cu 633 de lei mai mult decât în acest an. Prevederea se regăsește în proiectul legii fondurilor asigurării de asistență medicală pentru anul 2027.

Potrivit proiectului de lege, care este în consultări publice, 3.160 de lei vor plăti categoriile de persoane care își achită individual asigurarea medicală, cu condiția să efectueze plata până la 31 martie.

În R. Moldova persoanele fizice care se asigură în mod individual sunt:

• proprietarii de terenuri cu destinație agricolă,

• fondatorii de întreprinderi individuale,

• persoanele fizice care, pe bază de contract, iau în arendă sau folosință terenuri cu destinație agricolă,

• titularii de patentă de întreprinzător,

• persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul,

• persoanele fizice care dau în arendă unități de transport, încăperi, utilaje și alte bunuri materiale,

• alți cetățeni ai R. Moldova, străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională, care nu sunt angajați și nu fac parte din nici una din categoriile enumerate

• străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul R. Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activități umanitare, de voluntariat, religioase sau în calitate de nomazi digitali și care nu sunt angajați.

Potrivit notei informative care însoțește proiectul de lege, după această mărire, pentru anul 2027, primele de asigurări obligatorii de asistență medicală în sumă fixă achitate de persoanele fizice vor constitui 521.108 mii lei, cu 35,4% mai mult comparativ cu anul 2026.

Volumul a fost estimat în baza numărului prognozat al plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual.

Angajații vor plăti și în 2027 o primă de 9% din salariu pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Astfel, cu cât salariul este mai mare, cu atât contribuția pentru polița medicală este și ea mai mare.

Polița medicală pentru persoanele neangajate va costa 12.636 de lei, la fel ca în 2026. Aceeași sumă este achitată și de medicii de familie cu practică independentă, precum și de liber-profesioniștii din domeniul juridic și conex - notari, avocați, mediatori, executori judecătorești, experți judiciari, administratori autorizați, interpreți și traducători.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Al doilea incident maritim în două zile în largul Bulgariei: o navă cu 3.400 de tone de GPL s-a scufundat, echipajul a fost salvat

Tancul de gaze lichefiate Gas Husky tranzitează strâmtoarea Bosfor la Istanbul, pe 16 noiembrie 2026. Nava s-a scufundat a doua zi în largul Bulgariei, iar cei 19 marinari de la bord au fost salvați. Captură CCTV / REUTERS / Yoruk Isik
Tancul de gaze lichefiate Gas Husky tranzitează strâmtoarea Bosfor la Istanbul, pe 16 noiembrie 2026. Nava s-a scufundat a doua zi în largul Bulgariei, iar cei 19 marinari de la bord au fost salvați. Captură CCTV / REUTERS / Yoruk Isik

Un tanc de gaze lichefiate, care transporta 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat (GPL), s-a scufundat marți, 17 noiembrie, în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei, la o zi după ce un cargou cu grâu s-a scufundat în aceeași regiune, în urma unui atac cu drone. Toți cei 19 membri ai echipajului au fost salvați, au anunțat autoritățile de la Sofia, citate de presa bulgară.

Nava Gas Husky, sub pavilion liberian, a dispărut de pe radar la scurt timp după miezul nopții. La ora 8:02, s-a activat baliza de urgență, care transmite automat un semnal atunci când o navă se scufundă, a anunțat Ministerul Apărării de la Sofia.

Petrolierul s-a scufundat la aproximativ 50 de mile marine est de localitatea Biala, pe litoralul bulgăresc. Potrivit Ministerului Transporturilor, citat de Reuters, nava avea la bord 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat. Vasul plecase din Alexandria, Egipt, și se îndrepta spre portul românesc Midia, potrivit presei bulgare.

Un avion Su-25 al Forțelor Aeriene bulgare a observat o plută de salvare cu oameni la bord, iar un elicopter militar Cougar a fost trimis pentru evacuarea acestora. Cei 19 marinari, toți cetățeni filipinezi, au fost transportați la baza aeriană Ceaika din Varna. Operațiunea de căutare și salvare s-a încheiat la ora 13:15, a anunțat Ministerul Transporturilor. Doi dintre marinari au fost duși la spital, însă toți se aflau într-o stare generală bună, potrivit guvernatorului regiunii Varna, Mario Smărkov, citat de Radioul Național Bulgar. Autoritățile nu au raportat poluare în zona scufundării.

Cauza incidentului nu a fost stabilită oficial. Autoritatea Navală Română a informat că nava ar fi fost lovită de drone, informație preluată și de unele publicații bulgare, însă autoritățile de la Sofia nu au confirmat deocamdată această ipoteză.

