Potrivit unui sondaj comandat de ministerul sârb al integrării europene, mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota pentru aderarea țării la Uniunea Europeană, dacă mâine s-ar organiza un referendum, relatează agenția de presă locală Tanjug. Același sondaj arată că sprijinul pentru reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderare, spre binele cetăţenilor şi al ţării.

Parlamentul României a învestit Guvernul condus de diplomatul Luca Niculescu, punând capăt unei perioade de peste cinci luni de blocaj politic. Noul executiv, format din miniștri ai Partidului Social Democrat (PSD) și independenți, a obținut 280 de voturi „pentru”, față de minimum 233 necesare pentru învestire. Guvernul beneficiază și de sprijinul parlamentar declarat al Partidului Național Liberal (PNL), al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) și al altor grupuri parlamentare, care susțin noul cabinet fără a participa la guvernare.

„România nu mai are timp de pierdut”, a declarat Niculescu în plen, înaintea votului de învestitură. El a spus că miza depășește instalarea unui cabinet și ține de capacitatea țării de a ieși din blocaj, de a-și reporni economia și de a acționa coerent într-un moment de vulnerabilitate politică și economică.

Prioritățile noului guvern și relația cu R. Moldova

Printre prioritățile anunțate de Niculescu se numără rectificarea bugetară, adoptarea bugetului pentru 2027, protejarea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă și asigurarea finanțării pentru spitale și autoritățile locale.

Premierul a promis reducerea risipei bugetare și combaterea evaziunii fiscale, investiții și sprijin pentru firmele care produc în România. El a anunțat și indexarea pensiilor începând cu 2027, precum și măsuri pentru reducerea costurilor energiei în industriile strategice.

În politica externă, Niculescu a reafirmat angajamentul României față de Uniunea Europeană și NATO și a spus că țara va continua să investească în securitate și să dezvolte Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

De asemenea, el a subliniat că relația României cu Republica Moldova intră într-o etapă nouă, în contextul „schimbărilor geopolitice profunde” din ultimele luni.

„E o etapă în care procesul de aderare al Moldovei la UE se accelerează, iar politica României trebuie să se adapteze acestei realități. România trebuie să continue să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces”, a declarat Luca Niculescu, în plenul Parlamentului.

• Te-ar putea interesa și: Apa „românească” trece Prutul, însă nu prea are pe unde ajunge la robinete. România mai pregătește două apeducte

La conducerea Ministerului Afacerilor Externe a fost propus independentul Dănuț Sebastian Neculăescu, ambasador și reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022.

La audierile parlamentare pentru preluarea portofoliului de externe, Dănuț Sebastian Neculăescu a numit integrarea europeană a Republicii Moldova un „proiect de suflet”, invocând legăturile de limbă și cultură dintre cele două state.

„Scrie în programul de guvernare că vom prezenta, în prima parte a anului 2027, o listă de proiecte concrete cu Republica Moldova, în ceea ce privește conectivitatea, dar mai ales ceea ce îmi doresc eu să văd foarte mult, cât mai multe investiții românești în Republica Moldova”, a afirmat Dan Neculăescu.

PSD deține cele mai multe portofolii, inclusiv Internele, Apărarea, Transporturile, Justiția și Sănătatea. Alexandru Nazare rămâne la Finanțe ca independent, la propunerea premierului Luca Niculescu, deși portofoliul a fost unul dintre punctele disputate în negocierile cu PSD.

O majoritate de susținere, nu o coaliție de guvernare

PNL, care a făcut parte din coaliția de guvernare până la căderea Cabinetului Bolojan, a justificat susținerea noului cabinet prin necesitatea încheierii crizei politice. „PNL dă astăzi un vot de necesitate”, a declarat fostul premier Ilie Bolojan, liderul formațiunii, în plenul parlamentului.

PSD - care deține 12 poziții în Guvern, dintre care 11 ministere cu portofolii depline și un post de ministru delegat - a promis să înceapă reforma administrației și reducerea risipei, dar liderul formațiunii, Sorin Grindeanu, a cerut și un audit al finanțelor publice.

AUR și USR au anunțat că nu susțin guvernul Niculescu. Liderul AUR, George Simion, a afirmat că partidul său nu va acorda niciun vot cabinetului, în timp ce reprezentantul USR Radu Miruță a criticat influența PSD asupra instituțiilor statului.

Luca Niculescu este al patrulea candidat desemnat de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, pe 5 mai. Fost ambasador al României în Franța și secretar de stat în Ministerul de Externe, el a coordonat procesul de aderare a țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Stabilitatea noului cabinet depinde de menținerea sprijinului parlamentar și de capacitatea sa de a răspunde presiunilor bugetare, notează analiști independenți. Acordul cu PNL prevede că liberalii nu vor susține o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, cu excepția încălcării angajamentelor convenite. PSD și PNL au anunțat că vor reevalua sprijinul în lunile următoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Coreea de Sud va retrage o parte din personalul ambasadei sale din Ucraina, pe fondul unui conflict diplomatic provocat de dezvăluirea publică a transferului către Seul a doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de forțele ucrainene. Ministerul sud-coreean de Externe a anunțat marți, 20 octombrie, că Kievul nu a făcut pași suficienți pentru a soluționa disputa.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului sud-coreean de Externe, Park Doo-soon, a declarat că autoritățile de la Seul au transmis Ucrainei, pe mai multe canale, poziția lor, dar nu au primit un răspuns satisfăcător. Rechemarea unei părți a personalului diplomatic ar trebui să contribuie la soluționarea amiabilă a disputei și la restabilirea încrederii dintre cele două țări, a explicat oficialul.

„Am considerat că această măsură este necesară pentru a facilita o soluționare amiabilă a problemei și pentru a restabili încrederea dintre cele două țări”, a spus Park, citat de AFP, fără să precizeze câți angajați vor părăsi Ucraina.

O altă motivație pentru retragerea personalului este amenințarea persistentă a atacurilor aeriene rusești, care îngreunează asigurarea securității angajaților ambasadei, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Coreea de Sud și-a rechemat anterior ambasadorul din Ucraina, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat public, în septembrie, că Kievul a transferat către Seul doi militari nord-coreeni capturați în timpul războiului. În continuare, contactele diplomatice dintre cele două țări vor fi menținute de un însărcinat cu afaceri, iar întregul personal consular va rămâne în Ucraina pentru a proteja cetățenii sud-coreeni, a precizat Park.

