Președintele Vladimir Putin urmează să viziteze săptămâna aceasta Grecia, în prima sa călătorie oficială în Uniunea Europeană din ultimul an. Kremlinul a anunțat luni, 23 mai, că Putin se va întâlni cu președintele Prokopis Pavlopoulos și premierul Alexis Tsipras în timpul vizitei din zilele 27-28 mai, pentru a discuta legăturile economice și proiecte energetice și de transport. Președintele rus, a cărui țară este supusă sancțiunilor occidentale din cauza crizei ucrainene, a vizitat ultima oară o țară din Uniunea Europeană, anume Italia, în iunie anul trecut. Tsipras a fost la Moscova de două ori anul trecut, iar Pavlopoulos a vizitat capitala rusă în ianuarie.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a spus la un summit european la Dublin că țara lui are de gând să exporte și mai mult gaz natural în Europa, inclusiv prin pornirea de noi exploatări. Moldova se numără în mod declarat printre statele care vor importuri de gaze azere, direct de la producător, în speranța că prețul va fi mai bun.

Promisiunea lui Aliev de mărire a exporturilor a venit la o zi după ce el s-a întâlnit în marginea aceluiași summit al Comunității Politice Europene cu președinta R. Moldova, Maia Sandu. Potrivit președinției azere, lidera de la Chișinău i-a mulțumit omologului ei de la Baku pentru „sprijinul în consolidarea securității energetice” ale țării sale.

Discuțiile au loc pe fondul efortului guvernului PAS de la Chișinău de a găsi surse de gaze mai ieftine în perspectiva sezonului rece 2026-2027, după ce a fost nevoit să scumpească mult tariful începând de la 1 octombrie.

La Dublin, Aliev a amintit că din 2022 - anul invaziei pe scară largă ruse în Ucraina, urmată inclusiv de un șoc energetic - și până în prezent, țara sa a mărit de la 8 miliarde la 13 miliarde de metri cubi exporturile de gaze către țările europene. Această cantitate reprezintă jumătate din exporturile de gaze azere, a precizat Aliev, citat de Interfax.

Conducta de gaz care pornește de la Baku și ajunge în Italia, traversând șapte țări și asigurând aprovizionarea cu gaz a zece țări din Uniunea Europeană prin intermediul interconectorilor din Bulgaria, funcționează în prezent la capacitate maximă, a afirmat el. Aliev a subliniat necesitatea extinderii capacității de transport a gazoductului, precizând că capacitatea conductei care duce spre Grecia și Italia a fost mărită de la 10 miliarde la 11,2 miliarde de metri cubi.

La sfârșitul lunii septembrie, după scumpirea tarifelor la gaze, premierul Vasile Tofan a enumerat Azerbaidjanul printre țările de unde Chișinăul va încerca să aducă gaze la preț convenabil.

• Vezi și: Republica Moldova cumpără „de probă” gaz relativ ieftin din Ucraina. Nu e clar dacă și tarifele se vor ieftini

„Unde o să fie acest gaz, acolo o să mergem ca să-l găsim și să-l aducem în Moldova. Și în Qatar, și în Azerbaidjan, și în Turkmenistan, în toate țările astea complicate – peste tot o să mergem și o să căutăm acest gaz, oricât de complicat ar fi”, a spus Tofan, promițând să caute să obțină prețuri convenabile, chiar dacă șansele să cumpere „sub prețul pieței” nu sunt foarte mari.

Tofan nu a explicat de ce furnizorii respectiv sunt „țări complicate”. Toate cele trei state bogate în resurse energetice sunt nedemocratice. Azerbaidjan, deși este teoretic „partener estic” al UE, este criticat mereu de blocul cu 27 de membri pentru încălcarea flagrantă și constantă a drepturilor omului, lichidarea presei independente și persecutarea opoziției.

Tot în septembrie, la o ședință de guvern, ministrul moldovean al energiei a spus că șansele aducerii de gaze din Azerbaidjan există. „Am fost la începutul acestui an la un eveniment în această țară, am avut o întrevedere cu ministrul Economiei și au avut loc primele discuții. Deschidere există”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a precizat că dialogul urmează să fie aprofundat, inclusiv prin „contacte la nivel politic înalt”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un fost consilier al unui fost prim-ministru pro-rus al Ucrainei a fost rănit vineri la Moscova în urma exploziei unei mașini-capcană, au relatat mass-media ruse preluate de Reuters. A fost al doilea atentat de acest fel în Rusia în tot atâtea zile.

Ziarul „Kommersant” a relatat că Serghei Zavorotnîi, fost consilier principal al lui Mikola Azarov, care a ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei între 2010 și 2014, a fost internat în spital după ce o mașină a explodat pe o stradă din Certanovo, un cartier al capitalei ruse.

A fost al doilea atentat cu mașină-capcană din Rusia în două zile consecutive. Moscova a acuzat Ucraina de asasinatele anterioare ale unor înalți oficiali militari și ale unor persoane implicate în efortul de război al Rusiei.

Vineri, Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat.

Ren TV și canalul Telegram 112 au relatat amândouă că Zavorotnîi și-a pierdut brațul stâng în atac și că se afla în spital cu o comoție cerebrală, fracturi de coaste și alte leziuni.

Canalul de Telegram „Baza” a publicat o fotografie cu o mașină neagră cu patru uși, cu parbrizul, ușile și bara de protecție față sparte, pe o stradă din oraș.

Comitetul Investigativ al Rusiei, care se ocupă de infracțiunile grave, a declarat că a deschis o anchetă cu privire la incident.