Scufundarea navei Gas Husky este al doilea incident de acest fel în largul Bulgariei în decurs de două zile. Luni, 16 noiembrie, cargoul Betul 8, sub pavilion somalez, care transporta 3.000 de tone de grâu din portul românesc Tulcea spre Egipt, s-a scufundat la aproximativ 40 de mile marine de Capul Kaliakra, după ce a fost lovit de cel puțin o dronă maritimă. Cei 12 membri ai echipajului, opt turci și patru azeri, au fost salvați.

Potrivit companiei de securitate maritimă Diaplous, citată de Reuters, cel puțin 17 nave au fost atacate în largul coastelor Bulgariei și României de la jumătatea lunii iulie.

Apele din apropierea celor două țări, ambele membre NATO, au devenit o rută importantă pentru exporturile maritime ale Ucrainei, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost atacate în mod repetat de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.

Autoritățile de la Sofia și București au fost prudente în atribuirea responsabilității pentru atacurile asupra navelor comerciale din apropierea coastelor lor. Rusia a negat că s-ar afla în spatele unor astfel de lovituri.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Japonia și Taiwanul semnalează prezența avioanelor militare rusești în regiune, înaintea vizitei lui Putin în China

Această fotografie difuzată de Ministerul Apărării din Japonia și realizată pe 22 august 2013 arată un bombardier rus TU-95 zburând în spațiul aerian din apropierea insulei Okinoshima, în vestul Japoniei
Această fotografie difuzată de Ministerul Apărării din Japonia și realizată pe 22 august 2013 arată un bombardier rus TU-95 zburând în spațiul aerian din apropierea insulei Okinoshima, în vestul Japoniei

Taiwanul a detectat marți două aeronave militare rusești în apropierea coastei sale de est, la scurt timp după ce două avioane suspectate a fi rusești au încălcat spațiul aerian al Japoniei, determinând Tokyo să ridice avioane de vânătoare și să transmită Moscovei un „protest ferm”. Incidentele, care implică cel mai probabil aceleași aparate, au loc cu o zi înaintea summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în sudul Chinei, unde este așteptat președintele rus Vladimir Putin.

Potrivit Ministerului japonez al Apărării, primele alerte au fost declanșate în zorii zilei, în apropierea insulei Okinoshima, din sud-vestul prefecturii Fukuoka. Prima aeronavă a pătruns în spațiul aerian japonez între orele 04:07 și 04:10, iar a doua între 04:09 și 04:12, ora locală. Forțele de Autoapărare ale Japoniei au interceptat aparatele și au emis avertismente echipajelor.

„Încălcarea spațiului nostru aerian de către aeronave rusești reprezintă o atingere gravă adusă suveranității Japoniei și o amenințare complet inacceptabilă la adresa securității noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Tokyo, Minoru Kihara, cerând Moscovei măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de acțiuni.

Ulterior, aparatele – al căror tip nu a fost identificat – au traversat strâmtoarea Tsushima, au trecut printre insula japoneză Yonaguni și Taiwan și s-au îndreptat spre Pacific. Harta publicată de Tokyo indică faptul că este vorba, cel mai probabil, despre aceleași două avioane detectate apoi de Taipei în zona sa de identificare a apărării aeriene, de-a lungul coastei de est, până la sud de comitatul Taitung. Armata taiwaneză a anunțat că a monitorizat zborul și a „răspuns corespunzător”, fără alte detalii.

Tot marți, și Coreea de Sud a mobilizat avioane de luptă după ce aeronave rusești au intrat, fără a-i încălca spațiul suveran, în zona sa de apărare aeriană deasupra Mării Japoniei.

Incidentele au loc înaintea summitului liderilor APEC, programat pentru 18-19 noiembrie la Shenzhen. În marja reuniunii, președintele SUA, Donald Trump, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și președintele Chinei, Xi Jinping, urmează să participe joi la o întâlnire trilaterală.

Ultima încălcare confirmată a spațiului aerian japonez de către aeronave militare rusești a avut loc în septembrie 2024.

Relațiile dintre Tokyo și Moscova rămân tensionate din cauza disputei teritoriale privind insulele Kurile, dar și a unor incidente recente, între care arestarea în Rusia a unui jurnalist japonez sub acuzația de spionaj și preluarea activelor companiei Japan Tobacco.

Între timp, Taiwanul – insulă autoguvernată, revendicată de Beijing – semnalează aproape zilnic activități ale aviației și marinei militare chineze în apropierea sa.

