Serviciul balcanic al Europei Libere a descoperit că aproximativ 500.000 de persoane sunt înscrise în registrul electoral fără o adresă completă, fapt care alimentează temerile privind posibile fraude electorale.
Ultimele alegeri din Serbia, organizate în 2023, au fost urmate de proteste, după ce observatorii internaționali au semnalat nereguli, inclusiv transportarea cu autobuzele a unor alegători din Bosnia și Herțegovina vecină și intimidarea votanților.
Vučić a demisionat din funcția de președinte la sfârșitul lunii septembrie și, întrucât nu poate candida pentru un al treilea mandat, încearcă acum să ajungă prim-ministru, funcție pe care a deținut-o din 2012 până când a devenit șef al statului, în 2017.
În timpul guvernării sale, Vučić a încercat să mențină un echilibru între relațiile bune cu statele occidentale și apropierea de Rusia și China. Investițiile chineze au avut însă și un cost politic.
Tragedia de la Novi Sad
Alegerile au loc cu doar câteva zile înainte de împlinirea a doi ani de la tragedia din orașul Novi Sad.
Moartea a 16 persoane, după prăbușirea copertinei renovate a gării orașului, la 1 noiembrie 2024, a declanșat proteste în toată țara. Acestea au fost alimentate de informațiile privind posibile practici de corupție la șantierul unui proiect emblematic al guvernului, realizat cu implicarea unor companii chineze.
Guvernul a negat acuzațiile, iar protestele au fost întâmpinate cu violențe din partea poliției și arestări. Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc la 15 martie 2025, când autoritățile ar fi folosit ilegal o armă sonică împotriva demonstranților pașnici.
La câteva zile după un nou protest studențesc, în iunie anul acesta, Vučić a anunțat că va renunța la funcție și va convoca alegeri anticipate.
Sondajele de până acum arată că electoratul sârb este împărțit în mare parte între cei care susțin o coaliție largă construită în jurul partidului de guvernământ și cei care sprijină mișcarea studențească.
„Sunt primele alegeri din ultimul deceniu al căror rezultat este cu adevărat foarte incert”, a declarat pentru Europa Liberă Vladimir Bilčik, fost raportor al Parlamentului European pentru Serbia.
Studenții nu au lideri oficiali, iar lista lor electorală este alcătuită din persoane fără afiliere politică, majoritatea profesori universitari. Lista este condusă de cardiologul Ilija Srdanović, însă studenții au precizat că acest lucru nu înseamnă că el va deveni prim-ministru în cazul unei victorii.
Alegeri corecte?
Guvernul sârb susține că a pus în aplicare toate recomandările formulate de misiunea de observare electorală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), după criticile privind scrutinul din 2023. Afirmația este însă contrazisă de un raport intermediar al OSCE, care a trimis în Serbia 300 de observatori pentru a monitoriza alegerile.
Investigațiile Europei Libere au identificat nereguli încă din prima etapă a procesului electoral: registrul alegătorilor. Peste jumătate de milion de persoane înscrise în acesta nu au o adresă exactă, lipsind fie numele străzii, fie numărul casei.
Europa Liberă a mai descoperit sute de alegători înregistrați la instituții publice, inclusiv centre de asistență socială, și la locuințe care nu ar putea găzdui în mod rezonabil un număr atât de mare de persoane.
Aceste constatări au atras atenția publicului deoarece observatorii electorali au semnalat anterior suspiciuni că autoritățile ar fi organizat o „migrație în masă” a alegătorilor. Este vorba despre cetățeni sârbi din țările vecine care ar fi fost înregistrați fictiv la adrese din Serbia pentru a putea vota acolo, ceea ce ar putea avantaja partidul de guvernământ.
Investigațiile Europei Libere au mai arătat că numărul alegătorilor eligibili pentru alegerile sârbe din Bosnia și Kosovo a crescut înaintea scrutinului. În ambele locuri, etnicii sârbi sunt considerați un important bazin electoral pentru Partidul Progresist al lui Vučić.
Patru angajați ai unor instituții din Kosovo finanțate de Serbia au declarat pentru Europa Liberă că sunt supuși presiunilor pentru a vota partidul de guvernământ. Identitatea lor și locul exact de muncă nu pot fi dezvăluite. În zonele din Kosovo locuite majoritar de etnici sârbi, mai multe instituții de învățământ și de sănătate sunt finanțate de statul sârb.
Observatorii electorali locali au documentat practici similare la locuri de muncă din mai multe municipalități din Serbia.
Scrutinul are loc și pe fondul acuzațiilor privind supravegherea ilegală și arestarea adversarilor guvernului, în condițiile în care Vučić și-a consolidat controlul asupra serviciilor de securitate în cei 14 ani de când domină politica țării.
Într-o declarație din 21 octombrie, Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA a atras atenția asupra informațiilor privind supravegherea ilegală a membrilor opoziției și încercările de discreditare și subminare a misiunilor de observare electorală.
Un raport al organizației sârbe non-profit SHARE, specializată în securitate digitală, și al unor cercetători de la Universitatea din Toronto a semnalat cel puțin 16 cazuri de utilizare, în 2026, a programului de spionaj Pegasus, a cărui folosire este ilegală în Serbia.
Opoziția și studenții acuză autoritățile că se află în spatele operațiunilor de supraveghere, în timp ce oficialii guvernamentali neagă că și-ar spiona adversarii.
În ultimul deceniu, libertățile din Serbia s-au restrâns, o tendință semnalată și în cel mai recent raport al organizației internaționale Freedom House.
Între Est și Vest
Unii congresmeni americani au avertizat că Moscova ar putea juca un rol activ în alegerile din Serbia. Parlamentul European a atras, de asemenea, atenția asupra operațiunilor de influență ale Rusiei în această țară.
„Rusia pune la dispoziție cele mai bune resurse, tactici și metode ale sale pentru a monitoriza, reprima și perturba activitatea cetățenilor Serbiei, precum și a puternicei mișcări studențești care dorește să restabilească statul de drept în țară”, a declarat pentru Europa Liberă congresmanul republican Joe Wilson.
Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat personal sprijinul pentru Vučić înaintea alegerilor.
În campania electorală, Vučić a promis că își va continua politica externă, inclusiv refuzul de a da curs apelurilor Uniunii Europene de a impune sancțiuni Rusiei pentru invazia pe scară largă a Ucrainei.
Mișcarea studențească și-a concentrat campania pe combaterea corupției, lăsând politica externă pe plan secund. Totuși, studenții s-au pronunțat și împotriva sancțiunilor impuse Rusiei și au reafirmat sprijinul pentru poziția oficială a Belgradului, care refuză să recunoască independența Kosovo.
Între timp, procesul de integrare europeană a Serbiei a stagnat, iar țara, care odinioară era în fruntea candidaților la aderare alături de Muntenegru, a rămas acum aproape de coada clasamentului. Dinspre sfârșitul anului 2021, nu a mai fost deschis niciun capitol nou în negocierile de aderare a Serbiei la UE.
Regresul democratic, relațiile nerezolvate cu Kosovo și refuzul de a impune sancțiuni Rusiei se numără printre principalele motive ale acestui blocaj.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.