• Citește și: O mașină-capcană ucide un militar rus la Sankt Petersburg, într-un nou asasinat „țintit”. Bomba ar fi fost adusă în Rusia cu balonul

Fostul șef al lui Zavorotnîi, Azarov, a fugit în Rusia în 2014, când Revoluția de pe Maidan din Ucraina l-a înlăturat de la putere pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici, după ce acesta și-a încălcat promisiunea de a dezvolta relații mai strânse cu Uniunea Europeană.

Azarov a declarat vineri agenției de știri de stat ruse TASS că nu deține informații despre incident, cu excepția faptului că Zavorotnîi a supraviețuit.

Explozia a fost cea mai recentă dintr-o serie de aparente tentative de asasinat pe teritoriul Rusiei. Joi, un ofițer militar rus a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană la Sankt Petersburg.

În trecut instituțiile ucrainene și-au asumat responsabilitatea în unele asemenea cazuri, în timp ce au negat implicarea în altele. Kievul nu a făcut niciun comentariu cu privire la atacul de joi.

Sursa: Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Drona depistată joi, 12 noiembrie, într-o vie de lângă satul Antonești, raionul Ștefan Vodă, este de tip Gheran-2, a anunțat Poliția R. Moldova.

Experții Secției tehnico-explozive au stabilit după o examinare preliminară că drona depistată este cu motor cu propulsie turbo-reactivă.

Drona depistată de un localnic, care a alertat poliția, a lovit un pilon de beton, la aproximativ 1,5 metri deasupra solului, iar suflul exploziei s-a extins pe o rază de circa 25 de metri. Alte substanțe sau dispozitive explozive nu au fost depistate.

Ca la fiecare incident de acest tip, poliția a reiterat apelul către cetățeni să nu se apropie, să nu atingă fragmente sau obiecte suspecte și să evite zona până la finalizarea verificărilor.

De la începtul anului, spațiul aerian al R. Moldova a fost încălcat în asemenea incidente de peste 70 de ori, potrivit presei de la Chișinău.

De la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, au fost peste o sută de incidente de acest fel.

Gheran-2 (întâlnită și cu ortografia Geran-2) este denumirea rusă pentru Shahed-136, o dronă de atac cu un singur sens de zbor, proiectată în Iran, cunoscută și sub numele de dronă kamikaze sau dronă sinucigașă. Este un vehicul aerian fără pilot (UAV) de unică folosință, utilizat de forțele ruse în Ucraina, echipat cu o unitate de navigație prin satelit și sisteme de control al zborului.

• Vezi și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova

Noua intrare de dronă în spațiul aerian moldovean are loc pe fondul unor atacuri aeriene intense între Rusia și Ucraina.

Rusia a declarat vineri că a doborât peste noapte aproape 1.200 de drone ucrainene, unul dintre cele mai mari roiuri trimise de Kiev, care a provocat moartea a cel puțin patru persoane.

⁠Forțele ruse au lovit ⁠o navă de marfă care transporta ⁠arme și echipament militar destinat Ucrainei în Marea Neagră, la sud-vest de Odesa, ⁠în cursul nopții, ⁠a declarat tot vineri Ministerul Apărării din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat noi perturbări majore în funcționarea rețelei de satelit Starshield, versiunea militară a serviciului Starlink dezvoltat de compania americană SpaceX. Potrivit liderului de la Kiev, limitarea vitezei de conexiune îngreunează semnificativ doborârea dronelor rusești cu reacție.

Într-un mesaj publicat pe Telegram pe 12 noiembrie, Zelenski a declarat că, în urma rapoartelor ministrului Apărării, Evhenii Hmara, și ale comandantului-șef al Forțelor Armate, Mihailo Drapatîi, au fost constatate limitări sistematice ale vitezei de funcționare a Starshield, plafonată la 161 de kilometri pe oră (100 de mile pe oră).

„Unitățile noastre înregistrează, din păcate, de câteva zile, perturbări semnificative în funcționarea Starshield deasupra teritoriului Ucrainei: de-a lungul întregii linii a frontului și în teritoriile temporar ocupate. Militarii ucraineni au verificat circumstanțele și au stabilit că nu este vorba despre erori întâmplătoare, ci despre o limitare sistemică a vitezei”, a afirmat președintele ucrainean.

Zelenski a spus că aceste limitări au dus deja la lovituri reușite ale forțelor ruse, întrucât mijloacele ucrainene de apărare antiaeriană nu pot atinge viteza necesară pentru a intercepta țintele.

„Din păcate, acest lucru îi ajută pe ruși să ucidă mai mulți ucraineni și să lanseze atacuri mai precise. Încercăm să clarificăm toate circumstanțele împreună cu partea americană”, a adăugat el. Deocamdată, autoritățile de la Washington și compania SpaceX nu au comentat aceste declarații.

Creat în 2022 pentru nevoile structurilor militare, guvernamentale și de informații, sistemul Starshield a fost pus la dispoziția Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă, devenind esențial pentru apărarea antiaeriană a țării.

Nu este prima dată când Ucraina semnalează probleme în funcționarea sistemelor Starlink și Starshield. În octombrie, Kievul a raportat perturbări similare, pe fondul tensiunilor dintre administrația președintelui american Donald Trump și autoritățile ucrainene.

• Vezi și: Kievul încă așteaptă clarificări din partea SUA privind restricțiile Starlink. Congresmeni americani cer o anchetă

Episodul a coincis cu anunțarea unui acord între Washington și Moscova privind relaxarea temporară a sancțiunilor asupra exporturilor de motorină rusească, precum și cu solicitările lui Trump ca Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 24 octombrie, ministrul ucrainean al Apărării, Evghenii Hmara, a anunțat că viteza sistemelor a revenit la normal. „Sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării înregistrează restabilirea vitezei Starlink/Starshield. Viteza depășește 400 km/h, iar conexiunea este stabilă”, a declarat oficialul pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.