Prezența aeronavelor rusești în zonă este însă rară: un incident similar a fost raportat ultima dată în 2010.

(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Podul peste strâmtoarea Kerci, avariat grav într-un nou atac cu drone. Moscova a oprit circulația rutieră și feroviară

Podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de peninsula anexată Crimeea, a fost grav avariat într-un nou atac ucrainean, în noaptea de 16 spre 17 noiembrie. Imaginile apărute după atac sugerează că un arc de susținere de 227 de metri al secțiunii rutiere s-a prăbușit în strâmtoare. A fost avariată și secțiunea feroviară a podului, folosit de Rusia ca rută strategică de aprovizionare a trupelor sale din Ucraina.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a confirmat atacul, precizând că operațiunea a implicat și rachete de croazieră Flamingo, produse în Ucraina. El a spus că lovitura face parte dintr-o operațiune desfășurată în mai multe etape, în care forțele ucrainene au vizat anterior sistemele rusești de apărare antiaeriană, radarele și echipamentele de război electronic din zonă.

„Reamintim Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo de unde a început. Capacitățile de apărare ale Ucrainei sunt puternice și vor rămâne astfel, iar noi nu vom lăsa niciodată fără răspuns teroarea împotriva orașelor și oamenilor noștri”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. El a adăugat că Kievul a propus în repetate rânduri Rusiei măsuri de detensionare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat ulterior că operațiunea a durat aproximativ o lună și s-a desfășurat în șapte etape. Inițial, SBU și forțele armate ucrainene au vizat sistematic apărarea antiaeriană rusă, după care au început loviturile directe asupra podului. Unele dintre atacuri au fost executate de SBU pe cont propriu, iar în etapa finală li s-au alăturat și alte componente ale armatei ucrainene.

Potrivit SBU, trupele speciale „Alfa” au lovit partea rutieră a podului cu rachete-drone Palianytsia, în urma cărora aceasta s-a prăbușit în apă.

Serviciul de securitate ucrainean a mai afirmat că, în cadrul operațiunii, a fost folosită o gamă largă de arme de producție autohtonă, printre care dronele Dovbush, Vendeta, Da Vinci, Sichen, Mich-2000, Ruta și FP-1, precum și rachetele Palianytsia, FP-5 Flamingo și R-360 Neptune.

Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunțat suspendarea circulației pe pod și a spus că două persoane au murit în urma atacului din regiune. Autoritățile ruse nu au precizat însă amploarea pagubelor provocate podului.

Până la repararea acestuia, legătura terestră dintre Rusia și Crimeea va putea fi asigurată doar prin coridorul din sudul Ucrainei, aflat sub ocupație rusă și vulnerabil la atacurile dronelor ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat despre situația de la Podul Kerci, după atac. Vicepremierul rus Marat Husnullin i-a prezentat un raport privind starea podului, iar Peskov a dat asigurări că acesta va fi reparat și va deveni „mai bun decât înainte”, relatează agențiile de presă ruse TASS, RIA Novosti și Interfax.

Podul, cu o lungime de 19 kilometri, este unul dintre proiectele de infrastructură emblematice ale președintelui rus Vladimir Putin și o rută importantă pentru transportul de trupe și echipamente militare rusești. El fusese atacat și în noaptea de 15 spre 16 noiembrie, însă Kremlinul a susținut atunci că pagubele au fost minore.


Nu este prima prăbușire a unor secțiuni ale Podului Crimeii de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe 8 octombrie 2022, o porțiune a podului s-a prăbușit în urma exploziei unui camion încărcat cu explozibili aflat în mers, incident revendicat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Ulterior, podul a fost parțial distrus pe 17 iulie 2023, în urma unei lovituri cu o dronă maritimă ucraineană.

Atacurile ucrainene asupra podului au loc în contextul celui mai amplu val de drone lansat de Kiev asupra Rusiei de la începutul războiului, potrivit datelor prezentate de Ministerul rus al Apărării. Moscova susține că a doborât 1.441 de drone în 22 de regiuni ale Rusiei și în teritoriile ucrainene ocupate. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că peste 800 dintre acestea se îndreptau spre capitala rusă.

În același timp, Rusia a lansat noi atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei. La Kiev, au fost lovite două poduri peste râul Nipru – cel de Nord și cel de Sud –, provocând avarii parțiale sistemului de metrou, întreruperi ale alimentării cu apă și electricitate și restricții de circulație, a anunțat primarul Vitali Kliciko.

