Ambasada SUA la Chișinău a anunțat lansarea unui grup de lucru pentru construcția liniei electrice Strășeni-Gutinaș, care se va numi, potrivit anunțului reprezentanței diplomatice, „Trump Liberty Line”. Proiectul este susținut de o investiție de 130 de milioane de dolari din partea guvernului american.

„Săptămâna trecută a marcat un important pas înainte pentru viitorul energetic al Republicii Moldova, când Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș «Trump Liberty Line»”, se arată în anunțul Ambasadei SUA. Potrivit acesteia, proiectul va consolida securitatea și independența energetică a Republicii Moldova și va extinde oportunitățile pentru companiile și tehnologiile americane.

Linia de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 190 de kilometri, dintre care circa 70 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și 120 de kilometri în România. Ea va conecta stația electrică Strășeni cu stația Gutinaș din România și va fi a treia interconexiune electrică aeriană de 400 kV dintre cele două țări.

Ministerul Energiei va propune spre aprobare, în ședința Guvernului din 7 octombrie, un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei Strășeni-Gutinaș și de modernizare a stației Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național.

Proiectul ministerului nu face referire la denumirea „Trump Liberty Line”, folosită în anunțul Ambasadei SUA.

Potrivit notei informative a ministerului, proiectul este strategic pentru diversificarea rutelor de import și export de energie și pentru integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană.

Proiectul Strășeni-Gutinaș făcea anterior parte din portofoliul USAID. În septembrie 2025, Ambasada SUA anunța că guvernul american va finanța construcția cu 130 de milioane de dolari, după reducerea activității USAID de către administrația Trump.

Potrivit documentelor Ministerului Energiei, finalizarea proiectului este prevăzută pentru 2032. Linia este inclusă în planurile Moldovei de consolidare a rețelelor electrice și de integrare în sistemul electroenergetic european ENTSO-E.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ruse au lansat un atac multiplu asupra unei șosele din regiunea Odesa, pe 6 octombrie, avariind camioane și autoturisme și rănind cinci persoane. Atacul a avut loc pe fundalul unei campanii rusești tot mai intense de lovituri asupra infrastructurii și logisticii Ucrainei, inclusiv asupra transportului civil și infrastructurii portuare.

Șeful administrației militare regionale, Oleh Kiper, a anunțat în după amiaza zilei de marți că două dintre persoanele rănite au fost spitalizate, iar starea uneia este extrem de gravă.

Regiunea Odesa este una importantă pentru legăturile rutiere dintre Ucraina și Republica Moldova. Autostrada Odesa-Reni asigură una dintre principalele conexiuni dintre Odesa și sudul Moldovei, prin zona Palanca. În ultimele luni, atacurile rusești au vizat și infrastructura de frontieră ucraineană din apropierea Moldovei.

Pe 9 septembrie, un atac rusesc asupra punctului de trecere Starokazacie-Tudora a ucis două persoane și a rănit alte trei. Potrivit unui oficial ucrainean citat recent de Europa Liberă, trei puncte de trecere de la frontiera cu Moldova au fost „practic complet distruse” de atacurile rusești.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Potrivit viceministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Kievul intenționează să deschidă noi puncte de trecere, inclusiv unele „pilot” pe partea moldovenească a frontierei. Ucraina și Moldova lucrează deja la o foaie de parcurs pentru acest proiect.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) constată că Rusia și-a intensificat de la sfârșitul lunii septembrie campania de lovituri asupra Ucrainei, vizând tot mai mult infrastructura civilă și logistică. Analiștii spun că atacurile asupra podurilor și altor obiective de infrastructură urmăresc să perturbe economia și viața de zi cu zi a populației și să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta condițiile Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că serviciile de informații au transmis date actualizate despre pregătirea de către Rusia a unui nou atac masiv asupra Ucrainei. În cadrul unei reuniuni cu oficiali guvernamentali și militari, a spus Zelenski, au fost pregătite măsuri de contracarare și soluții logistice suplimentare, în contextul campaniei rusești de atacuri asupra infrastructurii și logisticii ucrainene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două nave comerciale au fost atacate cu drone în noaptea de 5 spre 6 octombrie în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, la aproximativ 70 de mile marine de orașul Biala. Una dintre nave s-a scufundat, iar echipajul său este dat dispărut. Autoritățile bulgare au anunțat o amplă operațiune de căutare și salvare.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că navele au fost lovite în jurul orei 3:00 de drone aeriene și maritime și a calificat atacul drept o încălcare gravă a dreptului internațional. Potrivit acestuia, este primul atac de acest fel asupra unor nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Nici Bulgaria, nici cele două nave nu au indicat cine se află în spatele atacului. Rusia și Ucraina nu au revendicat și nu au comentat până acum incidentul.