Motivele acelor limitări și responsabilii pentru aplicarea lor au rămas însă neclare. Elon Musk a susținut că Starshield este un sistem separat, aflat sub controlul guvernului american, iar deciziile privind utilizarea sa aparțin autorităților SUA.

La rândul său, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că Donald Trump sau alți oficiali ai administrației ar fi cerut modificarea funcționării sistemelor.

Ulterior, o delegație a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev a avertizat că acele restricții au slăbit apărarea antiaeriană a Ucrainei și au pus în pericol atât civilii ucraineni, cât și personalul american.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova a anunțat că a arestat un bărbat care ar fi spionat în slujba Rusiei și a regimului separatist transnistrean.

„În cadrul acestei colaborări, persoana ar fi fost recrutată pentru a îndeplini sarcini de culegere a informațiilor privind activitatea autorităților constituționale ale Republicii Moldova, în special a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale”, se spune într-un comunicat de presă SIS.

Din document pare să reiasă că suspectul încercase să afle ce știu serviciile de informații moldovene despre activitățile unor servicii de informații străine pe teritoriul R. Moldova.

Numele și naționalitatea arestatului nu au fost făcute publice.

Suspectul este cercetat penal pentru culegerea neautorizată de informații, infracțiune pedepsită, potrivit Codului penal, cu amendă de până la 67.500 de lei sau cu închisoare de până la cinci ani, potrivit site-ului de știri Moldova 1.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat, în ultimii ani, mai multe anchete privind presupuse activități de spionaj în favoarea Federației Ruse.

• Citește și: Unde-i Balan? România încă îl caută pe fostul șef adjunct SIS, la șase luni după ce Chișinăul l-a trimis în Belarus

În 2024, șeful Direcției generale juridice a Parlamentului, Ion Creangă, și un polițist de frontieră au fost acuzați de trădare de patrie și complot, în urma unor contacte cu un angajat al Ambasadei Rusiei.

În iunie 2026 a fost reținut un ofițer al serviciului rus FSB, suspectat că intenționa să colecteze informații despre Zona de Securitate din regiunea transnistreană.

Un alt individ a fost reținut în septembrie curent, fiind suspectat că ar fi colectat informații pentru serviciile speciale ruse.

Știrea despre noua arestare vine într-o perioadă de relații tensionate între F. Rusă și Moldova, pe fondul războiului pe scară largă din Ucraina vecină și a ceea ce Chișinăul numește „războiul hibrid” pe care Moscova l-ar duce împotriva sa.

Rusia consideră Moldova țară ostilă, iar Chișinăul și-a avertizat cetățenii că riscă să fie arestați arbitrar acolo.

În urmă cu o săptămână, o femeie care deține cetățeniile Rusiei și Moldovei a fost condamnată de un tribunal rusesc la 14 ani de închisoare pentru că, aflată la tratament medical într-o stațiune de la Marea Neagră, ar fi fotografiat obiective militare rusești pentru serviciile de informații ale Ucrainei.

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a spus că a cerut autorităților ruse detalii despre cazul femeii cu dublă cetățenie, dar a recunoscut că șansele de a obține clarificări sunt mici, tocmai fiind că ea este și cetățeană a Rusiei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul Finlandei a anunțat joi că va restricționa intrarea în țară a sportivilor ruși, inclusiv a celor care concurează sub statut neutru.

Restricțiile intră în vigoare pe 16 noiembrie și fac parte dintr-un set mai amplu de măsuri de limitare a intrării cetățenilor ruși în Finlanda pentru muncă pe termen scurt cu vize Schengen, a precizat guvernul de la Helsinki într-un comunicat.

„Atâta timp cât războiul de agresiune al Rusiei (împotriva Ucrainei) continuă, sportivii ruși nu au ce căuta în Finlanda. Intrarea lor ar pune în pericol relațiile internaționale ale Finlandei”, a declarat ministra de Externe Elina Valtonen.

În viitor, cetățenilor ruși li se va permite să lucreze în Finlanda cu vize Schengen doar în posturi considerate esențiale pentru interesele naționale ale țării, inclusiv în domeniul securității aprovizionării, a mai precizat guvernul.

Decizia guvernului finlandez a fost accelerată după ce o hotărâre a Curții de Arbitraj pentru Sport (CAS) a deschis calea pentru revenirea echipelor masculine și feminine de hochei pe gheață ale Rusiei la campionatele mondiale de anul viitor.

Finlanda este una din „puterile mondiale” la hochei pe gheață.

„Rusia folosește sportul ca instrument de propagandă și încearcă să-l utilizeze pentru a promova obiectivele războiului său ilegal de agresiune”, a mai declarat joi Ministerul Afacerilor Externe.

• Te-ar putea interesa și: „Război pe gheață”: tot mai multe țări amenință că vor boicota meciurile de hochei cu Rusia

De la invazia Rusiei din 2022 asupra Ucrainei, mai multe organisme sportive internaționale au interzis sportivilor ruși să participe la competiții, dar unele au început să relaxeze restricțiile, în ultimele luni.

Finlanda, alături de Danemarca, Norvegia, Suedia și Republica Cehă, au declarat că nu vor juca împotriva Rusiei la campionatul mondial de hochei pe gheață din 2027, care va avea loc în Germania.

Finlanda, țară care a aderat la NATO în urma invaziei ruse pe scară largă din Ucraina, a impus deja restricții privind intrarea cetățenilor ruși în septembrie 2022. Alături de vecinele ei nordice Suedia, Danemarca și Norvegia, Finlanda se numără printre cei mai consecvenți aliați ai Ucrainei în apărarea ei de agresiunea rusă.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un militar al armatei ruse a fost ucis după ce mașina pe care o conducea a explodat la Sankt Petersburg, au declarat joi anchetatorii, într-un incident care pare să fie cel mai recent dintr-o serie de asasinate țintite pe care Rusia le-a pus în general pe seama Ucrainei.