Alte regiuni vizate au fost Cerkasî, unde trei persoane au fost rănite, Dnipropetrovsk și Zaporojie. Potrivit Ministerului ucrainean al Energiei, atacurile au provocat întreruperi de curent în opt regiuni.

Loviturile rusești asupra infrastructurii civile și energetice se intensifică înainte de venirea iernii. Premierul ucrainean Serhi Korețki, aflat la Bruxelles pe 16 noiembrie, a declarat pentru Europa Liberă că Rusia și-a schimbat semnificativ strategia și atacă tot mai des poduri, infrastructura și obiective economice.

„Este teroare pură, menită să frângă moralul și rezistența ucrainenilor, să facă viața insuportabilă, imposibilă în Kiev, capitală, și în orașele cu milioane de locuitori”, a spus premierul.

Președintele Volodimir Zelenski avertizase la începutul săptămânii că Rusia ar putea intensifica atacurile înaintea unei întâlniri trilaterale programate pe 19 noiembrie, la Shenzhen, în China, între președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mai puțin gaz pentru Transnistria. Moldovagaz a activat rezervele

Din cauza reducerii cantității de gaz livrat în stânga Nistrului, centrala termoelectrică de la Cuciurgan a început să producă energie electrică folosind cărbune
Din cauza reducerii cantității de gaz livrat în stânga Nistrului, centrala termoelectrică de la Cuciurgan a început să producă energie electrică folosind cărbune

Volumele de gaze pentru regiunea transnistreană s-au micșorat, începând cu săptămâna trecută, din cauza unor întârzieri la plată, a spus Europei Libere Vadim Ceban, președintele interimar al consiliului de administrație al Moldovagaz. Regiunea este alimentată acum cu gaze din rezervele pe care compania le-a făcut până la 1 noiembrie.

Ceban a precizat că Moldovagaz – companie care asigură livrările de gaze pe teritoriul R. Moldova pentru regiunea transnistreană – a activat duminică, 15 noiembrie, rezervele pe care le-a făcut pentru malul stâng al Nistrului. El speră că situația se va remedia săptămâna aceasta și că livrările vor fi reluate în regim obișnuit.

Compania a trebuit să micșoreze volumele din cauza unor probleme tehnice legate de plata pentru gaze, o situație care s-a mai întâmplat în trecut. Presa specializată a scris că, săptămâna trecută, centrala termoelectrică din regiune (Cuciurgan) a trecut la producția de electricitate pe bază de cărbune.

„Consumul curent se achită pentru anumite perioade – un interval de o săptămână, o săptămână jumătate, până la 10 zile. Când au loc rețineri la plată, sunt afectate livrările și, respectiv, centrala reduce consumul de gaz și trece la combustibil alternativ”, a explicat Ceban.

Invocând motive comerciale, el a refuzat să spună la ce preț sunt cumpărate gazele necesare pentru consumul regiunii.

Din ianuarie 2025, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze, după expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, Transnistria primește gaze printr-o schemă opacă, susținută financiar de Rusia și condiționată de Chișinău.

Gazele rusești sunt aduse până la granița cu R. Moldova de o companie maghiară, iar de acolo sunt transportate în estul țării de Moldovagaz. Costurile sunt suportate de firme cu conexiuni rusești din străinătate.

La începutul lui 2025, regiunea a rămas câteva zile fără gaz, dar a refuzat ajutorul oferit de Chișinău și Bruxelles, preferând opțiunea propusă de Moscova.

Ceban spune că riscul ca această situație de criză să se repete „există permanent”. „Este în afara controlului Moldovagaz. Noi nu cunoaștem multe elemente, inclusiv ce țin de achitări”, a spus Ceban în discuția cu Europa Liberă.

Pe de altă parte, liderul separatist Vadim Kransoselski, care s-a întors recent din Rusia, a spus că Moscova „va oferi tot sprijinul necesar pentru aprovizionarea cu gaze și, implicit, cu energie electrică”, dar că „există unele dificultăți tehnice”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Bulgaria a salvat echipajul unui cargou cu grâu scufundat în Marea Neagră

Cargoul Betul 8, imagine de arhivă (Foto: Ministerul Transporturilor din Bulgaria).
Cargoul Betul 8, imagine de arhivă (Foto: Ministerul Transporturilor din Bulgaria).

Autoritățile din Bulgaria au evacuat în siguranță, luni, 16 noiembrie, cei 12 membri ai echipajului unui cargou încărcat cu 3.000 de tone de grâu, care s-a scufundat în zona economică exclusivă a țării din Marea Neagră, a anunțat Ministerul Transporturilor de la Sofia.

