Cum evaluați riscurile de securitate pentru R. Moldova după recentele atacuri ale Rusiei la frontiera moldo-ucraineană? Click pentru a participa la un SONDAJ
Cele două persoane decedate sunt cetățeni ai Ucrainei, iar unul din cei răniți este cetățean al Republicii Moldova - acesta a refuzat spitalizarea și și-a continuat drumul cu automobilul spre Chișinău, a precizat ulterior Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
Incidentul s-a produs în intervalul 23:35–00:05, în zona punctului de trecere Starokazacie (Ucraina) - Tudora (Republica Moldova). O dronă rusească a atacat direct punctul de frontieră ucrainean, iar alte două aparate de zbor fără pilot s-au prăbușit în apropiere. Toate cele trei aparate au căzut pe teritoriul Ucrainei, a anunțat serviciul de grăniceri ucrainean.
În urma atacului, activitatea punctului Tudora–Starokazacie a fost sistată.
Serviciul ucrainean pentru situații de urgență a informat că, în urma atacului, infrastructura punctului de trecere Starokazacie a fost afectată. „Au fost avariate clădiri, autobuze, camioane și autoturisme, și a izbucnit un incendiu de proporții”, potrivit instituției. Echipele de salvare au evacuat 16 persoane și le-au transportat cu un autobuz într-un loc sigur, pentru cazare temporară.
La Chișinău, MAE a declarat că informațiile despre mijloacele de transport din Republica Moldova care ar fi fost avariate sau distruse în urma atacului „sunt în curs de verificare”.
„Suntem în contact cu autoritățile ucrainene și vom reveni cu date confirmate”, au precizat externele.
La rândul său, Poliția de Frontieră a anunțat că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte un risc pentru populație.
Chișinăul condamnă atacul rusesc
Atacul rusesc a fost condamnat prompt de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.
„În urma atacurilor au fost înregistrate pierderi de vieți omenești și persoane rănite, inclusiv în rândul polițiștilor de frontieră ucraineni. Transmitem sincere condoleanțe familiilor celor decedați și însănătoșire grabnică celor răniți”, se arată într-un comunicat al instituției.
MAE a condamnat și incidentul cu drona rusească din 8 septembrie, care a survolat teritoriul Republicii Moldova, intrând temporar pe teritoriul României, și s-a prăbușit apoi în extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În urma impactului, s-a produs o explozie și un incendiu de vegetație.
Spicherul Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat și el atacul, într-o postare pe Facebook, subliniind că amenințarea Rusiei nu este o „sperietoare”.
„Rusia este prezentă prin dronele care ne survolează țara, prin dezinformarea și propaganda cu care încearcă să ne dezbine societatea și prin trupele armate pe care le menține ilegal în regiunea transnistreană”, a declarat oficialul.
Ulterior, președinta Maia Sandu a postat pe rețelele de socializare mesaj de solidaritate cu Ucraina, condamnând „teroarea” pe care Rusia o seamănă în țara vecină și care pune în pericol și Republica Moldova.
„Este greu de crezut că în fața acestei realități mai există voci care încearcă să-i convingă pe moldoveni că Rusia nu este agresorul sau că războiul de lângă noi nu ne privește. Să negi pericolul în timp ce dronele și rachetele rusești seamănă moarte și pun Moldova în calea pericolului și să critici eforturile țării tale de a-și consolida sistemul de apărare înseamnă să alegi trădarea în locul siguranței propriului popor”, a afirmat șefa statului.
Maia Sandu a adăugat că autoritățile moldovene fac tot ce le stă în puteri pentru a întări „capacitatea de a ne proteja cerul și hotarele”.
„Și să spunem lucrurilor pe nume și să rămânem de partea binelui”, a conchis președinta.
Eforturi de consolidare a apărării antiaeriene
Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat presei după ședința de guvern de miercuri că Republica Moldova „ține cu greu pasul” pentru a-și întări capacitatea de apărare împotriva sistemelor de atac ale Federației Ruse.
Potrivit lui, Republica Moldova intenționează să achiziționeze un nou sistem de apărare antiaereană cu rază medie de acțiune, prin intermediul instrumentului UE pentru pace, în valoare de 120 de milioane de euro, aprobat pentru anul 2026.
„Un sistem nou, un sistem avansat, care va face față la provocările ce țin de securitatea aeriană. […] Este vorba de un sistem integrat de detectare și de nimicire a țintelor aeriene”, a precizat ministrul.
Nosatîi a spus că autoritățile se află acum în proces de negocieri pentru această achiziție, iar producerea și livrarea sistemului ar putea dura câțiva ani.
„Nu suntem siguri că acești bani vor ajunge și nu suntem siguri că acest sistem performant va fi livrat în termenul stabilit de trei ani, posibil să fie și mai târziu”, a spus ministrul apărării.
El a explicat că mijloacele de atac ale Rusiei evoluează rapid, în timp ce dezvoltarea unor sisteme de apărare în teren durează ani de zile, chiar și pentru țări cu economii și capacități militare mult mai avansate decât ale Republicii Moldova.
Potrivit premierului Vasile Tofan, în august, au fost 17 incidente cu dronă în Republica Moldova, mai mult decât pe tot parcursul anului trecut. Iar de la începutul războiului din Ucraina în 2022 - circa 70 de incidente, potrivit ministrului apărării, Anatolie Nosatîi.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.