Seulul susține că dezvăluirea publică a transferului a încălcat o înțelegere privind păstrarea confidențialității, menită să protejeze cei doi prizonieri și familiile lor din Coreea de Nord. Autoritățile sud-coreene au cerut Kievului scuze oficiale și explicații.

• Vezi și: Coreea de Sud cere Ucrainei explicații și scuze pentru dezvăluirea transferului a doi prizonieri nord-coreeni

La începutul lunii octombrie, ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat că a primit un mesaj de la omologul său ucrainean, Andrii Sibiha, care includea scuze, dar că acestea nu au fost suficiente.

Ucraina a susținut, la rândul său, că disputa provine din interpretări diferite ale înțelegerii privind confidențialitatea. Săptămâna trecută, Sibiha a declarat pentru publicația RBC-Ucraina că Kievul consideră subiectul închis și că și-a îndeplinit toate obligațiile.

Agenția sud-coreeană de informații a sugerat că Zelenski ar fi putut face public transferul pentru a spori sprijinul opiniei publice din Coreea de Sud față de o eventuală furnizare de arme către Ucraina. Seulul este un important exportator de armament, dar a evitat până acum să livreze Kievului arme letale, invocând politica sa de a nu înarma state implicate în conflicte armate.

Între timp, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a declarat marți că Moscova ar saluta eventuale măsuri ale Seulului pentru normalizarea relațiilor bilaterale. „Dacă partenerii noștri sud-coreeni vor întreprinde măsuri concrete, le vom saluta, cu siguranță”, a spus Rudenko, citat de Interfax.

Oficialul rus a afirmat că deteriorarea relațiilor nu a fost provocată de Moscova, ci de decizia Coreei de Sud de a se alătura sancțiunilor împotriva Rusiei. El a mai spus că Seulul a exprimat dorința de a normaliza relațiile, dar a legat o normalizare deplină de schimbarea situației geopolitice, inclusiv de încheierea războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un tribunal din Germania a decis că este ilegal să se publice pe aplicații ca Google Maps sau Google Earth imagini aeriene ale unor spații locative private fără acordul proprietarului, dând dreptate unui cetățean care s-a plâns că așa ceva este de fapt spionaj.

Vă deranjează că locuința și curtea dvs. pot fi văzute pe Google Maps sau Google Earth fără acordul dvs.? Click pentru a participa la un SONDAJ

Bărbatul, care deține o casă în Frankfurt, a reușit anterior să obțină estomparea imaginilor cu fațada casei sale pe Google Street View și Apple Look Around.

În cel mai recent proces împotriva Google Earth și Google Maps, tribunalul regional din Frankfurt i-a dat, de asemenea, câștig de cauză reclamantului, hotărând că utilizarea imaginilor aeriene ale proprietății sale fără consimțământul său este ilegală.

„Nimeni nu ar trebui să fie obligat să accepte ca fotografiile aeriene ale proprietății sale locuite să fie difuzate public la nivel mondial fără consimțământul său, cel puțin în cazul în care fotografiile arată zone ale proprietății care nu sunt vizibile publicului”, a declarat tribunalul într-un comunicat publicat marți.

Imaginile utilizate de Google Earth și Google Maps includeau, de asemenea, partea din spate a proprietății bărbatului, care nu este vizibilă pentru trecătorii de pe stradă, potrivit instanței.

• Citește și: Trump și șefii marilor companii de AI convin asupra unor reguli voluntare de siguranță

Instanța a acuzat Google că a obținut imaginile prin „spionaj”, argumentând că proprietarii nu sunt înștiințați în prealabil că sateliții urmează să fotografieze locuințele lor, ceea ce înseamnă că este imposibil să se acopere anumite zone ale proprietății - pe care nu vor să le arate lumii întregi - înainte de survolare.

Tribunalul a mai hotărât că Google nu poate invoca libertatea de informare a utilizatorilor de internet pentru a-și justifica acțiunile.

Obiectivul Google de a contribui la democratizarea cunoașterii și la o societate informațională transparentă este legitim, au afirmat judecătorii, dar nu justifica intruziunea în spațiile private ale proprietarilor.

Hotărârea poate fi încă contestată în apel.

Cazul readuce în memorie un val de plângeri din partea cetățenilor germani de acum mai bine de un deceniu, când mașinile Google Street View au început să fotografieze străzile din toată țara, declanșând o dezbatere amplă privind confidențialitatea online.

Confruntată cu o presiune politică și publică masivă, compania Google a permis în cele din urmă proprietarilor de imobile să ceară să fie excluși din Google Street View înainte de lansarea serviciului în 2010.

Ulteritor, sute de mii de gospodării au solicitat ca locuințele să fie estompate în imaginile serviciului de cartografiere.

Google a încetat atunci să mai actualizeze imaginile în Germania și a început să fotografieze din nou abia în 2023.

Sursă: DPA

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile de la Chișinău examinează o propunere a Kievului de a organiza controale comune la anumite puncte de trecere a frontierei, pe teritoriul moldovean, în contextul riscurilor de securitate generate de atacurile rusești asupra infrastructurii de frontieră a Ucrainei. Poliția de Frontieră a confirmat pentru prima dată, într-un răspuns oferit Europei Libere, că a primit o asemenea propunere pe cale diplomatică, precizând că nu a fost luată încă o decizie finală.

„Propunerea se află în proces de examinare de către autoritățile competente ale Republicii Moldova, fiind analizate condițiile și aspectele necesare unei eventuale implementări”, a comunicat instituția.

La începutul lunii octombrie, Kievul a anunțat că intenționează să deschidă noi puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova, inclusiv module mobile pe teritoriul moldovean. Viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat pentru Europa Liberă că cele două țări ar lucra deja la o foaie de parcurs pentru realizarea proiectului.

Deși Kievul a anunțat acești pași, autoritățile de la Chișinău spun că proiectul este încă în examinare. În răspunsul oferit Europei Libere, Poliția de Frontieră a spus că nu poate preciza deocamdată ce puncte de trecere ar putea fi vizate, dacă vor fi necesare lucrări de infrastructură, când ar putea începe aplicarea proiectului și care ar fi costurile și sursele de finanțare.

Organizarea controalelor comune dintre cele două țări este reglementată de un acord încheiat între guvernele Republicii Moldova și Ucrainei la 6 octombrie 2017.