Nava Betul 8, care naviga sub pavilionul Somaliei din portul românesc Tulcea spre Egipt, a emis un semnal de ajutor la ora 09:15, la aproximativ 40 de mile marine sud-vest de Capul Kaliakra.

Echipajul - format din opt cetățeni turci și patru azeri - a fost preluat de un elicopter și se află în stare bună. La operațiunea de salvare au participat două elicoptere Cougar și un avion Suhoi-25 ale Forțelor Aeriene bulgare, precum și patru nave din Grupul Naval de luptă împotriva Minelor la Marea Neagră (două bulgare, una română și una turcă), potrivit postului național de radio din Bulgaria.

Autoritățile de la Sofia nu au precizat, deocamdată, cauza scufundării navei.

Incidentul are loc pe fondul atacurilor cu drone tot mai frecvente asupra navelor comerciale în largul Bulgariei și României, legate de războiul din Ucraina, notează Reuters.

Potrivit unor date oficiale citate de AFP, în luna octombrie au avut loc nouă atacuri soldate cu patru nave scufundate, trei morți și 31 de dispăruți, iar pe 13–14 noiembrie alte patru nave au fost lovite lângă Sulina, fără victime. Autoritățile de la București au avertizat că navigația este periculoasă într-o parte a zonei respective și au cerut sprijinul aliaților din NATO.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Liderul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, reținut în flagrant într-un dosar de corupție

Imagine publicată de CNA de la locul percheziției
Imagine publicată de CNA de la locul percheziției

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Igor Zubcu, a fost reținut în flagrant luni, 16 noiembrie, de ofițerii anticorupție. Acesta este bănuit că ar fi pretins și primit mită de la un om de afaceri care închiria un spațiu într-un imobil aflat în gestiunea organizației sindicale.

Potrivit Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție (CNA), Igor Zubcu ar fi acționat împreună cu un prestator de servicii juridice al confederației. Cei doi ar fi cerut bani de la administratorul unei firme care desfășura activități de alimentație publică într-un spațiu închiriat de la sindicate, promițându-i că nu îi vor crea impedimente în desfășurarea activității.

Anchetatorii susțin că liderul sindical ar fi primit anterior 4.000 de dolari, după care ar fi solicitat o nouă sumă, tot de 4.000 de dolari. Pentru a-l determina pe antreprenor să plătească, acesta l-ar fi amenințat cu majorarea chiriei, rezilierea contractului de închiriere și inițierea unor controale.

Reținerea a avut loc în urma unui flagrant organizat sub supravegherea CNA, în momentul în care Igor Zubcu ar fi primit 2.000 de dolari, reprezentând o parte din cea de-a doua sumă pretinsă.

CNA reamintește că suspecții beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Până la publicarea acestei știri, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și reprezentanții lui Igor Zubcu nu au comentat public acuzațiile.

Reținerea survine într-o perioadă de tensiuni între mișcarea sindicală și autoritățile de la Chișinău. În ultimele săptămâni, CNSM a criticat mai multe inițiative ale Guvernului, exprimându-și opoziția față de planurile de simplificare a procedurilor de concediere a angajaților prevăzute de Codul muncii.

Totodată, confederația a cerut o majorare mai consistentă a salariului minim pentru angajații din sectorul bugetar, peste nivelul de 7.000 de lei propus de autorități.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Uniunea Europeană a aprobat cea mai mare tranșă unică pentru Ucraina, de aproape 8 miliarde de euro

Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie
Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 16 noiembrie, o plată de aproape opt miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul programului Ukraine Facility, cea mai mare tranșă unică acordată până acum de blocul comunitar în acest mecanism.

Circa cinci miliarde din această sumă provin din resursele suplimentare alocate pentru 2026 prin Împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei (Ukraine Support Loan), iar restul de aproape trei miliarde sunt fonduri de bază ale programului, a precizat Consiliul UE.

Ukraine Support Loan este un pachet financiar separat, în valoare totală de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru perioada 2026–2027 (30 de miliarde pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde pentru apărare), o parte dintre aceste fonduri fiind virate prin mecanismul Ukraine Facility.

Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie, precum justiția, combaterea corupției și a spălării banilor, energia, administrația publică, mediul de afaceri și tranziția digitală, a precizat instituția. Banii sunt destinați stabilității financiare a țării, funcționării instituțiilor statului și reconstrucției.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat decizia Bruxelles-ului și i-a mulțumit șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru accelerarea plății.