Una dintre nave, ALFA WATAN, care naviga sub pavilion togolez, a suferit avarii structurale grave și s-a scufundat. Soarta echipajului nu este cunoscută. În zonă au fost găsite veste de salvare și plute răsturnate, însă până acum nu au fost găsiți membri ai echipajului.

A doua navă, ABLE, sub pavilion Palau, a fost cuprinsă de incendiu. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, dintre care 11 sunt cetățeni turci și șapte indieni. Doi dintre ei au fost răniți și au primit îngrijiri medicale.

Atacul are loc la o zi după ce o altă navă comercială, Royad Mammadov, a fost lovită și a luat foc în zona economică exclusivă a României. Doi membri ai echipajului au murit, iar 11 au fost salvați. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești, însă autoritățile române nu au confirmat această versiune.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că atacurile asupra navelor civile sunt „inacceptabile” și a spus că situația din Marea Neagră este tot mai îngrijorătoare.

În ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fostul șef al serviciului german de informații externe (BND), August Hanning, a fost arestat marți sub suspiciunea de spionaj și tentativă de trădare, au anunțat procurorii federali germani. Un fost șef de cabinet al lui Hanning, identificat drept Manfred D., a fost de asemenea arestat.

Hanning, care a condus BND între 1998 și 2005, este suspectat de spionaj în detrimentul statului, obținerea unor secrete de stat, tentativă de trădare și activități în serviciul unui serviciu de informații străin. Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat străin ar fi acționat. Manfred D. este suspectat că l-ar fi ajutat.

Potrivit procurorilor, D. i-ar fi furnizat lui Hanning, contra unor sume de bani, aproximativ 2.000 de documente ale BND, multe dintre ele clasificate și destinate exclusiv uzului intern al serviciului. D. a lucrat ca șef de cabinet al mai multor directori ai BND între 2012 și 2026 și a avut acces la informații confidențiale.

Anchetatorii suspectează că Hanning a folosit cel puțin unele dintre documentele secrete pentru a întocmi o analiză destinată unui reprezentant al unui serviciu de informații străin. Nu este clar dacă analiza a ajuns la destinatar. Într-un alt caz, el ar fi transmis unui reprezentant al unui alt serviciu străin informații bazate parțial pe documente ale BND. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, în acest caz nu este vorba despre Rusia.

Hanning a fost arestat la domiciliul său din Nordwalde, în apropiere de Münster, iar D. a fost reținut în Bavaria. În paralel, au fost efectuate percheziții în mai multe locații, inclusiv la Berlin. Cei doi urmează să fie prezentați unui judecător al Curții Federale de Justiție, care va decide asupra arestului preventiv.

Cazul a fost descoperit după o percheziție efectuată anul trecut la locuința și birourile lui Hanning, într-o altă anchetă. Potrivit WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, anchetatorii au găsit atunci un suport electronic cu documente clasificate ale BND, care au fost ulterior transmise autorităților federale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ruse au atacat noaptea trecută unul dintre podurile peste Nipru din Zaporojie, rănind cinci persoane, potrivit autorităților ucrainene. Între timp, regiunea Moscovei a fost ținta unui atac masiv cu drone ucrainene, în urma căruia a izbucnit un incendiu la o bază petrolieră importantă din zonă.

Canalele de monitorizare Astra, Exilenova+ și Supernova+ au relatat că incendiul a izbucnit la stația „Volodarskaia”, din localitatea Konstantinovo, și că ar fi fost afectate două rezervoare. Informația nu a fost confirmată oficial de autoritățile ruse.