Poliția de Frontieră a mai precizat că, din 12 septembrie, modul de organizare a controalelor la punctele Giurgiulești–Reni, Briceni–Rossoșani și Criva–Mămăliga a fost ajustat temporar, pentru 90 de zile, din motive de securitate. Măsura a presupus revenirea personalului moldovean de control pe teritoriul Republicii Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Un angajat al Poliției de Frontieră rănit, în urma unui atac rusesc la punctul de trecere Palanca

În prezent, personalul autorităților ucrainene de control nu activează pe teritoriul moldovean în punctele menționate, cu excepția punctului rutier Criva–Mămăliga, unde controalele comune la intrarea în Republica Moldova continuă să fie efectuate pe teritoriul moldovean, ca și înainte de 12 septembrie.

La expirarea perioadei de 90 de zile, autoritățile afirmă că vor reevalua situația în funcție de riscurile de securitate și vor decide cum vor fi organizate în continuare controalele.

Kievul vrea noi puncte de trecere

Pe 1 octombrie, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere la Bruxelles că Ucraina vrea să deschidă noi puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova chiar în acest an. Potrivit oficialului, trei puncte de pe teritoriul ucrainean au fost „practic complet distruse” în urma atacurilor rusești.

Derkaci a spus că noile puncte de trecere ar trebui să fie comune și amplasate pe teritoriul moldovean. Ucraina este pregătită să instaleze module mobile dacă Republica Moldova nu va construi infrastructura necesară și ar putea interveni, la nevoie, pentru a le proteja, a adăugat el, estimând că punctele-pilot ar putea deveni operaționale în aproximativ trei luni.

Oficialul a nu a precizat care sunt cele trei puncte de trecere la care s-a referit. În lunile august și septembrie, atacurile rusești au avariat sau distrus infrastructura unor puncte de la granița moldo-ucraineană, inclusiv Tabaki–Mirne, Vinohradivka–Vulcănești și Starokazacie–Tudora, ultimul incident fiind și cel mai grav, soldat cu doi morți și mai mulți răniți.

• Vezi și: Atac cu drone asupra punctului de frontieră Starokazacie, la granița cu R. Moldova. Doi oameni, uciși

„Lucrăm activ la elaborarea unei foi de parcurs”, a declarat Derkaci, precizând că cele două țări au făcut deja un schimb de scrisori și intenționează să stabilească un plan de pregătire a infrastructurii pe partea moldovenească.

UE: Rusia atacă deliberat punctele de frontieră pentru a bloca exporturile Ucrainei

Șefa politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus marți, 20 octombrie, în Parlamentul European că „mai nou” Rusia atacă deliberat puncte de frontieră cu țările vecine Ucrainei, inclusiv Moldova, încercând să împiedice pe orice cale exporturile ucrainene.

Ea a spus că obstrucțiile rusești de la frontierele ucrainene și lovirea de nave de marfă în Marea Neagră lipsesc Ucraina de aproximativ 60 de milioane de euro pe zi, pe care le-ar putea obține vânzându-și produsele agricole.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să fie implicat în negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale în 2022. Este cea mai recentă declarație prin care Trump își exprimă îndoielile cu privire la angajamentul lui Zelenski de a căuta pacea.

Remarca vine pe fondul îngrijorărilor din Ucraina legate de o serie de decizii ale lui Trump despre care Zelenski a spus că ar putea juca în favoarea președintelui rus Vladimir Putin. În ultimele două săptămâni, Trump a anunțat un acord care încurajează exporturile de motorină rusească și a renunțat la sancțiunile care urmau să fie impuse în baza unei legi pe care a promulgat-o luna trecută.

„Zelenski nu știe despre ce vorbește”, a declarat Trump, întrebat de jurnaliști, pe 19 octombrie, despre criticile liderului ucrainean la adresa suspendării sancțiunilor. „Sincer, cred că a venit timpul ca altcineva să negocieze în numele Ucrainei”, a adăugat el.

Trump nu și-a repetat apelul din 10 octombrie, când a spus că Ucraina ar trebui „să-și aleagă un nou lider care să poată încheia un acord”.

Pe fondul tensiunilor, doi reprezentanți ai SUA și Ucrainei, care au vorbit cu RFE/RL sub condiția anonimatului, au declarat că negociatorii ucraineni urmează să se întâlnească în Norvegia, spre sfârșitul acestei săptămâni, cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a discuta despre eforturile de avansare a negocierilor de pace.

Una dintre surse a spus că Zelenski ia în considerare participarea la discuții. Pregătirile sunt în desfășurare, iar detaliile finale nu au fost încă stabilite, au precizat sursele.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski îl sfidează pe Trump, promițând noi atacuri asupra rafinăriilor rusești, în timp ce Rusia reia exporturile de motorină

Într-un mesaj video publicat în aceeași zi pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că Ucraina speră să se întâlnească în curând cu Witkoff și Kushner, „poate în Norvegia, în zilele următoare”, adăugând că există „multe lucruri de discutat despre procesul diplomatic”.

Majoritatea discuțiilor dintre SUA și Ucraina au avut loc între Witkoff și Kushner, pe de o parte, și negociatorii Kievului, pe de altă parte, nu direct cu președintele ucrainean. Nici Zelenski, nici Putin nu au participat la negocierile ruso-ucrainene privind încheierea războiului.

Trump a declarat tot pe 19 octombrie că este deschis unei întâlniri trilaterale cu Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC, care va avea loc luna viitoare în China.

„Dacă președintele Xi dorește să aibă loc o asemenea întâlnire, sunt de acord”, a spus Trump. El a precizat însă că scopul principal al reuniunii ar fi discutarea „armelor nucleare și a denuclearizării”, nu a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Aș participa, dar nu atât pentru Ucraina, deoarece Rusia, sincer, s-a comportat destul de bine în privința Ucrainei. Nu au făcut prea multe”, le-a spus Trump jurnaliștilor, întrebat dacă ar lua parte la o întâlnire cu Putin și Xi pentru a discuta despre Ucraina.

Pe lângă acordul privind motorina și suspendarea sancțiunilor, relațiile dintre SUA și Ucraina au fost tensionate și de problemele legate de sistemele de comunicații prin satelit Starlink și Starshield, esențiale pentru apărarea ucraineană, precum și de îngrijorările Kievului că Washingtonul nu a avertizat din timp Ucraina despre unele atacuri cu rachete balistice rusești.

• Vezi și: Ce se întâmplă cu Starlink și Starshield în Ucraina

„Din păcate, nu am primit din partea partenerilor noștri avertizări timpurii despre primul val al atacului rusesc cu rachete balistice de noaptea trecută”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram pe 19 octombrie, după o discuție online cu parlamentari americani democrați și republicani.