„Nevoile bugetare ale Ucrainei cresc în pragul iernii, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra sectorului nostru energetic, a rețelelor de termoficare, alimentare cu apă și a altor elemente de infrastructură critică”, a scris Zelenski pe Telegram.

Lansat în martie 2024, programul Ukraine Facility pune la dispoziția Kievului peste 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru redresare, reconstrucție și modernizare până în 2027, iar peste 40 de miliarde din acest fond sunt legate direct de reformele din „Planul pentru Ucraina”.

„Odată ce această a noua plată va fi efectuată, Ucraina va fi primit peste 40 de miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina de la jumătatea anului 2024”, a precizat Consiliul UE.

(Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

PAS cere verificări după vizita deputatului socialist Bogdan Țîrdea la Moscova. PSRM își apără deplasările în Rusia

Bogdan Țîrdea (în centru, al șaselea din stânga), într-o fotografie de grup de la reuniunea consiliilor de securitate din CSI, Moscova, 9 noiembrie 2026.
Bogdan Țîrdea (în centru, al șaselea din stânga), într-o fotografie de grup de la reuniunea consiliilor de securitate din CSI, Moscova, 9 noiembrie 2026.

Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a cerut luni, 16 noiembrie, instituțiilor statului să verifice în ce condiții deputatul socialist Bogdan Țîrdea a participat la Moscova la o reuniune a consiliilor de securitate din CSI, prezidată de Serghei Șoigu, în timp ce liderul PSRM, Igor Dodon, a susținut că parlamentarul a reprezentat doar partidul și și-a apărat dreptul de a menține dialogul cu Rusia.

În debutul ședinței plenare a legislativului, Doina Gherman (PAS) a amintit că vizita lui Țîrdea a avut loc în aceeași săptămână în care două rachete rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și l-a acuzat pe oficialul rus că a amenințat în repetate rânduri Chișinăul.

„Solicit instituțiilor competente să verifice împrejurările acestei participări și să stabilească eventuala încălcare a legii”, a declarat Gherman, întrebând cine l-a delegat pe Țîrdea „într-o comunitate din care țara noastră nici măcar nu face parte”.

Totodată, ea a criticat deplasarea unui grup de deputați socialiști la Moscova, în perioada 14–18 noiembrie, la un forum dedicat combaterii „neocolonialismului”, organizat de partidul de guvernământ „Rusia Unită”. „E clar că nu merg la o putere neocolonială, așa cum este astăzi Rusia, să discute despre decolonizare”, a afirmat vicepreședinta Parlamentului.

Vezi și: Dincolo de Știri | Ce a căutat Bogdan Țîrdea la reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din CSI?

În replică, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat în plen că Bogdan Țîrdea nu a reprezentat oficial statul, ci a fost „delegat de partid”, iar deplasarea deputaților socialiști la forumul de la Moscova vizează un eveniment la care formațiunea participă cu regularitate în ultimii patru-cinci ani, pe linie bilaterală. Dodon a susținut că PSRM va continua vizitele atât în Est, cât și în Vest.

„O bună parte a cetățenilor Republicii Moldova doresc reluarea dialogului cu Federația Rusă în domeniul energetic și nu doar. De aceea, noi vom merge și în Est, și în Vest pentru a apăra poziția oamenilor”, a spus liderul PSRM.

Pe 9 noiembrie, Bogdan Țîrdea a participat la cea de-a XIV-a reuniune a secretarilor consiliilor de securitate din statele membre ale CSI, desfășurată la Moscova și condusă de secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu.

Anterior, Președinția de la Chișinău a precizat pentru TVR Moldova că nu a mandatat nicio persoană să reprezinte țara la acea reuniune, subliniind că deputatul PSRM a participat în nume propriu și al formațiunii sale. „Republica Moldova a inițiat procesul legal de retragere din CSI și nu mai participă la reuniunile politice ale organizației”, a transmis instituția.

Parlamentul de la Chișinău a votat pe 2 aprilie 2026 denunțarea acordurilor fondatoare ale Comunității Statelor Independente (CSI), oficializând retragerea Republicii Moldova din organele statutare ale organizației.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un bărbat din Bender, reținut pe Aeroportul Chișinău sub acuzația că a luptat de partea separatiștilor din Donețk

Suspectul a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău de către polițiștii de frontieră
Suspectul a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău de către polițiștii de frontieră

Un bărbat de 45 de ani din orașul Bender a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău la revenirea din Rusia și plasat în arest preventiv, fiind suspectat că a luptat de partea forțelor separatiste din regiunea ucraineană Donețk în perioada 2019–2022, au anunțat luni, 16 noiembrie, procurorii moldoveni.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), bărbatul ar fi făcut parte dintr-o unitate militară separatistă din Donețk și ar fi fost decorat pentru activitatea sa de liderul separatist local.