Mihailo Semikin, șeful interimar al administrației militare regionale Zaporojie, a declarat că printre răniți se află doi angajați ai Crucii Roșii. Circulația pe pod a fost suspendată temporar. Atacul nu a fost comentat de autoritățile ruse.

În ultimele zile, forțele ruse au atacat de mai multe ori și podurile de peste Nipru din Kiev. Loviturile asupra podurilor de Nord și de Sud au perturbat circulația rutieră în capitala ucraineană.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de 5 spre 6 octombrie 137 de drone asupra Ucrainei, dintre care 114 au fost doborâte sau neutralizate. Au fost raportate lovituri în 17 locații.

La Kiev, un atac rusesc a provocat un incendiu pe acoperișul unei instituții de învățământ, iar la Odesa a fost avariată o clădire a unei întreprinderi private. Incendiile au fost stinse, potrivit autorităților ucrainene.

În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât 185 de drone. Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite, potrivit acestuia - aproape 50 de case au fost avariate.

Armata ucraineană nu a comentat atacurile nocturne asupra Rusiei. În ajun, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a acuzat Moscova de escaladarea atacurilor aeriene și a promis „un răspuns pe măsură”.

Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a atribuit din nou creșterea prețurilor la carburanți atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Trump a spus, într-un mesaj pe Truth Social, că problema nu mai este strâmtoarea Ormuz, ci lipsa capacităților de rafinare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O stație de captare a apei din râul Prut a fost consolidată pentru a evita întreruperile alimentării cu apă a orașului Leova, din sudul Republicii Moldova, și a altor cel puțin 10 localități deservite de aceasta, după ce nivelul râului a atins un prag critic. Despre intervenție a anunțat luni seara ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Echipe ale Ministerului Mediului, împreună cu reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Primăriei orașului Leova, Poliției de Frontieră și ai S.A. „Apă-Canal Leova”, au intervenit luni, 5 octombrie, la stația de captare, pentru a asigura funcționarea acesteia și la un nivel mai scăzut al apei.

Potrivit autorităților, au fost instalate conducte provizorii și o pompă, iar marți urmează să fie montată o pompă suplimentară, cu o capacitate mai mare, astfel încât să fie acoperit integral volumul necesar.

„Am evaluat riscurile și am stabilit soluțiile tehnice pentru a securiza captarea și a nu permite întreruperea furnizării apei către cetățeni, chiar și în cazul în care apa ar scădea mai mult”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, într-un mesaj pe rețelele de socializare.

Intervenția a fost decisă după ce autoritățile au constatat că scăderea apei riscă să afecteze stația care asigură alimentarea cu apă pentru 11 localități, inclusiv centrul raional Leova - în total, aproape 18 mii de oameni. Râul Prut este singura sursă de apă pentru 95% dintre locuitorii orașului Leova.

Autoritățile susțin că stația funcționează în prezent în regim normal, iar lucrările au fost efectuate preventiv, pentru a menține alimentarea consumatorilor în cazul unei noi scăderi a nivelului râului.

În paralel, Ministerul Mediului caută soluții tehnice pentru a preveni eventuale probleme de alimentare cu apă și în municipiul Chișinău. Luni, doi ingineri din Grecia, specializați în sisteme de alimentare cu apă și echipamente de pompare, au vizitat stația de captare care alimentează Capitala.

Specialiștii au examinat echipamentele stației și măsurile deja întreprinse de operatorul „Apă-Canal Chișinău”, iar ulterior vor analiza documentația tehnică pusă la dispoziție și vor prezenta eventuale soluții suplimentare. Vizita a fost facilitată de Ministerul Mediului în urma dialogului cu reprezentanții unor companii de profil din Grecia.

Pe 26 septembrie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile. Potrivit Europei Libere, printre riscurile invocate de autorități s-au numărat debitele scăzute ale râurilor Prut și Nistru, care pot afecta alimentarea cu apă a populației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat luni seară pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la București, pentru funcția de prim-ministru. Este a patra nominalizare făcută de șeful statului în aproape cinci luni de criză politică, declanșată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai.

Nicușor Dan a declarat că l-a ales pe diplomatul Luca Niculescu considerând că acesta are cele mai mari șanse să construiască o majoritate parlamentară. Potrivit președintelui, Niculescu a coordonat în ultimii patru ani procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), colaborând cu instituțiile statului și partidele parlamentare.

„Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a repetat că nu ia în calcul alegerile anticipate și că soluția pentru depășirea crizei politice este formarea rapidă a unui nou guvern.

Premierul desemnat a spus că acceptă responsabilitatea „cu deplina conștiință a dificultății momentului”. El a precizat că prima sa misiune va fi să negocieze formarea unei majorități parlamentare și a unui guvern „profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică” a României.

„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi”, a spus Niculescu.

Potrivit acestuia, urmează discuții cu partidele parlamentare despre programul de guvernare și componența executivului, după care va prezenta prioritățile și echipa propusă.

Înaintea lui Niculescu, Nicușor Dan i-a nominalizat pentru funcția de premier pe europarlamentarul Eugen Tomac, în iunie, pe liberalul Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins de Parlament, și pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Tomac și-a depus mandatul înainte de vot, iar Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, guvernul propus de Mureșan.

Reacțiile partidelor parlamentare la nominalizarea lui Luca Niculescu au fost diferite. PNL a anunțat că va discuta cu premierul desemnat și va analiza programul și echipa înainte de a decide cum va vota. USR a spus că va negocia cu Niculescu, dar liderul formațiunii, Dominic Fritz, a precizat că partidul nu va susține un guvern cu miniștri PSD sau controlat de PSD.

PSD a anunțat că urmează să analizeze nominalizarea marți. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că propunerea „continuă să sfideze matematica parlamentară”, susținând că ea nu ține cont de configurația actuală a Parlamentului și de faptul că PSD a câștigat alegerile. AUR a anunțat că nu va susține noua candidatură. Liderul partidului, George Simion, l-a calificat pe Niculescu drept „tot o marionetă”.

UDMR a avut o poziție mai favorabilă. Liderul deputaților formațiunii, Csoma Botond, a spus că parlamentarii UDMR l-ar putea vota pe Luca Niculescu, dacă acesta reușește să formeze o majoritate și prezintă un program de guvernare acceptabil. Formațiunea are însă o „linie roșie”: nu va negocia cu AUR și SOS România pentru formarea majorității.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Banca Națională a Moldovei (BNM) pregătește reguli pentru tokenurile de monedă electronică – active digitale a căror valoare este legată de o monedă oficială, cum ar fi leul, euro sau dolarul. Acestea pot fi folosite pentru plăți și transferuri, dar sunt emise de companii, nu de banca centrală.

BNM spune că noul regulament va stabili cine poate emite astfel de tokenuri, ce informații trebuie să ofere utilizatorilor și ce obligații au companiile care le gestionează. Vor exista și reguli privind raportarea tranzacțiilor și situațiile în care BNM poate interveni pentru a limita anumite operațiuni.

Regulile sunt necesare pentru aplicarea Legii privind piața criptoactivelor, adoptată în 2026. Moldova își aliniază astfel legislația la normele europene privind criptoactivele, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. BNM primește propuneri și recomandări privind regulamentul până la 19 octombrie.

Pentru utilizatori, noile reguli înseamnă mai multă claritate despre cine răspunde pentru acești bani digitali, ce informații trebuie să primească clienții și ce se întâmplă dacă apar probleme.

În paralel, Uniunea Europeană pregătește și euro digital, o formă digitală a banilor băncii centrale, care ar putea fi folosită de populație pentru plăți. Banca Centrală Europeană lucrează în prezent la infrastructura tehnică și la testarea sistemului. În iulie 2026, BCE a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un proiect-pilot care urmează să înceapă în a doua jumătate a anului 2027. Dacă legislația europeană necesară va fi adoptată în 2026, primele emisiuni de euro digital ar putea avea loc în 2029.

Euro digital nu este același lucru cu tokenurile de monedă electronică pe care BNM urmează să le reglementeze. Primul ar fi emis de banca centrală, în timp ce tokenurile reglementate de BNM sunt emise de entități private. În același timp, ambele proiecte fac parte din transformarea mai largă a sistemului financiar către plăți și active digitale.