„În plus, continuăm să ne confruntăm cu restricții de viteză pentru serviciile Starlink și Starshield în diferite sectoare ale frontului. Partea americană nu a oferit Ucrainei nicio explicație în legătură cu vreuna dintre aceste probleme”, a adăugat el.

Zelenski a mai afirmat că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete pentru apărarea antiaeriană, deja plătite de țările europene prin programul PURL – Lista de necesități prioritare pentru Ucraina.

Potrivit lui Zelenski, livrarea așteaptă semnătura secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

„Toate acestea sugerează că a fost luată o anumită decizie politică de a încetini sprijinul acordat nouă”, a adăugat președintele ucrainean.

Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat în Uzbekistan pentru o reuniune a statelor din Asia Centrală, a negat pe 19 octombrie că ar fi existat vreo suspendare a schimbului de informații cu Ucraina.

„Nu a existat nicio întrerupere”, le-a spus Rubio jurnaliștilor din Uzbekistan, fiind întrebat despre afirmațiile Kievului. El l-a îndemnat pe Zelenski să se concentreze asupra încheierii războiului cu Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova anunță că a reținut doi grăniceri ucraineni care încercau să captureze un cetățean ucrainean pe râul Nistru, în apropierea malului moldovenesc. Bărbatul urmărit a cerut azil în Republica Moldova. Este al doilea incident de acest fel într-o singură săptămână, după ce, într-un caz similar, alți doi grăniceri ucraineni au fost reținuți pe teritoriul moldovean.

Incidentul a avut loc pe 17 octombrie, în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, însă Poliția de Frontieră l-a făcut public abia două zile mai târziu, în seara zilei de luni, 19 octombrie.

Potrivit informațiilor preliminare, cei doi angajați ai Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei se aflau în timpul serviciului și încercau să rețină un cetățean ucrainean pe râul Nistru, în apropierea malului moldovenesc.

Bărbatul ucrainean a solicitat azil în Republica Moldova, iar cererea sa urmează să fie examinată conform procedurilor legale. Cei doi grăniceri din Ucraina au fost conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Soroca, au mai anunțat autoritățile, precizând că în acest caz a fost inițiată o urmărire penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat.

Un caz similar, cu două zile înainte

Pe 15 octombrie, alți doi grăniceri ucraineni au fost reținuți în apropierea satului Holoșnița, din același raion, Soroca, după ce au traversat Nistrul cu o ambarcațiune în timpul urmăririi unui bărbat ucrainean care încerca să ajungă pe malul moldovenesc.

Incidentul a devenit public după ce imagini filmate de localnici au fost distribuite pe rețelele de socializare. În înregistrări, cei doi grăniceri apar într-o barcă cu motor, în apropierea unui bărbat aflat în apă. Potrivit imaginilor și relatărilor martorilor, aceștia ar fi încercat să-l lovească cu o vâslă și să-l captureze, în timp ce oamenii de pe mal le cereau să se oprească.

• Vezi și: Grănicerii ucraineni care au trecut ilegal Nistrul la Soroca în timpul unei urmăriri au fost întorși Ucrainei

Localnicii au intervenit și l-au scos pe bărbat din apă. Acesta a fost transportat la spitalul din Soroca, unde a primit îngrijiri medicale. Ulterior, a solicitat azil în Republica Moldova.

Presa moldoveană l-a identificat drept Aleksei Koval, un psiholog clinician de 49 de ani din Kiev, care încerca să ajungă la familia sa plecată din Ucraina.

Poliția de Frontieră a confirmat incidentul din 15 octombrie două zile mai târziu. Cei doi grăniceri au fost predați autorităților ucrainene în baza acordului bilateral de readmisie, în timp ce armele, barca și celelalte bunuri ridicate au fost puse sub sechestru în cadrul anchetei penale.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a explicat că patrula a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova din cauza nivelului scăzut al apei din Nistru și a defectării motorului ambarcațiunii în timpul urmăririi. Instituția a anunțat că a inițiat o anchetă de serviciu, inclusiv cu privire la acțiunile grănicerilor implicați.

Autoritățile celor două țări cooperează frecvent pentru a preveni fuga bărbaților ucraineni peste graniță în încercarea de a se eschiva de la obligațiile militare în Ucraina atacată de Rusia.

Statistici moldovene arată că, în patru ani de război - din februarie 2022 până în martie 2024, au fost prinși traversând ilegal frontiera spre R. Moldova circa 44.000 de ucraineni, majoritatea bărbați. Datorită legislației moldovene, ei nu sunt repatriați și, de cele mai multe ori, pleacă spre alte destinații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina și Rusia ar pregăti evacuarea civililor din orașul Oleșki și alte șase localități din regiunea Herson, aflate sub ocupație rusă și care, potrivit Kievului, se confruntă cu o situație umanitară catastrofală. În aceste zone ar mai locui aproximativ 6.000 de oameni, inclusiv până la 200 de copii, potrivit estimărilor ucrainene.

Ombudsmanul Parlamentului Ucrainei, Dmitro Lubineț, a anunțat pe 19 octombrie că părțile negociază ultimele detalii pentru asigurarea unui armistițiu și evacuarea civililor care doresc să plece pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

„Acum începem să stabilim ultimele detalii privind încetarea focului, necesară pentru evacuarea tuturor celor care doresc să plece din Oleșki (oraș aflat sub ocupație rusă, în apropierea liniei frontului - n.r.). Oamenii ar urma să fie duși direct pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean”, a declarat Lubineț într-un interviu pentru postul de televiziune Espreso.

Oleșki se află sub ocupație rusă din 2022. În ultimele luni, autoritățile ucrainene au descris situația din oraș drept o criză umanitară gravă. Potrivit Current Time, televiziunea în limba rusă a RFE/RL, în localitate nu există electricitate, apă sau gaze, magazinele nu funcționează, iar ambulanțele nu mai ajung la locuitori. Oamenii încearcă să supraviețuiască din ceea ce reușesc să cultive sau să producă singuri. Au fost semnalate și cazuri de foamete.

• Vezi și: Ucraina distribuie alimente cu drona în orașul înfometat Oleșki, ocupat de ruși

Kievul a acuzat Moscova că împiedică în mod deliberat acordarea ajutorului umanitar locuitorilor din Oleșki. Lubineț a declarat anterior că negocierile cu partea rusă pentru deschiderea unui coridor umanitar au eșuat.