Imaginile video au arătat poliția militară izolând zona din districtul Pușkinski al orașului, în timp ce anchetatorii și criminaliștii lucrau la fața locului. Un SUV albastru-închis, avariat de explozie, se afla pe o stradă acoperită de resturi generate de explozie, lângă ceea ce părea a fi un autobuz de pasageri gol, care părea să fi suferit și el avarii.

„Autoritățile de anchetă au deschis un dosar penal privind uciderea unui membru al forțelor armate”, se arată într-o declarație a Comitetului Investigativ al Rusiei, citată de Reuters.

Rusia a dat vina pe Ucraina pentru ucideri anterioare ale unor înalți oficiali militari și ale unor persoane implicate în efortul de război al Moscovei.

Surse ucrainene și-au asumat responsabilitatea în unele cazuri, în timp ce în altele au negat-o. Joi, Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat.

Un alt militar a fost ucis într-o explozie a unei mașini în același cartier al celui de-al doilea oraș ca mărime din Rusia pe 27 august, anul curent. În ultimele luni au avut loc și alte atacuri cu mașini-capcană la Moscova și în Crimeea, peninsula pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Cel mai înalt în rang ofițer militar rus care a fost ținta unui atentat în timpul războiului a fost generalul-locotenent Igor Kirillov, ucis în decembrie 2024 în fața apartamentului său din Moscova.

• Vezi și: Doi polițiști și un civil uciși la Moscova în explozia unei bombe, nu departe de locul unde a fost omorât un general rus

Asasinatele au impresionat publicul și elitele din Rusia și l-au făcut pe președintele Vladimir Putin să sugereze, în trecut, neajunsuri în activitatea puternicelor agenții de informații ruse.

Referindu-se la asasinatul de joi, ziarul online „Fontanka”, cunoscut pentru legăturile sale bune cu forțele de ordine, a relatat că un suspect în vârstă de 31 de ani, care ar fi fugit între timp din Rusia, a plasat bomba sub mașina unui colonel, după cel puțin o lună de supraveghere.

Bomba a fost transportată în Rusia cu ajutorul unui balon din țările baltice, a mai afirmat Fontanka, citând o sursă anonimă.

Nici identitatea soldatului ucis în explozie, nici cea a suspectului nu au fost confirmate de surse oficiale.

Reuters nu a putut verifica în mod independent informațiile publicate de Fontanka.

Surse: Reuters, AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Lideri din 50 de țări europene s-au adunat joi în capitala Irlandei, Dublin, pentru un summit al Comunității Politice Europene (CPE), un forum înființat în 2022 din inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron.

Prima reuniune a avut loc în 2022 la Praga, iar una, în iunie 2023, s-a ținut la Bulboaca, în apropiere de Chișinău. Summitul CPE se ține de două ori pe an, iar la Dublin are loc ediția a noua. Irlanda deține până la sfârșitul anului și președinția rotativă a Uniunii Europene, dar reuniunea de joi nu este legată direct de această calitate.

CPE nu este concepută pentru a lua decizii importante, ci ca un spațiu de dialog pe teme de actualitate. Anul acesta, discuțiile sunt dominate din nou de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu aproape 5 ani.

Forumul include atât state membre ale UE, cât și state care nu fac parte din UE și are ca scop consolidarea securității, stabilității și prosperității pe întreg continentul. În premieră, anul acesta participă și premierul Canadei, Mark Carney.

Gazdele irlandeze au spus că în afara Ucrainei, alte teme vor fi consolidarea economiei europene în fața provocărilor geopolitice și combaterea amenințărilor hibride și a eforturilor de subminare a democrației.

Președinta Maia Sandu a sosit în Irlanda în ajun, având întrevederi bilaterale cu liderii Irlandei.

Miercuri, miniștrii Muncii din cele două țări au semnat în prezența președintei moldovene și a premierului irlandez Micheál Martin un acord care garantează drepturile de pensie ale cetățenilor care au muncit legal în ambele țări.

Într-un comunicat de la președinția R. Moldova se spune că tot miercuri, Maia Sandu a discutat cu Micheál Martin despre mersul negocierilor de aderare a Moldovei la UE.

Irlanda a făcut mari eforturi pentru deschiderea de noi capitole de negocieri cu Ucraina și Moldova anul acesta, iar țara care va prelua președinția rotativă UE, Lituania, promite să-i urmeze exemplul la anul, când Chișinăul are șanse să încheie deja 25 de capitole, din 35, potrivit prognozei Comisiei Europene.

• Te-ar putea interesa și: Marta Kos spune că Moldova ar putea deja închide capitole de negocieri de aderare „în câteva luni”

Ca de obicei, în marginea summitului CPE s-au făcut deja declarații importante pe teme de actualitate. Liderii Uniunii Europene au confirmat că pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea ei împotriva Ucrainei, ca și continuarea sprijinului pentru Kiev.

„Pregătim... o propunere privind modul în care pot fi acoperite nevoile financiare ale Ucrainei în 2027. Vom prezenta pachetul de sancțiuni și propunerea privind nevoile financiare înainte de următorul Consiliu European”, a declarat la Dublin președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La Dublin se vor opri, venind de la Moscova, emisarii președintelui SUA Donald Trump care au negociat pe 10-11 noiembrie la Abu Dhabi o posibilă încheiere a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Steve Witkoff și Jared Kushner urmau să-l informeze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, participant la summitul CPE, ca și pe alți lideri europeni, despre cele discutate în Emiratele Arabe Unite.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi în capitala irlandeză: „Se pare că există o disponibilitate din ce în ce mai mare din partea Rusiei de a recunoaște că negocierile privind Ucraina nu pot avea loc fără implicarea Europei”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Organizația Promo-LEX a semnalat cheltuieli neraportate de cel puțin 210.000 de lei în campania pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, două treimi revenindu-i candidatului socialist Fiodor Gagauz. Raportul de monitorizare a campaniei prezentat joi mai semnalează printre altele zeci de întâlniri electorale în instituții publice în timpul orelor de muncă.