Pentru Republica Moldova, apropierea de regulile europene înseamnă că piața locală de active digitale va avea un cadru mai clar și, pe termen lung, va fi mai ușor de conectat la piața financiară europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă turcească încărcată cu cereale a fost lovită luni de o dronă în Marea Neagră, în largul litoralului românesc, în apropierea Platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Nava a fost cuprinsă de un incendiu și s-a scufundat. Doi membri ai echipajului au murit, iar alți 11 au fost salvați, potrivit Ministerului Afacerilor Interne din România.

Este vorba despre nava Royad Mammadov, iar incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm, potrivit autorităților române. Garda de Coastă a indicat că nava se afla la circa 9 mile marine sud-est de Platforma Pescăruș. Informația că nava a fost lovită de o dronă a fost relatată inițial de presa locală din Constanța.

Autoritatea Navală Română (ANR) a anunțat că a fost alertată în jurul orei 11.00 și, prin Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) Constanța, a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Au fost mobilizate navele de salvare SAR Apollo, SAR Artemis și SAR Ares, precum și o navă a Gărzii de Coastă.

La începutul operațiunii, ANR anunțase că 13 membri ai echipajului erau dați dispăruți, iar comandantul navei era rănit. Ulterior, 11 marinari au fost salvați, iar două persoane au fost găsite decedate. Un elicopter al Inspectoratului General de Aviație a preluat persoanele rănite de pe navă și le-a transportat pentru a primi îngrijiri medicale de urgență.

• Te-ar putea interesa și: Fotografiile pasionaților de nave dezvăluie amploarea războiului cu drone din Marea Neagră

Nava Royad Mammadov, construită în 2006, naviga sub pavilionul Saint Kitts și Nevis. Nava plecase din portul ucrainean Ismail și se îndrepta spre Ravenna, Italia.

Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor cu drone ale Rusiei și Ucrainei asupra navelor și infrastructurii maritime din Marea Neagră, navele comerciale devenind tot mai expuse riscurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Uniunea Europeană a anunțat luni că va furniza Moldovei încă 157 milioane de euro în cadrul unui Plan de Creștere în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, după ce țara candidată a îndeplinit noi reforme de care depinde acest ajutor, prezentat de UE drept cel mai mare din istoria țării.

Anunțul a fost făcut luni la Bruxelles de Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, în prezența premierului Vasile Tofan, care a participat la cel de-al 10-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova, în prima sa vizită la instituțiile europene ca șef al guvernului moldovean.

La conferința de presă a participat și Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.

Răspunzând unei întrebări a Europei, Kos a spus că ea și Kallas au discutat cu Tofan despre nevoia ajutorării Moldovei să protejeze familiile la iarnă, în condițiile recentelor scumpiri la energie.

Fără să precizeze vreo sumă anume, Kos a spus că a vorbit cu Tofan despre o „schemă” de asistență care implică o sumă mai mică decât cea oferită de UE anul trecut, dar în care banii ar urma să fie folosiți mai eficient.

Anul trecut, Comisia Europeană și guvernul de la Chișinău au convenit asupra unei „strategii cuprinzătoare pentru independența și reziliența energetică a Republicii Moldova”, cu un buget de 250 de milioane de euro.

Kos a mai spus că scumpirea energiei afectează locuitorii și din actualele țări membre ale UE, iar Tofan a insistat, ceva mai târziu, că pentru moldoveni șocul ar putea fi chiar mai mare.

Alte anunțuri și declarații făcute luni la Bruxelles:

Kos și Kallas sunt încrezătoare că Ucraina și Moldova, aflate într-un grup de patru candidate fruntașe (cu Muntenegru și Albania) vor deschide luna aceasta alte două clustere de capitole ale negocierilor de aderare, iar cele două rămase s-ar putea deschide înaintea Anului Nou.

Tofan a evitat să comenteze o propunere de schimbare a strategiei extinderii UE, care ar putea fi publicată marți, și în baza căreia noile membre ar putea fi private o vreme de dreptul de veto. „Subiectul este prea important ca să discutăm pe speculații”, a spus premierul, reacționând la o întrebare a Europei Libere.