Președintele rus Vladimir Putin a atribuit, la rândul său, responsabilitatea pentru criza umanitară autorităților ucrainene. Cele două părți s-au acuzat reciproc și de bombardamente care împiedică evacuarea civililor și soluționarea crizei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană nu a identificat încă sursele din care ar putea acoperi un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro de care Ucraina va avea nevoie în 2027, sumă ce depășește ajutorul deja planificat de Uniunea Europeană și angajamentele unor aliați ai Kievului. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat luni, 19 octombrie, că Bruxellesul va analiza mai multe opțiuni, dar a cerut și altor state să contribuie la sprijinirea Kievului.

„Nu putem face totul singuri. Prin urmare, partenerii noștri trebuie să-și intensifice eforturile, să-și asume angajamente financiare și să le respecte”, a spus Balázs Ujvári.

Acesta a confirmat estimarea prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe 16 octombrie - deficitul de circa 70 de miliarde de euro fiind calculat după includerea celor 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde Ucrainei anul viitor, precum și a unei părți din angajamentele altor parteneri.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai spus că anul acesta sunt prevăzute încă 30 de miliarde de euro pentru Ucraina. Este important, a subliniat el, să nu se piardă ritmul reformelor.

„Pentru ca aceste fonduri să fie acordate, Ucraina trebuie să continue reformele corespunzătoare. În ceea ce privește componenta de apărare, trebuie să obținem acorduri care să asigure punerea în aplicare a calendarului de achiziții deja aprobat”, a menționat purtătorul de cuvânt.

Întrebat de Serviciul ucrainean al Europei Libere dacă UE va reveni la ideea folosirii activelor rusești înghețate, în condițiile în care Belgia nu pare dispusă să-și schimbe poziția, Ujvári a spus că este prea devreme pentru a discuta soluții concrete. „Vom analiza opțiunile posibile. Dar, din nou, nu este ceva ce putem face de unii singuri”, a declarat el.

• Te-ar putea interesa și: Summitul de toamnă al Uniunii Europene: sancțiuni împotriva Rusiei, ajutor pentru Ucraina, extindere cu Muntenegru în prim-plan

Purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a subliniat, de asemenea, că este încă prea devreme pentru a preciza ce opțiuni concrete de acoperire a deficitului de finanțare al Ucrainei ar putea oferi UE. Comisia nu a anunțat nici când ar putea prezenta noi soluții de finanțare.

Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a anunțat o nouă tranșă de 2,86 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul componentei de apărare a unui împrumut de 90 de miliarde de euro. Bruxellesul a precizat că banii sunt destinați achiziției de drone, sisteme de apărare antiaeriană, rachete, radare, echipamente de război electronic și muniții.

Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Nivelul apei în râul Nistru a crescut ușor, datorită ploilor din ultimele zile și a unor precipitații izolate în zona Carpaților, a anunțat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. El a afirmat însă că îmbunătățirea este insuficientă pentru a rezolva pe termen lung problema nivelului scăzut al apei.

Debitul deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk a crescut duminică la 40 de metri cubi pe secundă, față de media de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă din ultimele două săptămâni, a scris ministrul Hajder, luni, pe rețelele de socializare. Potrivit lui, în nordul Republicii Moldova, la Cosăuți, nivelul apei a urcat cu 14 centimetri în ultimele 24 de ore.

„În perioada următoare, ne așteptăm la o creștere ușoară a nivelului apei pe întreg cursul Nistrului, precum și la creșterea debitului pe alte râuri”, a afirmat oficialul.

Gheorghe Hajder a precizat însă că evoluția depinde de condițiile meteorologice, iar precipitațiile cu cel mai mare impact sunt cele din bazinul superior al Nistrului, în amonte, nu cele căzute la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Tofan spune că Ucraina va crește deversările pe Nistru, fără să precizeze și când

Expertul de mediu Ilia Trombițki a anunțat, la rândul său, că precipitațiile din Republica Moldova au contribuit la creșterea debitului de apă care ajunge în lacul de acumulare de la Dubăsari. Acesta a crescut cu 50 de metri cubi pe secundă, până la 75 de metri cubi pe secundă, iar nivelul lacului a urcat cu opt centimetri, până la 28,10 metri, potrivit datelor prezentate luni de expert.

Trombițki estimează că, în următoarele două săptămâni, în bazinul superior al Nistrului ar putea cădea aproximativ 30 de milimetri de precipitații. Cantitatea este insuficientă pentru o îmbunătățire considerabilă a situației, dar expertul nu anticipează o înrăutățire a alimentării cu apă în următoarea lună.

Pe 16 octombrie, Apă-Canal Chișinău avertiza că parametrii de funcționare ai stației de pompare de la Vadul lui Vodă ajunseseră la limită. Întreprinderea a pornit pompa submersibilă de rezervă, precizând că, deocamdată, apa continuă să ajungă în toate locuințele din capitală.

Cu trei zile înainte, autoritățile reduseseră debitul deversat din lacul de acumulare de la Dubăsari, de la 42 la 32 de metri cubi pe secundă, pentru a economisi rezervele de apă și a preveni o criză pe termen lung.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Centrul perinatal al Spitalului Raional Criuleni și-a suspendat activitatea după ce singurul medic neonatolog din secție și-a dat demisia. Este a treia maternitate din R. Moldova care își suspendă activitatea în acest an. Administrația spitalului spune că nu reușește să găsească un înlocuitor încă din iulie 2026, iar gravidele din raioanele Criuleni și Dubăsari sunt redirecționate către maternitățile din Chișinău.

De la plecarea medicului, niciun candidat nu și-a depus dosarul la concursul anunțat de administrația spitalului. Neonatologul este medicul care îngrijește nou-născutul în primele 28 de zile de viață, iar fără un astfel de specialist nicio maternitate nu ar putea să își desfășoare activitatea.

R. Moldova duce o lipsă acută de specialiști neonatologi. Actualmente, în țară activează 114 specialiști, 25 dintre care sunt în municipiul Chișinău. De asemenea, 29 dintre ei au vârsta de peste 55 de ani, adică se apropie de pensionare sau sunt deja la pensie și continuă să lucreze.

• Vezi și: Încă o maternitate raională s-a închis. Sistemul de sănătate, în criză de neonatologi

Cu aproximativ o lună în urmă, centrul perinatal din Nisporeni și-a suspendat, de asemenea, activitatea din lipsa unui medic neonatolog. Gravidele, femeile aflate la naștere și cele care au născut recent sunt redirecționate către Spitalul Raional Ungheni sau Institutul Mamei și Copilului din Chișinău.