„În total, am estimat cheltuieli neraportate de 210.000 de lei la funcția de bașcan”, a declarat Nicolae Panfil, director de program la Promo-LEX, la o conferință de presă joi, la Chișinău.

Potrivit lui, 139.500 de lei reprezintă materiale promoționale pe care PSRM, partidul care îl susține pe Fiodor Gagauz, nu le-a declarat. Alte 23,5% din sumă îi revin candidatului independent Cornel Dudnic, mai ales pentru spoturi publicitare pe internet și pe rețelele de socializare. În campania pentru Adunarea Populară, cheltuielile neraportate depășesc 33.000 de lei.

Observatorii au documentat 61 de situații în care resursele administrative ar fi putut fi folosite abuziv, dintre care 40 în campania pentru bașcan. În 44 de cazuri a fost vorba despre întruniri electorale în instituții publice, inclusiv școli, în timpul orelor de muncă, a precizat Igor Bucătaru, șeful echipei de analiză a Promo-LEX. „Recomandarea e ca ele să fie în afara orelor de muncă”, a spus el.

Cele mai multe vizite de acest fel le-au făcut Fiodor Gagauz și Serghei Anastasov, primarul Comratului. Au avut loc în grădinițe, centre de sănătate, licee și la Spitalul Raional Comrat.

• Vezi și: Alegerile din Găgăuzia: primarul Comratului i-a întors banii șefului unei firme municipale care negase că i-a donat

Raportul mai arată că mai multe pagini de Facebook și un cont de Odnoklassniki au difuzat reclame pentru Fiodor Gagauz, unele dintre ele finanțate din Rusia. PSRM a declarat la CEC că nu are legătură cu aceste conturi. Videourile lui Gagauz răspândite de 34 de conturi TikTok au strâns peste 400.000 vizualizări.

Pe 23 octombrie, Europa Liberă a arătat că zeci de conturi de TikTok apărute peste noapte făceau campanie pentru Gagauz. Candidatul a spus atunci că paginile nu îi aparțin și că au fost create pentru a-l discredita.

Pentru Cornel Dudnic, câteva conturi TikTok au adunat peste 1,2 milioane de vizualizări.

Pe 15 noiembrie, locuitorii autonomiei își aleg bașcanul și deputații în Adunarea Populară. La funcția de bașcan candidează opt persoane: Fiodor Gagauz (PSRM), Petru Vlah (Noua Opțiune Istorică), Ivan Cîlcic (Partidul Popular Găgăuz) și independenții Serghei Anastasov, Alexandr Stoianoglo, Cornel Dudnic, Oleg Garizan și Ivanna Köksal.

În aceeași zi, locuitorii autonomiei își vor alege și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei. În cursă participă 134 de persoane pentru cele 35 de mandate de deputat, aleși în circumscripții uninominale.

Majoritatea (68%) sunt candidați independenți, iar restul – înaintați de cinci formațiuni politice: Partidul Socialiștilor (23 de candidați), Partidul Popular Găgăuz (nouă), Alianța „Moldovenii” (șapte), Partidul „Pentru Țară” și Mișcarea Alternativă Națională – câte doi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul R. Moldova a aprobat la 12 noiembrie un acord de cooperare militară cu Ucraina, urmând să-l trimită spre aprobare în Parlament. La o ședință a cabinetului, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins din nou criticile la adresa înțelegerii, venite mai ales de la opoziția socialistă.

Acțiunile ce urmează să fie realizate în baza acordului semnat la 26 octombrie la Kiev de miniștrii Apărării din cele două țări și dat publicității în ajun „nu vor putea fi interpretate ca acordare de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, a insistat Nostaîi joi.

Ministrul a spus că acordul se referă la „modernizarea și exploatarea în siguranță a tehnicii militare și a armamentului, logistică, sisteme de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transfer de cunoștințe și tehnologii, proiecte comune de cercetare și dezvoltarea producției militare, dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică, a tehnologiilor de supraveghere și apărarea spațiului aerian”.

• Te-ar putea interesa și: Ce conține acordul de cooperare tehnico-militară dintre R. Moldova și Ucraina

Ucraina luptă împotriva agresiunii pe scară largă rusești, declanșată în februarie 2022, iar Moldova și alte țări s-au declarat în multe rânduri interesate să preia experiența ei mai ales în tehnologia dronelor.

Săptămâna aceasta, ambasadorul ucrainean la Chișinău, Paun Rohovei, a spus că țara sa ar putea livra Moldovei tehnologie referitoare la drone, inclusiv din cele care interceptează alte obiecte zburătoare, iar ele ar putea fi produse în Moldova.

Guvernul PAS spune că lucrează la modificarea legislației, astfel ca investitorii străini să poată produce echipamente militare pe teritoriul țării, care este neutră prin constituție.

După semnarea acordului de cooperare militară moldo-ucrainean, în octombrie, Partidul Socialiștilor din Moldova a acuzat guvernarea PAS că ar încălca neutralitatea țării și ar atrage-o în război.

Declarații în aceeași notă a făcut ambasadorul Rusiei la Chișinău, repetând retorica diplomației de la Moscova privind pretinsul efort al „Occidentului” de a implica Moldova și alte țări din fostul spațiu sovietic de partea Ucrainei.

Atunci, în replică la asemenea critici, ministrul Nosatîi a spus că Moldova are tratate de cooperare militară cu 120 de țări, inclusiv cu Republica Belarus și cu Federația Rusă.