Kaja Kallas - șefa securității europene - a condamnat ferm noile incidente cu drone și rachete rusești din ultimele zile din Moldova, promițând că asemenea provocări nu vor putea dezbina țările europene, iar sprijinul pentru Ucraina va fi și mai mare. „Scopul Rusiei este să creeze frică”, a spus ea.

Kallas a spus de asemenea că problema transnistreană, care trebuie soluționată, nu va fi un obstacol pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. De asemenea, a menționat apropiatele alegeri din UTA Găgăuzia ca pe un test de democrație pentru Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Statele Unite și-au retras toate cele 12 bombardiere B-1 de la baza aeriană RAF Fairford din Marea Britanie, la o săptămână după ce mai multe persoane au fost arestate în apropierea bazei, fiind suspectate de pregătirea unor acte teroriste. Pentagonul a confirmat că aeronavele au revenit la bazele lor din SUA, fără să precizeze motivul retragerii.

„Securitatea operațională ne-a împiedicat să confirmăm în timp real deplasarea echipamentelor și forțelor noastre, dar putem confirma acum că toate bombardierele americane desfășurate la RAF Fairford au revenit la bazele lor din Statele Unite”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Potrivit unor surse citate de The New York Times, comandamentul american primise noi avertismente privind un posibil atac asupra bazei. Bombardierele ar fi decolat înainte ca avioanele-cisternă care urmau să le asigure realimentarea în zbor pentru traversarea Atlanticului să fie complet pregătite.

Incidentul a avut loc pe 27 septembrie, când poliția britanică a fost alertată cu privire la trei vehicule suspecte în apropierea bazei din Gloucestershire. Cinci bărbați au fost arestați sub suspiciunea unor infracțiuni teroriste și ulterior eliberați pe cauțiune. Un al șaselea suspect, cetățean britanic și iranian, a fost de asemenea arestat și eliberat.

Premierul britanic Andy Burnham a declarat că există „indicii puternice” privind implicarea Iranului în presupusul complot. Teheranul a respins acuzația. Potrivit BBC, retragerea bombardierelor pare să fi fost o decizie militară luată la nivel operațional, nu una politică.

RAF Fairford, situată la nord-vest de Londra, este folosită de decenii de Forțele Aeriene ale SUA ca bază operațională avansată. Bombardierele B-1 staționate aici au fost utilizate în operațiunile americane împotriva Iranului.

Pentagonul a subliniat că bombardierele americane rămân capabile să desfășoare misiuni „oriunde și oricând”, inclusiv prin decolări de la bazele din Statele Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția de Frontieră a spus că un angajat al său a fost rănit în urma unui atac rusesc în dimineață de 5 octombrie asupra infrastructurii ucrainene la punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe. Este primul caz cunoscut în care un polițist moldovean a fost rănit într-un asemenea atac al Rusiei.

Incidentul a avut loc în jurul orei 09:38. Un proiectul căzut în aproprierea punctului de trecere Palanca a ricoșat în urma impactului cu solul și a lovit un autobus de rută care staționa în preajma barierei.

„Potrivit informațiilor preliminare, proiectilul a provocat deteriorări autobusului și cabinei de control, iar un angajat al Poliției de Frontieră este ușor rănit, alte victime nu au fost înregistrate”, se spune într-un comunicat.

Poliția de Frontieră a mai informat că, în aceste condiții, activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca (Republica Moldova) – Maiaki-Udobnoe (Ucraina) a fost sistată. Călătorii au fost îndemnați să evite zona și să folosească punctul de trecere Tudora.

Poliția de Frontieră nu precizează cine este angajatul său rănit.

Ulterior, autoritățile au anunțat că polițistul rănit se află în stare stabilă și primește asistența medicală necesară.

Într-un caz asemănător, petrecut în noaptea de 8 spre 9 septembrie, un șofer moldovean a fost rănit când Rusia a lovit punctul ucrainean de trecere a frontierei, „Starokazacie”, situat în apropiere de cel de la Palanca. În urma acelui atac au fost uciși doi ucraineni.

• Citește și: Ucraina vrea noi puncte de trecere a frontierei cu Moldova. Cele vechi au fost „practic distruse” de ruși

Autoritățile ucrainene spun că, în urma atacurilor rusești, trei puncte de trecere a frontierei la granița cu R. Moldova au fost „practic complet distruse”.