O altă maternitate, cea a Spitalului Raional Ștefan Vodă, a fost închisă pe 29 iunie. Ministerul Sănătății a invocat numărul redus de nașteri și costurile mari de întreținere a secției. Gravidele din raion sunt direcționate către maternitatea din Căușeni.

În Republica Moldova funcționează 12 centre perinatale, în jumătate dintre spitalele raionale. În ultimii ani, cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), acestea au fost dotate cu echipamente medicale, mobilier, truse și consumabile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit din nou avertizări din partea partenerilor înaintea primului atac cu rachete balistice rusești din noaptea de 19 octombrie. Rusia a atacat în două valuri, în jurul orei 23:00 și la ora 3:00, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat.

„Din nou, atac balistic rusesc în mai multe valuri pe parcursul nopții și din nou nu a existat o avertizare din partea partenerilor”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Ihnat a precizat că Ucraina a fost avertizată înaintea celui de-al doilea atac, dar nu și înaintea primului. El a amintit că o situație similară s-a produs săptămâna trecută, când partenerii nu au avertizat Kievul despre primul val al unui atac rusesc masiv.

În regiunea Kiev, șase persoane au fost rănite în urma loviturilor rusești, inclusiv trei copii, iar alte trei sunt date dispărute, a anunțat șeful administrației regionale, Timur Tkacenko.

În raionul Bucea au fost avariate 11 case particulare, șase automobile, un spațiu industrial și de depozitare, precum și o instituție de învățământ. În clădirile de locuit au fost sparte geamuri. În raionul Vîșhorod au fost avariate o casă, cinci automobile și un obiectiv de infrastructură.

Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat în cursul nopții 269 de drone de atac, precum și rachete balistice și de croazieră. Apărarea antiaeriană a doborât 243 de drone și patru rachete de croazieră Iskander-K.

Operatorul rețelei electrice Ukrenergo a raportat noi întreruperi de curent în zece regiuni ale Ucrainei, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Echipele de intervenție lucrează la restabilirea alimentării cu electricitate.

• Te-ar putea interesa și: ONU avertizează țările europene: „Milioane de ucraineni ar putea pleca din țară la iarnă. Pregătiți-vă”

Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit, printre altele, un centru de date din Kiev și fabrica de materiale polimerice Planeta Plastic din Irpin. Aceste afirmații nu au putut fi verificate independent.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu știe exact de ce Ucraina nu ar fi primit avertizarea timpurie înaintea primului atac balistic din noaptea de 19 octombrie.

Răspunzând unei întrebări a unui jurnalist al RFE/RL, în timpul unei vizite în Uzbekistan, Rubio a spus că, în cazul unui incident anterior, comandamentul american i-a raportat o problemă de software care afecta sistemul de avertizare timpurie al Ucrainei. El a adăugat că Statele Unite nu și-au modificat prezența diplomatică la Kiev, dar rămân preocupate de siguranța diplomaților și a obiectivelor americane.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Donald Trump și-a apărat decizia de a suspenda aplicarea unor sancțiuni ample împotriva Rusiei, prevăzute de legislația americană, susținând că vrea să mențină Moscova la masa negocierilor. Decizia a stârnit critici puternice la Kiev și din partea unor membri ai Congresului SUA, care avertizează că Washingtonul transmite un mesaj greșit Kremlinului.

Trump a semnat în seara de 16 octombrie un ordin executiv prin care suspendă aplicarea unor noi sancțiuni prevăzute de o lege care poartă numele regretatului senator american Lindsey Graham, un susținător ferm al Ucrainei. Decizia a venit la câteva zile după ce președintele acordase o derogare temporară de la sancțiunile care vizează motorina rusească.

Trump promulgase legea luna trecută, la insistențele unor congresmeni care doresc să sporească presiunea asupra Moscovei din cauza invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșate în februarie 2022.

Însă, măsurile recente de relaxare a sancțiunilor au provocat reacții vehemente. Criticii susțin că Trump îi oferă Kremlinului posibilitatea de a continua să-și finanțeze mașinăria de război, acuzație respinsă de președintele american.

• Te-ar putea interesa și: Trump suspendă sancțiunile „Lindsey Graham” contra Rusiei înainte de intrarea lor în vigoare. Analize, reacții, critici

„Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu vreau să fac nimic care ar îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de masa negocierilor”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, pe 18 octombrie.

Încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost una dintre prioritățile declarate ale lui Trump încă de la începutul actualului mandat, în ianuarie 2025. Kievul și Moscova rămân însă la mare distanță în privința pozițiilor de negociere, iar discuțiile au intrat în impas.

Kremlinul nu a oferit concesii și a respins în repetate rânduri apelurile pentru o încetare completă a focului. Moscova își menține cererile, inclusiv aceea de a controla teritorii pe care nu a reușit să le cucerească prin forță.

Blocajul diplomatic a fost însoțit de intensificarea atacurilor de ambele părți. Rusia bombardează Kievul și alte mari orașe ucrainene și lovește infrastructura energetică, provocând perturbări grave ale serviciilor publice, în timp ce Ucraina se pregătește pentru iarnă.

În seara de 18 octombrie, Rusia a lansat mai multe rachete balistice asupra Kievului, inclusiv una care a lovit o clădire în care funcționează un centru medical. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a anunțat că cel puțin o persoană a murit în atac.

La rândul lor, forțele ucrainene au vizat instalații de rafinare a petrolului din Rusia, în încercarea de a îngreuna operațiunile militare ale Moscovei.

Aceste atacuri l-au înfuriat pe Trump, al cărui Partid Republican se confruntă cu o luptă strânsă pentru controlul ambelor camere ale Congresului, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, care nemulțumește numeroși alegători.

Președintele american l-a învinuit și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru lipsa de voință de a pune capăt războiului Rusiei împotriva țării sale. Trump a susținut că liderul de la Kiev „nu vrea să pună capăt acestui război și, probabil, nu a vrut niciodată”.

Zelenski avertizează asupra riscurilor pierderii sprijinului american

Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina ar putea suporta consecințe grave dacă sprijinul Statelor Unite ar dispărea.

„Dacă Statele Unite vor lua partea Rusiei, desigur că nu vom reușit să învingem”, a declarat Zelenski pe 18 octombrie, în emisiunea Meet the Press a postului american NBC.

