Datele personale ale circa 450.000 de cetățeni moldoveni au fost compromise, acum o lună, în ceea ce experții au numit „cea mai mare fraudă digitală din istoria Republicii Moldova”. Inițial, autoritățile anunțaseră o cifră mai mare – 750.000 de cetățeni afectați de atac.
Deocamdată, fără vinovați
Între 19 și 23 octombrie, hackerii au spart bazele de date ale statului și au furat informații personale legate de IDNP (codul personal), despre familii, proprietăți, venituri, pensii și conturi bancare (IBAN). Pentru a bloca scurgerea de date, instituțiile responsabile au luat „o măsură fără precedent” și au închis temporar peste 80 de servicii publice digitale. Șeful Agenției de Guvernare Electronică (AGE) – instituția responsabilă de gestionarea serviciilor publice digitale, a fost schimbat.
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a spus Europei Libere că investighează „incidentul de securitate cibernetică” pentru a verifica modul în care agențiile guvernamentale au respectat normele de securitate a datelor.
Instituția a transmis că nu poate spune, la această etapă, cine se face vinovat pentru spargerea sistemelor sau ce sancțiuni vor fi aplicate, întrucât ancheta este încă în desfășurare.
Centrul a precizat că, după modificarea legii privind protecția datelor, nu mai aplică sancțiuni în baza Codului Contravențional, ci impune „măsuri corective”.
Drumul spre despăgubiri trece prin instanță
Întrebat de Europa Liberă care sunt procedurile prin care cetățenii pot revendica prejudicii cauzate de scurgerea de date, centrul a explicat că orice persoană este în drept să depună o cerere în instanță împotriva operatorului de date pentru a cere despăgubiri materiale sau morale.
Experți în protecția datelor cu caracter personal cu care a vorbit anterior Europa Liberă au spus că, deși în R. Moldova nu au existat cazuri de penalizare a unor instituții de stat pentru neprotejarea informațiilor personale, practica internațională oferă suficiente exemple în acest sens.
Ultima redacție a legii, din august 2026, prevede că atât instituțiile private, cât și cele publice sunt pasibile de amenzi dacă nu au grijă de datele personale care le-au fost încredințate.
- Te-ar putea interesa și: Statul, bun de plată? Cetățenii care s-au pomenit cu datele furate pot cere despăgubiri
Amenzi de până la două milioane de lei sau 2% din cifra de afaceri pot fi aplicate operatorilor care nu au protejat datele, le-au transmis către destinatari din alte state sau organizații internaționale ori au ignorat măsurile aplicate anterior de CNPDCP.
Și Agenția de Guvernanță Electronică (AGE) a spus Europei Libere că, după ce a anunțat cum pot afla cetățenii ce date personale le-au fost accesate neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale, a primit mai multe petiții în care i s-au cerut clarificări. Instituția nu a precizat numărul acestora.
Puteți verifica dacă vi s-au accesat datele fără permisiune fie direct în aplicația EVO, fie dacă veți depune o petiție la AGE – online, cu semnătură electronică; prin poștă sau personal la sediul agenției, cu semnătură scrisă de mână.
În primele nouă luni ale acestui an, CNPDCP a emis 199 de decizii în urma controalelor efectuate, iar în aproape jumătate dintre acestea a constatat încălcări ale legislației privind protecția datelor.
Cele mai frecvente abateri vizează colectarea datelor fără consimțământ, securitatea sistemelor informaționale ale instituțiilor publice, supravegherea video și domenii precum telecomunicațiile, serviciile medicale, sectorul bancar sau comerțul online.
Imagine distribuită de Agenția de Guvernare Electronică, care explică modul în care cetățenii care dețin aplicația EVO pot verifica dacă datele lor au fost vizate de atacul cibernetic din octombrie
Un raport arată că CNPDC a examinat anul trecut 1.462 de petiții – cel mai mare număr din toată activitatea instituției. În urma examinării acestora, a constat 173 de cazuri de încălcări, aplicând „măsuri corective”.
Centrul a mai spus Europei Libere că nu ține o evidență distinctă a încălcărilor privind protecția datelor cu caracter personal în funcție de sector, dar au fost constate astfel de cazuri și în cel public, și cel privat deopotrivă.
Ce a urmat după atacul cibernetic de amploare
Premierul Vasile Tofan a declarat că în atacul cibernetic din octombrie a fost folosită inteligența artificială și că acesta ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă, cu implicarea unor „actori statali străini”, fără să indice o țară.
După audieri cu ușile închise în Parlament, pe 4 noiembrie, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a anunțat că, pentru clarificarea circumstanțelor incidentului, vor fi realizate două audituri externe.
Primul, de natură tehnică, urmează să identifice breșele de securitate ale sistemelor informaționale și vulnerabilitățile care au permis accesul neautorizat. Carp a spus că ancheta ar trebui să stabilească și dacă reacția întârziată a instituțiilor statului la acest atac a fost cauzată de incompetență, vulnerabilități tehnice sau rea-credință.
Cel de-al doilea audit va analiza structura și modul de organizare a atacului, inclusiv pentru a identifica autorii și comanditarii acestuia.
Consiliul Național de Securitate, convocat de președinta Maia Sandu, a examinat circumstanțele atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale din octombrie 2026 și a convenit asupra unor măsuri pentru consolidarea securității cibernetice și protejarea datelor cetățenilor.
Convocat într-o ședință pe 6 noiembrie, Consiliul Național de Securitate a venit cu un set de măsuri și recomandări pentru fortificarea securității cibernetice a țării.
Autoritățile nu au făcut publice detaliile deciziilor, din motive de securitate, dar președinta Maia Sandu a spus atunci, între altele, că Guvernul va propune, într-o lună, „soluții sistemice” pentru problemele de securitate cibernetice.
Maia Sandu a mai spus că incidentul din octombrie, atunci când răspunsul instituțiilor guvernamentale „nu a fost suficient de coordonat”, a developat probleme de guvernanță.
„R. Moldova trebuie să se adapteze din mers și să învețe cum să poată preveni astfel de incidente”, a declarat șefa statului după ședința consiliului, recomandând politicienilor „să evite transformarea acestei teme în spectacol”.
Aflată la Chișinău într-o vizită oficială, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a spus, pe 10 noiembrie, că UE ar putea sprijini construirea unui centru de date în R. Moldova, cel mai probabil cu implicarea Suediei, care să ajute la prevenirea atacurilor cibernetice.
SUA au anunțat că Moldova va befecuat de grant de 1,5 milioane de dolari pentru protecția împotriva atacurilor cibernetice.
La aproape o lună de la atacul cibernetic, AGE a anunțat, pe 16 noiembrie, că toate serviciile publice digitale sunt funcționale și pot fi accesate pe portalul evo.gov.md sau prin aplicația EVO.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a precizat că, anual, R. Moldova este vizată de „zeci de atacuri”, însă cel din octombrie a fost cel mai de amploare din istoria infrastructurii digitale moldovene.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.