Reținerea a fost efectuată de polițiștii de frontieră, în urma unei anchete desfășurate de procurorii PCCOCS și ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI). Autoritățile nu au dezvăluit identitatea suspectului, unitatea din care ar fi făcut parte, distincția primită și nici articolul exact din Codul penal în baza căruia este cercetat. Suspectul beneficiază de prezumția nevinovăției până la o decizie definitivă a instanței.

Cazul face parte dintr-un fenomen mai amplu documentat inclusiv de o investigație a Europei Libere, care a arătat cum locuitori ai regiunii transnistrene – unii dintre ei cu cetățenie rusă – erau recrutați pe rețelele sociale, în schimbul banilor și al altor beneficii, pentru a lupta de partea Rusiei în Ucraina.

Cea mai recentă reținere cunoscută pentru implicarea în acest conflict a avut loc în februarie 2025, când trei bărbați din Chișinău, Bălți și Ialoveni, bănuiți că au făcut parte din gruparea Wagner și batalionul „Somali”, au fost prinși într-o operațiune comună cu poliția ucraineană și Europol.

Potrivit datelor făcute publice în august 2026 de serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), cel puțin 857 de cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost recrutați de Rusia de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022, iar 81 dintre ei ar fi murit pe front – cifre neconfirmate însă oficial de autoritățile de la Chișinău.

Conform Codului penal al Republicii Moldova, participarea ca mercenar la un conflict armat se pedepsește cu închisoare de la cinci la zece ani.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia spune că drone ucrainene au lovit Podul Crimeii și obiective industriale din Azov

Podul Crimeii peste strâmtoarea Kerci, imagine de arhivă
Podul Crimeii peste strâmtoarea Kerci, imagine de arhivă

Un atac cu drone ucrainene în noaptea de 15 spre 16 noiembrie a vizat Podul Crimeii, determinând suspendarea temporară a traficului rutier, și a provocat incendii la obiective industriale din orașul rus Azov, unde trei persoane au fost rănite, au anunțat luni autoritățile ruse.

Liderul instalat de Moscova în Crimeea anexată, Serghei Aksionov, a declarat că circulația pe Podul Crimeii (Podul Kerci) va rămâne restricționată aproximativ până la mijlocul zilei, precizând că la Kerci a fost instituit un comandament operativ. Anterior, mai multe canale de Telegram relataseră despre atacul asupra podului, citând localnici. Armata ucraineană nu a comentat deocamdată informațiile.

Canalul de Telegram Mash susține că „o dronă a căzut pe arcul din dreapta, dinspre Crimeea, iar în urma impactului arcul s-a deformat vizual cu aproximativ 15 grade”. Această informație nu a fost confirmată din surse independente.

Serviciul de presă al Ministerului rus al Transporturilor a precizat în dimineața zilei de 16 noiembrie că sunt în desfășurare lucrări de reparație pe secțiunea rutieră a podului și că se evaluează posibilitatea reluării circulației în regim alternativ, pe o singură bandă. Totodată, autoritățile susțin că traficul feroviar a fost reluat.

În regiunea rusă Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a raportat că, în urma atacului cu drone din timpul nopții, trei persoane au fost rănite la Azov, unde au izbucnit incendii la patru obiective industriale. În raionul Millerovo, în satul Rogalik, căderea resturilor de drone a avariat trei locuințe private și o conductă de gaze, provocând și un incendiu.

Sliusar nu a precizat ce obiective industriale au fost vizate. Canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Supernova+ au scris că în Azov arde un depozit de petrol. Publicația Astra menționează că incendiul s-a produs într-o zonă din Azov unde se află două depozite de petrol situate relativ aproape unul de celălalt, astfel încât nu se poate stabili cu exactitate care dintre ele a luat foc.

Între timp, autoritățile ruse au raportat interceptarea unui val masiv de drone în mai multe regiuni ale țării. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât 191 de drone care se îndreptau spre capitala rusă.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 1.336 de drone ucrainene deasupra regiunilor Tver, Belgorod, Briansk, Kursk, Kaluga, Tula, Reazan, Oriol, Voronej, Vladimir, Smolensk, Nijni Novgorod, Rostov, a ținutului Krasnodar, a Crimeii anexate, a regiunii Moscova, precum și deasupra Mării Azov și a Mării Negre.