„Vrem să avem încredere în el și sper că își va schimba deciziile. (...) Pentru că eu cred că toate acestea sunt greșeli și nu ne vor ajuta. Nu vor ajuta nici Statele Unite”, a adăugat președintele ucrainean.

Zelenski a mai spus că schimbul de informații între serviciile de informații americane și ucrainene, despre care Kievul afirmase că fusese întrerupt la începutul săptămânii, pare să fi fost deblocat.

„Suntem foarte recunoscători pentru asta. Acum funcționează”, a spus el.

Cu o săptămână în urmă, după ce Trump anunțase unilateral, pe rețelele de socializare, o încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, Zelenski păruse să susțină oprirea loviturilor, precizând însă că se așteaptă ca Moscova să procedeze la fel.

În condițiile în care atacurile rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene au continuat, președintele ucrainean a declarat ulterior că Kievul nu mai este dispus să suspende unilateral propriile lovituri.

• Vezi și: Zelenski îl sfidează pe Trump, promițând noi atacuri asupra rafinăriilor rusești, în timp ce Rusia reia exporturile de motorină

Nu există indicii că Moscova ar fi acceptat armistițiul anunțat de Trump.

Președintele rus Vladimir Putin, despre care presa rusă a relatat că a vizitat un post de comandă, a ordonat armatei să continue atacurile „masive și coordonate” asupra unor ținte din Ucraina.

În trecut, Moscova a încercat să forțeze Kievul să accepte condițiile sale intransigente prin atacarea infrastructurii energetice a țării, lăsând mii de oameni fără căldură și electricitate în perioade cu temperaturi sub zero grade.

Critici în Congresul american

Relaxarea sancțiunilor de către Trump a fost întâmpinată cu dezaprobare de numeroși membri ai Congresului SUA, atât republicani, cât și democrați, precum și de partenerii internaționali ai Ucrainei.

Oficiali ai administrației Trump, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au apărat deciziile președintelui. În schimb, congresmanul republican Don Bacon a afirmat că măsurile care ajută Kremlinul „vor rămâne un capitol extrem de jenant în istoria Statelor Unite”.

Cele mai recente declarații ale lui Trump evidențiază tensiunile tot mai mari dintre Washington și Kiev în privința abordării administrației americane față de Rusia.

Anterior, Zelenski anunțase că a discutat cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. El a precizat că Ucraina și Statele Unite „pregătesc următorii pași diplomatici” și că țara sa rămâne „pregătită să lucreze constructiv, cu onestitate și în vederea obținerii unui rezultat real”.

„Pacea se obține doar prin forță și prin cooperare bazată pe încredere”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare despre discuțiile cu reprezentanții americani.

„Facem tot ce ține de noi pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru a ne asigura că poziția Americii este puternică și contribuie la apropierea păcii. O pace pe care toată lumea, cu excepția Rusiei, o așteaptă de peste patru ani și jumătate”, a adăugat el.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Franța își contabiliza duminică pierderile în urma distrugerilor pe scară largă provocate de protestele violente din ziua precedentă, soldate cu 1.800 de persoane arestate, incendierea unei primării istorice și jafuri generalizate.

Între 550 de mii și 800 de mii de oameni – estimări diferite făcute de poliție și sindicate – au ieșit în stradă în orașele Franței la un protest la nivel național pe fundalul nemulțumirilor față de costul vieții. Acesta, notează AFP, s-a majorat între altele din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a contribuit la creșterea galopantă a inflației în Europa și pe plan global.

Federația pentru Comerț și Distribuție a spus că aproximativ 1.500 de întreprinderi și magazine au fost avariate în violențele care au însoțit protestul, suferind pagube estimate la sute de milioane de euro

„Parcă am fi fost în război”, a declarat pentru AFP un locuitor de 78 al Parisului, Mehmet Ozeden, printre baricadele stradale arse în timpul protestelor.

Convulsiile sociale care survin după săptămâni de proteste studențești degenerate și ele uneori în violențe pun presiune pe președintele Emmanuel Macron pentru a-și găsi un succesor înainte de alegerile prezidențiale programate peste șase luni.

Președintele francez avea planificat un discurs către națiune duminică seara, după o reuniune cu miniștrii-cheie, iar cabinetul condus premierul Sébastien Lecornu urmează să examineze luni despăgubiri pentru cei afectați și măsuri pentru tragerea la răspundere penală a autorilor violențelor.

Amploarea distrugerilor

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 1.800 de persoane au fost reținute în legătură cu protestele și jafurile, precizând că sunt în desfășurare anchete „pentru a-i identifica pe autorii acestor fapte, astfel încât să fie aduși în fața justiției”.

Demonstrațiile de sâmbătă au lăsat pe străzile din capitala franceză mașini incendiate, vitrine sparte și resturi carbonizate, iar o viceprimară, Lamia El Aaraje, a declarat că Parisul s-a confruntat cu „un nivel de violență pe care cred că nu l-am mai văzut niciodată”.

O persoană a murit în timpul marșului principal de la Paris, însă autoritățile au precizat că decesul a survenit din cauze medicale și nu a avut legătură cu violențele din timpul manifestației.

Turiști speriați au fost văzuți sâmbătă alergând cu valizele pe străzile învăluite în gaze lacrimogene și pline de protestatari. Un turist danez, Soren Petersen, a spus pentru AFP că este „trist” să vadă clădirile Parisului vandalizate: „Nu este un protest, depășește cu mult o manifestație obișnuită”.

O locuitoare a capitalei franceze, Anita Gras, ieșită la alergat printre dărâmături, a povestit că a văzut tineri jefuind un magazin de încălțăminte sport. „Au stat până la ora 1:00 noaptea; ne-a fost teamă că vor arunca cu obiecte spre noi”, a spus ea pentru AFP.

Au mai fost jefuite magazine la Marsilia, Bordeaux, Nisa și Strasbourg. Orașul Limoges și-a pierdut primăria din secolul al XIX-lea, mistuită de un incendiu. Primarul orașului Lyon, Grégory Doucet, a declarat că „haosul care a domnit în oraș timp de câteva ore a fost abominabil”.

Acuzații politice

Demonstrațiile au fost urmate de acuzații politice reciproce: guvernul și lidera extremei drepte, Marine Le Pen, au dat vina pe grupările de extremă stânga, în timp ce liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, a acuzat autoritățile că au alimentat tensiunile.