El a numit criticile opoziției pro-ruse „dezinformare”.

Joi, la aprobarea acordului de către guvern, asemenea opinii au fost reiterate și de premierul Vasile Tofan, care a spus că înțelegerea „nu expune țara noastră la risc, din contra, o fortifică”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina și-au atacat din nou capitalele, reciproc, joi dimineața, la o zi după încheierea negocierilor de pace de la Abu Dhabi și cu puțin timp înainte ca emisarii SUA să sosească la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin.

Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin, i-a întâmpinat pe negociatorii americani Jared Kushner și Steve Witkoff la un aeroport din Moscova, înaintea întâlnirii acestora cu președintele.

„Le urez bun venit lui Steve și Jared la Moscova”, a spus Dmitriev pe X, postând o ⁠fotografie în care apare strângând ‌mâna lui Witkoff lângă un avion, într-o dimineață cenușie, cu Kushner în picioare lângă ei.

Dmitriev era îmbrăcat cu o geacă cu inscripția mare „Rusia” pe spate și cu stema națională pe braț, de felul celor purtate de echipele naționale ruse de sporturi de iarnă, care sunt excluse de la competițiile internaționale din cauza agresiunii țării lor împotriva Ucrainei.

Potrivit unei știri venită după ce emisarii SUA au ajuns la Kremlin, președintele rus Vladimir Putin a propus joi organizarea unei „misiuni umanitare” în orașul Kostiantinivka, din estul Ucrainei, pe care Moscova a declarat că l-a capturat în luna iulie.

„Mai sunt încă aproximativ 400-500 de civili acolo”, le-a spus Putin reprezentanților SUA aflați la Moscova, sugerând „să procedăm la fel cum am procedat noi” în Oleșki, un oraș controlat de Rusia, unde, luna trecută, un armistițiu local negociat de SUA a permis plecarea a sute de cetățeni blocați acolo.

Agențiile de presă au relatat că în afara acestui gest umanitar, Putin a repetat condițiile intransigente ale Moscovei privind încheierea războiului, spunând că Ucraina și Rusia au poziții diferite în chestiuni teritoriale.

El a spus, totuși, că nu este împotrivă ca europenii, pe care îi acuză mereu că instigă Ucraina împotriva Rusiei, să fie reprezentați la negocieri viitoare.

Emisarii SUA și-au exprimat speranța că Putin va fi de acord chiar joi cu stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire trilaterală.

Negociatorii ruși și ucraineni au convenit asupra unui schimb de prizonieri în cadrul celor două zile de negocieri de pace de la Abu Dhabi, care s-au încheiat miercuri, dar mediatorii americani au afirmat că au rămas divergențe cu privire la chestiuni majore, inclusiv la problemele teritoriale, scrie Reuters.

Kushner a afirmat că partenerii europeni trebuie să fie prezenți la masa negocierilor dintre Rusia și Ucraina.

Ministerul Apărării rus a declarat pe Telegram joi dimineață că a lovit obiective militare și energetice din Ucraina, precum și un depozit de muniție din capitala Kiev.

• Te-ar putea interesa și: Negocierile de la Abu Dhabi: acord de principiu pentru un schimb de prizonieri. Emisarii SUA se vor întâlni cu Putin și Zelenski

Joi, în primele ore ale dimineții, s-au auzit explozii în Kiev, a declarat un martor al Reuters. Atacurile au avariat infrastructura energetică și civilă din regiunea Rivne, a declarat un oficial local pe Telegram.

Rusia a doborât cinci drone care se îndreptau spre Moscova, a declarat la rândul lui joi primarul capitalei rue, Serghei Sobianin, pe Telegram. Alte drone au fost doborâte în mai multe regiuni rusești, printre care Rostov și Tula, au declarat oficiali locali.

După ce vor părăsi Moscova, negociatorii americani intenționează să se îndrepte spre Irlanda pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să participe acolo la o reuniune a liderilor europeni, anume o nouă ediție a Comunității Politice Europene, de felul celei ținute la Castelul Mimi, de la Bulboaca, în iunie 2023.

Ajuns în Irlanda miercuri seara, Zelenski a afirmat că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului cu Rusia înainte de 2027.

„Ceea ce contează este că americanii au mers la Putin cu detalii concrete. Mi-aș dori foarte mult ca ei să se întoarcă la Dublin cu detalii concrete”, a spus el, adăugând că, deși rămâne sceptic, „există speranță”.

De asemenea, el a salutat ceea ce a numit o „schimbare de ton” din partea SUA cu privire la perspectiva includerii Europei în negocieri, afirmând că „partea americană tratează acest aspect într-un mod mai pozitiv, mai călduros”.

Scris cu informații de la Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina, purtate de Kiev și Moscova cu medierea Statelor Unite, s-au încheiat pe 11 noiembrie, la Abu Dhabi, cu un acord de principiu privind un schimb de prizonieri de amploare, dar fără progrese concrete în problema teritorială. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner urmează să se întâlnească joi cu președintele rus Vladimir Putin, la Moscova, iar ulterior cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, la Dublin, pentru a discuta rezultatele negocierilor.

„Unul dintre aspectele pozitive este că am convenit asupra unui schimb umanitar de prizonieri de amploare”, a declarat Jared Kushner la conferința de presă de după încheierea discuțiilor, precizând că numărul exact urmează să fie stabilit.

Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, și negociatorul ucrainean Rustem Umerov au confirmat, de asemenea, înțelegerea. Potrivit generalului rus Aleksandr Zorin, schimbul ar urma să includă peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte și ar putea avea loc în următoarele două-trei săptămâni, după stabilirea detaliilor procedurale. Discuțiile de la Abu Dhabi au marcat prima întâlnire față în față între oficiali ruși și ucraineni din februarie 2026.

Kushner a calificat negocierile drept „un prim pas bun”. El a anunțat că joi va merge împreună cu Steve Witkoff la Moscova, unde se vor întâlni cu Vladimir Putin pentru a trece în revistă subiectele discutate la Abu Dhabi și a încerca să obțină noi progrese în privința unora dintre ele, „deoarece vedem anumite oportunități”. Ulterior, cei doi emisari americani vor merge la Dublin, unde urmează să se afle și Volodimir Zelenski, pentru a-i prezenta rezultatele discuțiilor și a analiza împreună noi propuneri.

Problema teritorială rămâne principalul obstacol în calea unui acord de pace. Kushner a recunoscut că aceasta va fi „cea mai dificilă” chestiune de rezolvat. La Abu Dhabi au fost discutate și garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și viitoarea arhitectură de securitate europeană.

• Te-ar putea interesa și: Rusia, SUA și Ucraina încep discuții despre încheierea războiului, la Abu Dhabi. Care sunt principalele obstacole

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat după prima zi de discuții că delegația rusă a revendicat controlul asupra unor teritorii din regiunea Donețk care se află în prezent sub controlul armatei ucrainene. Kievul insistă că războiul trebuie oprit de-a lungul actualei linii a frontului și respinge cedarea de teritorii în schimbul unor garanții de securitate. Moscova continuă să revendice întreaga regiune Donețk.

La finalul negocierilor, Medinski a reiterat poziția Moscovei, afirmând că „fiecare centimetru din pământul nostru va reveni Rusiei. Într-un fel sau altul”.

Cu toate acestea, negociatorul ucrainean David Arakhamia a declarat că există „un impuls bun” pentru găsirea unei soluții până la sfârșitul anului. El a susținut că procesul ar trebui să devină multilateral, cu participarea Europei. Kushner a spus, la rândul său, că își dorește implicarea europenilor la masa negocierilor și că obiectivul este extinderea formatului actual.

Germania, Franța și Marea Britanie, reunite în grupul E3, alături de Italia, NATO și Uniunea Europeană, au participat la consultări separate cu reprezentanții americani. Acestea nu au făcut parte însă din negocierile trilaterale cu Rusia.

Delegația rusă nu a discutat însă cu reprezentanții europeni prezenți la Abu Dhabi. Medinski a afirmat că Moscova nu înțelege în ce calitate participă aceștia și că negocierile se desfășoară în formatul trilateral convenit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Procuratura Anticorupție a anunțat pe 11 noiembrie că a încheiat urmărirea penală și a trimis în instanță dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat că a organizat finanțarea ilegală a partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) cu peste 452.000 de dolari. Potrivit procurorilor, banii proveneau de la un grup criminal organizat condus de Șor, care ar fi urmărit să controleze din umbră o formațiune cu viziuni proeuropene.

Faptele investigate datează din 2023, când Șor l-ar fi determinat pe deputatul de atunci Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Arina Spătaru, fostă parlamentară, să preia conducerea unui partid proeuropean, care urma să acționeze în interesul grupării. Ulterior, alte două persoane ar fi fost implicate în preluarea formațiunii și gestionarea banilor.

Planul ar fi urmărit participarea ALDE la alegerile locale din 2023, astfel încât gruparea pro-rusă a lui Ilan Șor „să-și păstreze și să-și consolideze controlul asupra proceselor politice și sociale” din Moldova. Într-un dosar separat, care a vizat și rolul său în această schemă, Nesterovschi a fost condamnat, în martie 2025, la 12 ani de închisoare. El a fugit însă în regiunea transnistreană, potrivit autorităților moldovene.

Într-un alt dosar privind finanțarea ALDE, fostul secretar general al partidului, Adrian Culai, a fost condamnat în iunie 2025 la patru ani de închisoare cu suspendare și amendat cu 200.000 de lei, după ce a recunoscut că a acceptat bani de la gruparea Șor.

Culai a declarat în instanță că a primit banii în mai multe tranșe și că le-a spus inițial colegilor de partid că finanțarea venea de la parteneri europeni. El a susținut că a întrerupt colaborarea când a înțeles că „în joc sunt interesele Federației Ruse”.

• Te-ar putea interesa și: Miliarde de dolari, pe sub radarul sancțiunilor: Cum a folosit Ilan Șor bănci occidentale pentru a cumpăra mărfuri militare pentru ruși

Arina Spătaru, care a colaborat sub acoperire cu oamenii legii în 2023 pentru documentarea schemei, a declarat anterior că toți banii transmiși de Șor au fost contabilizați de procurori și că niciun leu nu a fost folosit pentru finanțarea ALDE.

În dosarul anunțat acum, Șor este acuzat de organizarea finanțării ilegale a partidelor din surse interzise și de acceptarea, în calitate de organizator și instigator, a finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Procuratura precizează că examinarea cauzei va avea loc în lipsa acestuia, întrucât se eschivează de la urmărirea penală. Pe 24 aprilie 2026, instanța a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.

Pentru finanțarea ilegală a partidelor din surse interzise, Șor riscă între trei și șase ani de închisoare sau amendă. Pentru acceptarea cu bună știință a finanțării din partea unui grup criminal organizat, pedeapsa este de la șase la zece ani de închisoare, amendă și interdicția de a ocupa anumite funcții, potrivit procurorilor. Șor beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Șor este vizat de mai multe cauze penale în Republica Moldova, inclusiv pentru finanțarea ilegală a partidelor și frauda bancară. El a fost condamnat definitiv, în decembrie 2024, la 15 ani de închisoare în dosarul privind frauda bancară de proporții din 2014, cunoscută și sub numele de „furtul miliardului”. În prezent, acesta s-ar afla în Rusia, unde s-a refugiat pentru a evita executarea pedepsei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Drone ucrainene au lovit miercuri portul strategic Ust-Luga de la Marea Baltică, unul dintre principalele terminale de export de petrol ale Rusiei, în timp ce armata rusă a continuat să atace infrastructura energetică a Ucrainei. Pe fondul atacurilor rusești de amploare, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că două rachete rusești de croazieră au traversat ilegal, în cursul dimineții, spațiul aerian al Republicii Moldova.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a anunțat că atacul asupra portului a provocat un incendiu și a rănit trei angajați. Potrivit lui, apărarea antiaeriană rusă a doborât 150 de drone deasupra regiunii. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Portul Ust-Luga este unul dintre principalele noduri de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. Acesta a mai fost vizat de atacuri ucrainene.

Portul Ust-Luga este unul dintre principalele noduri de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. Acesta a mai fost vizat de atacuri ucrainene.

Atacuri rusești asupra Ucrainei: două rachete au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova

Armata rusă a anunțat că a atacat în cursul nopții infrastructura energetică din Krivoi Rog și regiunea Odesa.

Potrivit autorităților ucrainene, loviturile rusești au provocat victime și pagube în mai multe regiuni ale Ucrainei. În regiunea Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte 15 au fost rănite, iar în regiunea Herson au murit încă o persoană și alte trei au fost rănite.

În Krivoi Rog, dronele rusești au lovit masiv infrastructura critică, lăsând o parte a orașului fără electricitate. Întreruperi de curent au fost raportate și în regiunea Cerkasî. La Cernihiv, un atac a provocat un incendiu într-o parcare și a avariat mai multe automobile.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în cursul nopții o rachetă și peste 160 de drone asupra Ucrainei, majoritatea fiind doborâte.

În contextul ultimelor atacuri rusești, două rachete de croazieră de tip Banderol (S8000) au traversat ilegal, miercuri dimineață, spațiul aerian al Republicii Moldova, a anunțat Ministerul Apărării de la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Ce sunt „Banderolele” trimise de Rusia asupra Odesei și ce muniție a lovit la Crocmaz

Prima a intrat în spațiul aerian național la ora 06:04, prin zona localității Tudora, raionul Ștefan Vodă, și a ieșit cinci minute mai târziu spre Ucraina. A doua a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova între orele 06:06 și 06:10, prin zona localității Pervomaisc, pe segmentul transnistrean.

Ministerul Apărării precizează că monitorizarea spațiului aerian continuă, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Atacurile ucrainene au afectat rafinăriile rusești

Aproximativ 30% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor ucrainene reluate la sfârșitul lunii octombrie, potrivit Reuters, care citează două surse din industrie.

Conform estimărilor agenției, în ultimele zece zile au fost lovite cel puțin nouă dintre cele 35 de mari rafinării rusești, inclusiv instalații din Iaroslavl, Reazan, Saratov și Kiriși. Informațiile nu au fost confirmate oficial.

Ucraina a suspendat timp de aproximativ două săptămâni, în octombrie, atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind un posibil armistițiu energetic. Rusia a continuat însă să lovească infrastructura energetică ucraineană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un militar american în vârstă de 41 de ani, cu grad superior în armata SUA, a fost arestat în Marea Britanie, fiind suspectat că ar fi colaborat cu serviciile de informații ruse. Cazul este anchetat de poliția antiteroristă britanică, în cooperare cu autoritățile americane, inclusiv FBI.

Potrivit poliției londoneze, militarul a fost reținut marți, în apropierea orașului Gloucester, din vestul Angliei. El este suspectat de încălcarea unor prevederi ale Legii securității naționale (National Security Act), care vizează obținerea sau divulgarea de informații protejate și acordarea de sprijin unui serviciu de informații străin. Autoritățile au precizat că suspiciunile au legătură cu Rusia.

În cadrul anchetei au fost efectuate percheziții la două adrese din comitatul Gloucestershire. Potrivit BBC, militarul era detașat la baza militară Imjin din Innsworth, unde se află sediul Corpului de Reacție Rapidă al NATO.

Poliția britanică a precizat că ancheta se desfășoară în strânsă colaborare cu autoritățile americane și că arestarea nu are legătură cu alte investigații antiteroriste aflate în desfășurare.

Directorul FBI, Kash Patel, a calificat arestarea drept o decizie importantă în contextul acuzațiilor de spionaj. El a avertizat că instituția nu va tolera încălcarea jurământului de loialitate față de Statele Unite și nici acțiunile care pun în pericol securitatea națională americană sau pe cea a aliaților.

• Citește și: Graffiti, incendieri și asasinate planificate: agenți „de unică folosință” recrutați de Rusia, inclusiv moldoveni, pentru sabotaje în Europa

La rândul său, generalul de brigadă Sean Stinchon, comandantul Comandamentului de Contrainformații al Armatei SUA, a declarat că presupusa conduită a unui militar cu grad superior, care avea acces la informații sensibile, arată că amenințările din interiorul instituțiilor rămân un risc real.

Arestarea a avut loc într-un context de preocupări sporite privind securitatea bazelor militare americane din Marea Britanie. Cu o zi înainte, Statele Unite au retras avioane de realimentare de la baza aeriană RAF Mildenhall, în estul Angliei, pe fondul unei amenințări atribuite Iranului, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal.

În septembrie, armata americană retrăsese bombardiere de la baza RAF Fairford, după un incident pe care poliția britanică l-a asociat cu Iranul. Teheranul a negat orice implicare în atacuri sau incidente produse pe teritoriul britanic.

Poliția nu a făcut public numele militarului arestat. Acesta se află în custodia autorităților britanice, la o secție de poliție din Londra.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.