Într-un interviu acordat Europei Libere la Bruxelles, Serhii Derkaci, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, a spus că țara sa vrea să deschidă noi puncte de trecere a frontierei, care să fie situate de partea moldoveană a graniței și să fie gestionate în comun.

Autoritățile de la Chișinău nu au răspuns imediat întrebărilor Europei Libere dacă ar accepta un asemenea aranjament.

Numărul incidentelor cu drone rusești care survolează R. Moldova, iar unele cad și explodează pe teritoriul moldovean, a crescut dramatic în ultimele luni, de când Rusia folosește drone cu reacție de tip Gheran 4 și drone-rachetă de tip Banderol.

Ministerul moldovean al Apărării spune că dispune de sisteme radar pentru monitorizarea spațiului aerian moldovean, dar nu și de armele necesare pentru a intercepta dronele, concentrând sistemele de apărare antiaeriană în jurul unor obiective strategice.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat luni organizarea unor alegeri anticipate pentru data de 29 noiembrie. Decizia vine după scandaluri de corupție în partidul lui socialist și proteste provocate de criza migranților din exclava Ceuta și de criza locuințelor.

Sánchez s-a remarcat pe plan internațional prin poziția sa fermă cu privire la chestiuni progresiste, de la recunoașterea statului palestinian până la apărarea instituțiilor multilaterale și luarea de măsuri dure împotriva „oligarhilor din domeniul tehnologiei”, dar o serie de eșecuri și scandaluri i-au slăbit poziția pe plan intern - observă Reuters.

Intrarea a zeci de mii de migranți din țări africane în exclava spaniolă Ceuta, în vară, a provocat proteste ample în toată țara și conflicte diplomatice între Madrid și alte capitale europene, dând ocazia opoziției spaniole de dreapta să ceară tot mai intens alegeri anticipate.

Organizarea alegerilor în acest moment este o mișcare riscantă pentru Sánchez, având în vedere că Partidul său Socialist și-a mai pierdut din popularitate în sondajele de opinie.

Pe de altă parte, Sánchez are șanse să crească din nou în opțiunile electorale, datorită propunerilor sale de combatere a crizei imobiliare tot mai acute, care au fost bine primite de public, dar au fost respinse vineri de deputații de dreapta.

„Trebuie să recâștigăm sprijinul cetățenilor”, a declarat Sánchez într-un discurs televizat, luni. „Trebuie să ne mobilizăm și să obținem o majoritate progresistă mult mai largă în parlament, una care să ne permită să depășim interesele particulare, să realizăm noi progrese sociale și să continuăm transformarea Spaniei.”

Sondajele de opinie sugerează că o coaliție condusă de Partidul Popular (PP), de orientare conservatoare, cu sprijinul partidului antimigrație Vox, este scenariul cel mai probabil în Spania, ceea ce ar însemna intrarea unui partid de extremă dreaptă în guvernul central pentru prima dată de la revenirea la democrație, după moartea dictatorului Francisco Franco.

Dar Sánchez este considerat un politician abil, reușind ani de-a rândul să guverneze fără o majoritate clară, prin alianțe „imposibile”, cum le numește Reuters.

O înfrângere electorală ar însemna, pe de altă parte, sfârșitul unuia dintre ultimele guverne de stânga din Europa, într-un moment în care extrema dreaptă înregistrează câștiguri fără precedent în regiune, pe fondul îndepărtării tot mai multor alegători de centrul politic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, și actualul șef al statului, Luiz Inácio Lula da Silva, s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Brazilia. În primul tur, desfășurat duminică, Flávio Bolsonaro a obținut 47,03% din voturile valabil exprimate, iar Lula 45,16%, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a aproape tuturor buletinelor.

În total, au participat 12 candidați, iar pentru o victorie din primul tur era necesară obținerea a peste 50% din voturile valabile. Turul al doilea este programat pentru 25 octombrie.

Familia Bolsonaro a obținut însă rezultate importante și în alegerile parlamentare, notează AFP. Partidul Liberal, formațiunea lui Jair Bolsonaro, a devenit cea mai puternică forță din Senat, câștigând 19 dintre cele 54 de mandate puse în joc, fără a obține însă majoritatea. Formațiunea va fi, de asemenea, cea mai numeroasă din Camera Deputaților.

Soția fostului președinte, Michelle Bolsonaro, a obținut cele mai multe voturi dintre candidații pentru Senat în Districtul Federal Brasilia. La 44 de ani, ea este considerată o posibilă candidată la președinție în 2030. Fiul său Carlos Bolsonaro, în vârstă de 43 de ani, s-a clasat pe locul al doilea între candidații pentru Senat în statul Santa Catarina. Un alt fiu, Jair Renan, de 28 de ani, a fost ales deputat federal în același stat, iar fratele lui Jair Bolsonaro, Renato Bolsonaro, în vârstă de 62 de ani, a obținut un mandat de deputat federal în São Paulo.

Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a fost desemnat de tatăl său să continue proiectul politic al familiei, după ce Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot menit să răstoarne rezultatul alegerilor din 2022. Fostul președinte este, de asemenea, împiedicat să candideze la alegeri până în 2030.

O eventuală victorie a lui Flávio i-ar putea permite acestuia să încerce să obțină o amnistie pentru tatăl său, promisiune făcută în campanie. O astfel de măsură ar necesita însă votul ambelor camere ale Congresului. Chiar și în cazul realegerii lui Lula, predominanța parlamentarilor conservatori ar putea îngreuna adoptarea programului său politic.

Lula, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un nou mandat după revenirea la președinție în 2023. În 2022, el l-a învins în turul al doilea pe Jair Bolsonaro. Fostul președinte nu și-a recunoscut înfrângerea, iar, după învestirea lui Lula, susținătorii săi au luat cu asalt Congresul, Curtea Supremă și sediul președinției, în ianuarie 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada Suediei în Ucraina a anunțat că nu intenționează să părăsească Kievul, alături de reprezentanțele diplomatice ale altor țări, pe fondul amenințărilor lansate de Moscova cu noi atacuri asupra capitalei ucrainene.

„Împreună cu ceilalți șefi ai misiunilor diplomatice din Kiev, luăm cu îngrijorare act de amenințările ministerului rus de Externe la adresa diplomaților și cetățenilor străini din Ucraina. Rusia este obligată să respecte Convenția de la Viena și normele dreptului internațional umanitar. Rămânem în Kiev”, se arată într-un mesaj publicat pe 5 octombrie de ambasada Suediei.

Ambasadele Germaniei, Italiei și Spaniei au transmis, la rândul lor, mesaje similare, precizând că rămân la Kiev în pofida amenințărilor Moscovei. Cele trei misiuni au afirmat că, împreună cu ceilalți șefi ai reprezentanțelor diplomatice din capitala ucraineană, privesc cu îngrijorare avertismentele Ministerului rus de Externe și au subliniat obligația Rusiei de a respecta Convenția de la Viena și dreptul internațional umanitar.

O declarație similară a făcut cu o zi înainte ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, care a confirmat că Delegația UE rămâne la Kiev, în pofida amenințărilor Rusiei cu noi atacuri masive asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei. În acest context, Comisia Europeană a reafirmat că UE va continua să sprijine Ucraina și să intensifice presiunea asupra Rusiei.

Mesaje similare au fost transmise de Ministerele de Externe ale Poloniei și Estoniei.

Săptămâna trecută, ministerul rus de Externe le-a cerut cetățenilor străini și personalului diplomatic să evite aflarea și călătoriile în Ucraina, avertizând că asupra Kievului vor fi lansate noi „atacuri masive”. Moscova a susținut că acestea ar urma să fie un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor obiective militare din Rusia și a avertizat că responsabilitatea pentru eventualele consecințe va reveni celor care ignoră avertismentul.

Rusia a făcut avertismente similare și în luna mai, însă acestea au fost respinse atunci de liderii mai multor țări.

Pe fondul escaladării atacurilor aeriene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina își va intensifica loviturile asupra rafinăriilor rusești, ca răspuns la atacurile Moscovei asupra Ucrainei, despre care a spus că urmăresc, inclusiv, să-i determine pe locuitorii Kievului și ai altor orașe să plece.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.