Viceprimărița socialistă a Parisului, El Aaraje, a acuzat partidul lui Le Pen că „se comportă ca un pompier piroman”, folosindu-se de proteste pentru a-și promova ambițiile prezidențiale.

A intervenit în dispută și vicepreședintele american JD Vance, sugerând pe X că revoltele au fost provocate de faptul că Franța a „importat lumea a treia”.

Ministerul de Interne a spus că aproximativ 500 de polițiști, pompieri și paramedici au fost răniți în cursul manifestațiilor, a anunțat ministrul de Interne.

Analistul Mujtaba Rahman de la think tank-ul Eurasia Group a scris pe X că majoritatea demonstrațiilor de sâmbătă au fost pașnice și că „violențele au pornit de la o facțiune a extremei stângi”, jafurile fiind comise de „găști oportuniste din suburbiile sărace”.

„Toate acestea sunt vești bune pentru Marine Le Pen”, a subliniat analistul, citat de AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile moldovene i-au predat Ucrainei pe cei doi grăniceri ucraineni reținuți pe malul moldovean al Nistrului pe 15 octombrie, după ce au traversat râul cu o șalupă, urmărind un fugar ucrainean. Incidentul – primul de acest fel de la invazia rusească la scară largă în Ucraina – a fost filmat de localnici, căpătând rezonanță în urma difuzării imaginilor pe rețele.

Poliția de Frontieră a spus postului „Moldova 1” pe 18 octombrie că cei doi grăniceri reținuți pe mal, în satul Holoșnița din apropiere de Soroca, au fost predați Ucrainei în baza unui acord de readmisie, în timp ce armele, barca și alte bunuri ridicate la reținere au fost sechestrate în cadrul unei anchete penale deschise de Procuratura Generală pe marginea „traversării ilegale a frontierei”.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a spus că cei doi militari ai săi au ajuns în Republica Moldova din cauza apei mici de pe Nistru și a defectării motorului bărcii în timpul urmăririi, granița trecând pe mijlocul râului.

În imaginile video filmate de localnici pe malul moldovean, cei doi membri ai patrulei ucrainene pot fi văzuți într-o barcă cu motor, în apropierea unui bărbat aflat în apă, pe care încearcă aparent să-l lovească cu o vâslă și să-l captureze, acțiuni condamnate vehement de pe mal, de autorii filmării.

• _{Vezi și: Poliția de Frontieră se antrenează pentru a putea face față, în cazul unei „crize migraționale”}

Incidentul petrecut pe 15 octombrie a fost confirmat de Poliția de Frontieră moldoveană abia două zile mai târziu, după ce imaginile filmate cu telefonul mobil au fost postate online de deputatul moldovean Vasile Costiuc, liderul partidului „Democrația Acasă”.

Ucraineanul urmărit - identificat de presa moldoveană drept un bărbat de 49 de ani originar din Kiev – a fost reținut și el și internat cu comoție cerebrală la spitalul din Soroca.

Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a spus că a deschis „o anchetă de serviciu, inclusiv cu privire la acțiunile patrulei de frontieră”.

Autoritățile moldovene și cele ucrainene cooperează frecvent pentru a preveni fuga bărbaților ucraineni peste graniță în încercarea de a se eschiva de la obligațiile militare în Ucraina atacată de Rusia.

Statistici moldovene arată că, în patru ani de la invazia rusească la scară largă în Ucraina - din februarie 2022 până în martie 2026, au fost prinși traversând ilegal frontiera spre R. Moldova circa 44.000 de ucraineni, majoritatea bărbați. Datorită legislației moldovene, ei nu sunt repatriați și, de cele mai multe ori, pleacă spre alte destinații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele Aeriene Române au difuzat imagini din timpul misiunii de sâmbătă seara, când au doborât deasupra Mării Negre două drone rusești de atac din familia Geran intrate neautorizat în spațiul aerian românesc - prima asemenea misiune românească de interceptare a unor drone cu propulsie cu reacție.

În una din imaginile luate de o cameră din cabina unui F-16 românesc se poate vedea o rachetă care pleacă de pe avionul de vânătoare aflat în urmărire, iar altele înfățișează o explozie în urma lovirii dronei.

Ministerul Apărării Naționale din România a spus că la misiunea din 17 octombrie au participat două aeronave F-16, care au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 17.43 și au doborât două ținte aeriene deasupra apelor teritoriale ale României, în spațiul aerian național.

Prima a fost doborâtă la ora 18.01, la sud-est de Sulina, după ce a evoluat timp de două minute în spațiul aerian național, iar cea de-a doua, la ora 18.05, la est de Sulina, după o evoluție de cinci minute în spațiul aerian național.

Misiunea de interceptare a avut loc la două zile după ce drone presupus rusești au lovit două nave petroliere ancorate în apele românești, în apropiere de Canalul Sulina care leagă Dunărea de Marea Neagră și este folosit drept rută de export și import de către Ucraina.

• _{Vezi și: Încă o dronă violează spațiul aerian al Moldovei. Nou atac naval lângă Sulina, în România}

Membră a NATO, România are o graniță de 614 kilometri cu Ucraina și a înregistrat numeroase incursiuni ale dronelor rusești în spațiul său aerian după invazia rusească la scară largă în Ucraina.

Forțele române au început a doborî dronele în ultimele luni, dar misiunea din 17 octombrie este primul caz cunoscut în care au fost interceptate drone cu motoare cu reacție, care pot atinge o viteză de până la 600 de kilometri pe oră.

Noi incidente cu drone în R. Moldova

Republica Moldova a raportat opt cazuri de încălcare a spațiului său aerian de către aparate de zbor fără pilot, de joi până sâmbătă, două drone prăbușindu-se în nordul țării, după ce numărul acestor incidente a crescut brusc în ultimele luni.

Poliția a spus că o dronă a căzut și explodat vineri pe un câmp dintre localitățile Codrenii Noi și Scăieni, raionul Dondușeni, creând un crater de mici dimensiuni, iar motorul cu ardere internă arată că nu este o dronă cu propulsie reactivă.

O altă dronă de tip quadrocopter a căzut sâmbătă în grădina unui localnic din orașul Otaci, raionul Ocnița. „Aparatul este de tipul celor utilizate pentru monitorizare, este alimentat cu baterii și nu conține încărcătură explozivă”, a spus Poliția.

Ministerul moldovean de Externe a condamnat incidentele, spunând că acestea „constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre” și a cerut Rusiei „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și să respecte normele dreptului internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.