„Am crescut cu gândul că sunt moldoveancă” - Marina Șupac, regizoare cu origini bulgare, găgăuze și ucrainene din R. Moldova

Marina Șupac - tânără regizoare și producătoare de film documentar, născută și crescută la Basarabeasca, în studioul Europei Libere, la podcastul „Laboratorul Social”

Tatăl regizoarei Marina Șupac e bulgar, mama are origini găgăuze și ucrainene, iar în casa lor din Basarabeasca se vorbește rusa. De mică, a fost încurajată să învețe și româna și a crescut cu gândul că e moldoveancă. A fost însă uimită că la Chișinău, în diverse contexte, era tratată ca o străină.

Marina a învățat primele cuvinte în limba română de la bunica ei Maria, de origine găgăuză. Diversitatea culturală era ceva firesc în familia sa. La sărbători se cânta în bulgară, română, ucraineană, se găteau bucate găgăuze, bulgărești și ucrainene, se vorbea în mai multe limbi. De altfel, aceasta este realitatea multor familii din Basarabeasca, orașul din sudul R. Moldova în care s-a născut și a crescut regizoarea Marina Șupac.

Pe de o parte, această diversitate a îmbogățit-o, spune Marina, dar, pe de altă parte, i-a provocat multe întrebări și căutări. S-a întrebat mereu căreia dintre aceste lumi aparține cu adevărat. Această sursă constantă de energie, dar și de crize identitare, i-a influențat și parcursul profesional. La început ca jurnalistă, iar acum ca regizoare și producătoare de film documentar, Marina este interesată de istoriile celor care trăiesc între lumi și încearcă să-și găsească locul în comunitățile cărora le aparțin.

În 2020, Marina a absolvit un master în etnografie și film documentar la University College din Londra, iar filmul său de absolvire a fost difuzat de postul britanic BBC în peste 200 de țări și teritorii. Intitulat „Ultima șansă pentru dreptate”, filmul spune povestea soției unui jurnalist și activist uzbec din Kârgâzstan, întemnițat pe viață de autoritățile kârgâze (și care a decedat ulterior în detenție) pentru că a relatat despre conflictul interetnic dintre uzbeci și kârgâzi din 2010. Filmul urmărește lupta dusă de Khadicha Askarova pentru eliberarea soțului său, Azimjan Askarov.

De trei ani, Marina Șupac coordonează atelierele de film MOLDOX Lab, organizate anual în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar MOLDOX de la Chișinău. În cadrul acestor ateliere, tinerii cineaști învață să realizeze filme documentare și își dezvoltă ideile de proiecte cinematografice sub îndrumarea unor mentori cu experiență internațională.

Deși, de la an la an, tot mai mulți tineri vor să participe la aceste ateliere, Marina a observat că niciodată nu se înscriu tineri din Găgăuzia.

Acum doi ani, a venit cu ideea de a organiza un atelier MOLDOX Lab și la Comrat, în Găgăuzia. Interesul tinerilor din regiune s-a dovedit a fi foarte mare. Mai mult, o tânără din stânga Nistrului, care a participat anul trecut la atelierul de la Comrat, a învățat româna pentru ca, în acest an, să poată participa și la atelierele MOLDOX Lab organizate la Chișinău.

Filmele realizate în cadrul MOLDOX Lab Găgăuzia sunt proiectate în cadrul festivalului la Chișinău, iar realizatorii au ocazia să se întâlnească și să discute cu publicul de aici. Marina crede că asemenea proiecte ajută oamenii să se cunoască mai bine și pot contribui la creșterea încrederii între cetățenii R. Moldova din diferite regiuni. În prezent, Marina lucrează la un serial documentar despre istoria găgăuzilor din R. Moldova.

Your browser doesn’t support HTML5

„Nu-s de-a voastră?” - Marina Șupac, cineastă din Moldova cu origini bulgare, găgăuze și ucrainene

În acest episod din podcastul „Laboratorul social”, Marina Șupac povestește despre:

  • Cum a învățat limba română la Basarabeasca: „Eram traducătoare pentru părinții mei”.
  • Șocurile integrării în propria țară: „Nu ești de-a noastră, da?”
  • Căutările identitare ale cetățenilor din R. Moldova: „Încă suntem la etapă când ne învinuim, dar nu ne auzim.”
  • Bunica Maria, din Găgăuzia, deportată în Siberia în 1949.
  • Cum i-au cultivat părinții patriotismul pentru R. Moldova.
  • Cum a descoperit povestea activistului kârgâz Azimjan Askarov și a soției sale, Khadicha, și ce impact a avut filmul realizat de Marina.
  • De ce nu poate să nu facă filme documentare: „Visam să fac documentare înainte să fi ajuns într-un cinematograf”.
  • Filmele documentare care au marcat-o.
  • De ce finanțatorii erau sceptici în privința ideii de a organiza MOLDOX Lab în Găgăuzia?
  • Impactul MOLDOX Lab Găgăuzia la Chișinău: „Wow, eu m-am mirat că voi, de fapt, trăiți ca și noi”.
  • Ce îi unește pe moldoveni? Despre filmul „Strada Independenței”, realizat de Marina Șupac.
  • De ce Marina vrea să facă un serial despre istoria găgăuzilor din R. Moldova?

***

Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.

Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.

Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe europalibera.md.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.