(Surse: Current Time, Serviciul ucrainean al RFE/RL. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Estonia va închide toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia de la 1 decembrie

Vehicule așteaptă să intre în Estonia pe podul peste râul Narva, la punctul de trecere a frontierei cu Rusia (imagine de arhivă)
Vehicule așteaptă să intre în Estonia pe podul peste râul Narva, la punctul de trecere a frontierei cu Rusia (imagine de arhivă)

Estonia va închide, de la 1 decembrie, toate cele trei puncte de trecere a frontierei cu Rusia, ca răspuns la o tentativă de incendiere a unei companii estoniene din industria dronelor, acțiune pe care Tallinn o atribuie serviciului de informații militare rus GRU.

Anunțul a fost făcut duminică seara, 15 noiembrie, de ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, într-o postare pe rețeaua X.

„Închiderea punctelor de trecere a frontierei va reduce capacitatea Rusiei de a desfășura activități ostile în Estonia și va consolida eforturile noastre de a preveni eludarea sancțiunilor”, a scris oficialul, afirmând că autoritățile estoniene dispun de dovezi clare privind implicarea GRU în incidentul de la weekend. Decizia a fost comunicată și partenerilor din Finlanda, Letonia și Lituania.

Tentativa de incendiere a vizat compania Threod Systems, producătoare de drone de recunoaștere și atac, cu sediul în Viimsi, în apropiere de Tallinn. Opt cetățeni ai Letoniei au fost reținuți în noaptea de 15 noiembrie. Atacul a fost dejucat datorită măsurilor sporite de securitate și intervenției rapide a autorităților, a declarat premierul estonian Kristen Michal, care a calificat incidentul drept parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva Europei.

Moscova a respins acuzațiile prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care a calificat eventuala închidere a frontierei drept „rusofobie agresivă și neînfrânată”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a numit „absolut nefondate”, avertizând că „zidurile construite” de Estonia nu vor aduce nimic bun.

Este al doilea incident de acest fel în acest an. În august, o tentativă de incendiere a vizat compania Milrem Robotics din Tallinn, care produce vehicule terestre fără pilot și colaborează cu Ucraina. Și atunci, Estonia a acuzat Rusia de implicare, iar două persoane au fost reținute.

În prezent, statul baltic – membru NATO și UE – mai operează trei puncte de trecere a frontierei (Narva, Luhamaa și Koidula), după ce Rusia restricționase deja traficul auto la Narva încă din februarie 2024.

(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Zeci de mii de cehi au protestat la Praga împotriva reformei finanțării presei publice

Zeci de mii de oameni au protestat duminică, 15 noiembrie, la Praga, împotriva planului guvernului condus de premierul Andrej Babiš de a schimba sistemul de finanțare a televiziunii și radioului public. Organizatorii au estimat participarea la aproximativ 400.000 de persoane.

Executivul Cehiei, format din partidul populist ANO, formațiunea de extremă dreapta SPD și partidul eurosceptic Motorists, vrea să elimine taxa lunară de 205 coroane cehe (aproximativ 8,40 euro), plătită de gospodării pentru serviciile publice de radio și televiziune, și să transfere finanțarea acestora în bugetul de stat.

Criticii avertizează că măsura ar face instituțiile media mai vulnerabile la presiuni politice și le-ar afecta independența editorială. Proiectul prevede și reducerea finanțării cu aproximativ 15%, ceea ce ar aduce bugetele televiziunii și radioului public la nivelurile din 2008 și, respectiv, 2005.

Guvernul susține că reforma nu va afecta independența redacțională și că urmărește să reducă povara financiară asupra populației. Premierul Babiš a respins acuzațiile, afirmând că autoritățile nu intenționează să controleze sau să naționalizeze presa publică.

Proiectul a trecut de primul vot în Parlament, iar dezbaterile urmează să continue. La 3 noiembrie, angajații televiziunii și radioului public au organizat o grevă de o zi, care a provocat perturbări ale emisiei și a beneficiat de susținerea publicului.

Protestul de duminică a fost organizat de grupul „Un milion de momente pentru democrație”, care a avertizat că guvernul ignoră experții și tratează instituțiile democratice ca pe propria proprietate.

Reforma a fost criticată și de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Reporteri fără Frontiere și Institutul Internațional de Presă. Oponenții proiectului au comparat inițiativa cu schimbările din sistemul media ungar promovate de fostul premier Viktor Orbán.

Potrivit organizatorilor, manifestația a fost cea mai mare adunare publică de la Praga din 1993, anul în care Cehia a devenit stat independent, după destrămarea Cehoslovaciei.

(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG