Ştiri
Bosniacii votează la alegeri care opun forțele pro-occidentale celor naționaliste
În Bosnia-Herțegovina au loc alegeri pentru diverse organe ale sistemului politic multistratificat al țării, unii candidați pledând pentru intensificarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană și la NATO, în timp ce veteranul politician sârb bosniac Milorad Dodik militează pentru o agendă separatistă.
Dodik nu figurează pe niciun buletin de vot, având interdicție să ocupe funcții publice, dar chipul său este vizibil pe panouri publicitare din întreaga entitate Republika Srpska, unde rămâne o voce extrem de influentă.
Alegătorii votează pentru președinția tripartită centrală a țării și pentru parlamentul național, alături de alegerile legislative regionale, într-un sistem politic complex instituit în temeiul Acordului de la Dayton, care a pus capăt războiului din anii 1990.
Amintirile amare din acea perioadă au fost reînviate de moartea recentă a comandantului militar sârb bosniac Ratko Mladić, care a fost condamnat pentru genocid de către Tribunalul de la Haga pentru crime de război în Bosnia, precum și de funeraliile de erou care i-au fost organizate ulterior la Belgrad.
„Speranța mea este că generațiile tinere care vin din urmă sunt mult mai inteligente decât am fost noi vreodată. Sper doar că nu vor purta în suflet aceeași teamă pe care o simțim noi, teama care ne-a ținut închiși în taberele noastre naționale de mai bine de 30 de ani”, a declarat Suzanna Sacic, o locuitoare din Sarajevo, pe 4 octombrie.
„Nu mă aștept la schimbări drastice aici. În esență, suntem genul de societate care s-a obișnuit cu acest tip de politică”, a spus un alt alegător, Ljubisa Acimovic, în centrul administrativ al Republicii Srpska, Banja Luka.
La un miting preelectoral, Dodik a cerut eliminarea graniței dintre Republica Srpska și Serbia. Și alți politicieni naționaliști au cerut o fuziune cu Serbia.
Deși diviziunea politică reflectă încă conflictul din anii 1990, un element nou al acestor alegeri îl reprezintă verificarea biometrică a alegătorilor și scanerele de buletine de vot. Aceste noi cerințe au dus la deschiderea cu întârziere a unor secții de votare, din cauza unor probleme tehnice.
„Astăzi testăm ceva ce va reprezenta viitorul procesului electoral, așa că trebuie să avem cu toții răbdare, deoarece beneficiile sunt numeroase”, a declarat Irena Hadziabdic, membră a Comisiei Electorale Centrale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Vezi ultimele știri
Brazilienii merg la urne, în alegeri prezidențiale cu suspans, urmărite atent de SUA și Argentina
Brazilienii merg duminică la urne într-o cursă electorală foarte strânsă între președintele Luiz Inácio Lula da Silva și Flavio Bolsonaro, care va decide dacă cea mai mare democrație din America Latină va urma tendința regională de orientare spre dreapta promovată de liderii SUA și Argentinei.
La vârsta de 81 de ani, veteranul de stânga Lula candidează pentru un al patrulea și ultim mandat, avertizând alegătorii că suveranitatea Braziliei este în pericol din cauza presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump.
El este prins într-o luptă acerbă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, care ispășește o pedeapsă de 27 de ani pentru tentativă de lovitură de stat după eșecul său în cursa pentru realegere din 2022.
Sondajele de opinie arată că niciunul dintre candidați nu are șanse să depășească pragul de 50% necesar pentru a câștiga în primul tur de duminică, ceea ce îi plasează la egalitate într-un tur de scrutin decisiv pe 25 octombrie.
Lula are un avantaj în nord-estul sărac al Braziliei, precum și în rândul alegătorilor cu venituri mici, al catolicilor și al femeilor.
Bolsonaro conduce în sud, în rândul alegătorilor mai înstăriți și al evanghelicilor.
Lula l-a criticat dur pe Bolsonaro, calificându-l drept un „nimeni” care „nu este bun nici măcar să fie administrator de bloc”.
Bolsonaro, care s-a prezentat ca fiind mai „moderat”, a afirmat că brazilienii „nu-l mai suportă” pe Lula.
O victorie a senatorului ar extinde valul de victorii înregistrate în America Latină de candidații de dreapta aliniați cu președintele SUA, Donald Trump, în frunte cu președintele argentinian Javier Milei, în timp ce realegerea lui Lula ar putea crea bătăi de cap pentru Washington, care a avut deja conflicte cu el pe teme de comerț și securitate.
Flavio Bolsonaro a promis că va solicita amnistia pentru tatăl său. Lula a prezentat alegerile ca o alegere între „democrație și negarea realității” și a avertizat în repetate rânduri cu privire la interferențele străine, anume ruse și americane.
Trump nu a susținut oficial niciun candidat, deși l-a primit pe senatorul Flavio Bolsonaro la Casa Albă și l-a lăudat în public.
Senatorul, care s-a angajat să consolideze relațiile cu SUA și Israelul, a salutat decizia administrației Trump de a desemna marile bande din Brazilia drept grupuri teroriste, măsură respinsă de Lula.
Un alt aspect important este accesul SUA la vastele rezerve de minerale critice ale Braziliei, esențiale pentru eforturile Washingtonului de a reduce dependența de China în ceea ce privește aceste materii prime.
Surse: Reuters, AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Guvernarea pro-Ucraina din Letonia câștigă clar alegerile și promite zero legături economice cu Rusia: „Nu fac decât să ne slăbească”
Prim-ministrul leton Andris Kulbergs va rămâne la putere și va putea să formeze o coaliție pro-ucraineană, după ce partidul său de centru, „Lista Unită”, a obținut cea mai mare victorie electorală din istoria Letoniei de la redobândirea independenței în 1991.
După numărarea aproape tuturor voturilor exprimate la alegerile de sâmbătă din țara membră a NATO și a Uniunii Europene, situată la granița cu Rusia, „Lista Unită” a obținut 35,3% din voturi, adică 42 de locuri în parlamentul de 100 de locuri.
Gruparea de centru-dreapta și-a triplat rezultatul față de alegerile anterioare.
Forțele populiste au înregistrat, de asemenea, câștiguri semnificative la scrutinul dominat de preocupările legate de securitatea națională și politica socială.
Om de afaceri și pilot de raliu amator, Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, a preluat puterea în luna mai, după ce coaliția anterioară s-a destrămat din cauza incidentelor în care drone militare ucrainene rătăcite au pătruns nedetectate pe teritoriul Letoniei.
După victoria electorală, Kulbergs s-a angajat să acorde în continuare sprijin Ucrainei și să mențină o poziție fermă față de Moscova.
„Orice legături economice cu Rusia ne slăbesc. Da, ne pot aduce niște bani în plus, dar reprezintă o slăbiciune pe care Rusia ar putea să o exploateze”, a declarat el reporterilor la sediul partidului său în noaptea alegerilor, în timp ce susținătorii săi sărbătoreau.
În campanie, Kulbergs a promis consolidarea capacităților Letoniei de combatere a dronelor și menținerea cheltuielilor pentru apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.
Rivalii săi pro-Kremlin au afirmat că Letonia ar trebui să înceteze orice ajutor acordat Ucrainei și să se concentreze, în schimb, pe rezolvarea problemelor legate de costul vieții, în special în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă din țară.
Partidele pro-ruse și-au sporit reprezentarea, dar este puțin probabil să influențeze politica guvernamentală, anticipează Reuters.
Letonia are o populație de 1,9 milioane de locuitori și este ceva mai puțin prosperă decât vecinele sale baltice, Lituania și Estonia.
Surse: dpa și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Cancelarul german Merz, în vizită la Kiev. Un pod din oraș, lovit de ruși chiar în timpul vizitei
Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, într-o vizită neanunțată, ca semn de sprijin pentru Ucraina în războiul său cu Rusia, într-o perioadă când atacurile rusești asupra orașului s-au intensificat. La puțin timp după sosirea lui, Podul de Nord din Kiev a fost lovit, a doua oară în două zile.
„Am venit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile următoare”, a declarat Merz într-un comunicat emis după sosire. „Dacă Rusia nu este oprită, mașina sa de război se va întoarce, mai devreme sau mai târziu, împotriva noastră.”
La puțin timp după sosirea lui Merz la gara din Kiev, primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a spus că o lovitură aeriană a avariat carosabilul pe Podul de Nord, peste Nipru, care fusese lovit deja sâmbătă. „Un incident pe carosabilul Podului de Nord.Serviciile de urgență se îndreaptă spre locul incidentului”, a scris primarul pe Telgram.
Merz, a cărui țară se numără printre cei mai mari susținători ai Ucrainei, a fost însoțit în această călătorie de ministrul Economiei, Katherina Reiche, potrivit unor surse guvernamentale.
„Astăzi, îi voi spune președintelui [Volodimir] Zelenski: «Puteți continua să contați pe ajutorul nostru»”, a mai afirmat Merz în declarație, în care a subliniat, de asemenea, cooperarea dintre companiile germane și ucrainene.
Se așteaptă, de asemenea, ca Merz să exercite presiuni asupra guvernului ucrainean pentru progrese în ceea ce privește reformele solicitate de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției.
Zelenski a declarat miercuri, după o discuție telefonică cu Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania privind producția de drone, rachete și software-ul aferent.
Se preconizează că un punct central va fi producția rapidă de drone anti-avion, pe care Quantum, o companie germană de tehnologie de apărare, le-a testat cu succes. Încă din vară, Rusia a folosit zilnic zeci de drone de atac de mare viteză pentru a viza infrastructura civilă și militară.
În aprilie, Quantum și producătorul ucrainean WIY Drones au anunțat crearea Quantum WIY Industries, o societate mixtă destinată producției dronei de interceptare Strila și a tehnologiilor conexe de apărare aeriană.
Acordul prevede, de asemenea, dezvoltarea și producția în comun a unor arme cu o rază de acțiune de peste 1.000 km (600 mile), pe care Ucraina le poate utiliza pentru a lansa atacuri adânc în teritoriul Rusiei.
Oficialii guvernamentali au declarat că intensificarea cooperării va permite revenirea fondurilor și a tehnologiei în Republica Federală, unde se produc armele și unde pot fi consolidate sistemele de apărare împotriva dronelor care vizează infrastructura critică.
Surse: AFP, Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Rusia cere diplomaților și altor străini să plece din Kiev, amenințând cu noi bombardamente
Rusia a făcut apel sâmbătă la diplomați și cetățeni străini să părăsească Kievul, amenințând capitala ucraineană cu noi atacuri „masive”, într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe.
Moscova în ultimele săptămâni a intensificat atacurile împotriva Kievului, vizând infrastructura cheie, amintește AFP.
În declarația sa de sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a afirmat că „a îndemnat anterior cetățenii străini și diplomații aflați la Kiev să părăsească orașul și să se abțină de la a vizita Ucraina”.
„Constatăm cu îngrijorare că nu toată lumea a ținut seama de aceste avertismente și că anumite persoane se expun în mod conștient unui pericol mortal”, a mai declarat ministerul.
Vineri, primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a declarat că orașul trebuie să se considere în stare de război, întrucât inamicul „distruge Kievul” prin atacuri asupra podurilor și infrastructurii energetice.
Podul de Nord care traversează Niprul la Kiev a fost lovit în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timpul unui atac aerian rus, a mai declarat primarul Klitschko.
Serviciile de urgență au fost mobilizate la fața locului, a declarat primarul, iar traficul pe pod a fost suspendat ca urmare a avariilor suferite de suprafața carosabilă și de cablurile aeriene ale troleibuzelor. Nu s-au înregistrat victime.
În ultimele două zile, Podul de Sud a fost și el lovit de mai multe ori de drone rusești, ceea ce a dus la suspendarea temporară a traficului pe acest pod și pe alte două poduri care traversează Niprul.
Peste o treime din cei 3 milioane de locuitori ai capitalei locuiau pe malul estic, sau „stâng”, al râului înainte de invazia Rusiei din 2022, dar marea majoritate lucrează pe malul vestic, sau „drept”, unde se află majoritatea instituțiilor guvernamentale și a companiilor.
Un înalt oficial ucrainean a declarat că atacurile asupra podurilor și a altor infrastructuri sensibile par a fi legate de un ordin dat de președintele Vladimir Putin luna trecută, prin care s-a dispus eliminarea restricțiilor asupra campaniei aeriene a Rusiei, notează Reuters.
Președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin că încalcă regulile conflictului armat prin autorizarea unor atacuri masive asupra zonelor civile, o acuzație respinsă de Kremlin.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Letonii votează noul parlament cu gândul la amenințarea rusă, la drone rătăcite și la scumpiri
Letonii participă sâmbătă la alegerile parlamentare care îl vor menține probabil la putere pe prim-ministrul pro-ucrainean Andris Kulbergs, deși fragmentarea politică profundă ar putea complica formarea unui guvern. Principalele griji ale electoratului sunt securitatea țării - vecina Rusiei - și scumpetea.
În țările baltice, inclusiv în Letonia, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, mulți alegători sunt îngrijorați de o potențială agresiune rusă, pe fondul numărului tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian legate de războiul dus de Moscova în Ucraina, notează Reuters.
Rusia susține că acuzațiile potrivit cărora ar plănuiește să atace NATO sunt nefondate, iar oficialii occidentali afirmă că aceasta nu este capabilă să lanseze un atac direct, însă preocupările legate de securitate au avut o pondere semnificativă în campania electorală.
Sondajele de opinie plasează „Lista Unită”, formațiunea de centru a lui Kulbergs, pe primul loc, cu aproximativ 14% din voturi, urmată însă îndeaproape de „Puterea Suverană”, o formațiune deschis pro-rusă.
Om de afaceri și pilot amator de raliuri, Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, a ajuns la putere în luna mai, după ce coaliția anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în Letonia. Deși dronele erau ucrainene, oficialii au acuzat Rusia că le-a făcut să se abată de la traiectoriile de zbor.
„Trebuie să oferim Ucrainei tot ce este necesar chiar acum, pentru ca aceasta să poată avea avantajul și să câștige”, a declarat Kulbergs pentru Reuters într-un interviu, înaintea scrutinului.
Pe parcursul campaniei, el a promis, de asemenea, mai multe capacități anti-drone pentru Letonia și menținerea cheltuielilor de apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.
Însă rivalii săi pro-Kremlin susțin că Letonia ar trebui să înceteze orice ajutor acordat Ucrainei și să se concentreze mai mult pe problemele legate de costul vieții, în special în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă din țară.
„Alegătorii noștri vor pace, vor să nu mai caute adăposturi, să nu mai trăiască alerte aeriene”, a declarat pentru Reuters lidera unei formațiuni pro-ruse, Julia Stepanenko. „Războiul nu trebuie încurajat în niciun fel, inclusiv prin finanțarea acestuia... Ucraina trebuie să câștige, dar prin negocieri de pace”.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 8:00 și urmează să se închidă la ora 20:00, primele rezultate fiind așteptate în câteva ore, iar rezultatul final urmând să fie clar probabil după miezul nopții. Cei 100 de membri ai Saeima, sau parlamentului, sunt aleși pentru un mandat de patru ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Spaniolii demonstrează pentru dreptul la locuință după ce „legea Maricarmen” a picat în Parlament
Sâmbătă, 3 octombrie, sunt preconizate noi proteste pe tema dreptul la locuință la Madrid și în alte orașe spaniole, la o zi după ce parlamentul a respins două măsuri guvernamentale menite să consolideze protecția chiriașilor.
Guvernul premierului socialist Pedro Sánchez a propus aceste măsuri în urma unui prim val de proteste la nivel național declanșate după ce Maricarmen Abascal, o femeie în vârstă de 87 de ani, a fost evacuată pe targă dintr-un apartament din Madrid în care locuia de aproximativ șapte decenii.
„Legea Maricarmen”, cum se numește popular pachetul de măsuri, a fost torpilată în legislativ în primul rând de partidul catalan Junts, de al cărui sprijin depindea în cea mai mare măsură. Adversarii legii spun că ea ar putea deregla și mai mult piața de locuințe, făcând pe termen lung mai mult rău decât bine.
Înfrângerea a reprezentat un nou eșec politic pentru prim-ministrul socialist Pedro Sánchez și a readus în discuție întrebarea dacă guvernul său minoritar va putea rezista până la următoarele alegeri generale programate pentru 2027, scrie AFP.
Uniunea Chiriașilor, care a coordonat protestele, a chemat la manifestații sâmbătă în peste 50 de orașe.
„Există o discrepanță iremediabilă între ceea ce dorește poporul și ceea ce votează partidele”, se arată într-un comunicat al acesteia.
La Madrid, activiștii și protestatarii și-au instalat tabăra de corturi de aproximativ o săptămână la Puerta del Sol, una dintre principalele piețe turistice ale capitalei.
Pachetul de măsuri respins vineri includea reînnoirea automată a contractelor de închiriere la expirarea acestora, precum și măsuri menite să limiteze evacuarea chiriașilor vulnerabili.
De asemenea, au vizat așa-numitele „fonduri vultur” — firme de investiții care achiziționează proprietăți la prețuri mici în căutarea unor randamente mai mari.
Locuințele reprezintă de ani de zile una dintre principalele preocupări ale spaniolilor, întrucât oferta nu reușește să țină pasul cu cererea, iar chiriile și prețurile locuințelor cresc vertiginos, la fel ca în restul Uniunii Europene.
Chiriile medii din Spania aproape s-au dublat în ultimul deceniu, în timp ce prețurile de vânzare ale locuințelor au crescut cu aproximativ 90%, potrivit site-ului imobiliar Idealista.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Mai multe incidente cu drone și rachete în primele ore ale weekendului. Rusia nu mai poate nega, spune ministrul Nosatîi
În mai multe localități, aflate în patru raioane ale R. Moldova s-au raportat în primele ore ale zilei de sâmbătă, 3 octombrie, incidente cu drone și rachete. Autoritățile au avertizat din nou populația să dea dovadă de vigilență și prudență în asemenea situații.
În această dimineață, mai mulți locuitori din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hîncești au semnalat că au auzit explozii în extravilanul unor localități, se arată într-o postare a poliției, pe Facebook.
După câteva ore, tot sâmbătă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a precizat pentru presă că „cinci aparate de zbor care au survolat și explodat în R. Moldova sunt trei rachete și două drone”.
Ministrul a pus incidentele pe seama Federației Ruse și a condamnat indirect încercările ei de a nega asemenea acuzații, trecute, inclusiv de către ambasadorul Moscovei la Chișinău.
„Cinci incidente raportate și confirmate, așa că nu mai poate manipula acel așa-numit ambasador al Federației Ruse, să-i dăm evidențe - evidențele sunt pe loc, este despre aceea că trebuie să investim în apărare, să protejăm cetățenii.”
„Filmul” incidentelor din 3 octombrie a fost detaliat mai întâi într-o postare pe rețele a Poliției R. Moldova.
Ea preciza că la ora 07:50, Poliția din Căușeni a fost sesizată despre producerea unei explozii în exravilanul orașului, unde a fost observat fum dens. La fața locului au fost depistate fragmente ale unei drone.
Fragmente de dronă au fost depistate, de asemenea, în apropierea localităților Dubovca și Hîncești.
În apropierea localității Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, a fost semnalată o explozie într-un câmp cu viță-de-vie, în apropierea unei brigăzi agricole. Nu au fost raportate victime. În urma incidentului s-a produs un incendiu de vegetație, iar geamurile sediului brigăzii au fost deteriorate.
Fragmente de dronă au fost depistate și în raionul Anenii Noi, între satele Delacău și Puhăceni.
Poliția a îndemnat oamenii să-și păstreze calmul, să evite zonele în care au fost semnalate explozii și să nu atingă sau să se apropie de obiecte ori fragmente suspecte.
„În cazul în care observați ceva suspect- apelați imediat 112”, se mai spune în comunicatul poliției.
În urma noilor incidente, Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat din nou, sâmbătă, pe ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov, a doua oară luna aceasta, și i-a înmânat o notă de protest.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ucraina ar putea deschide încă două clustere de negocieri cu UE, în schimbul drepturilor sporite pentru etnicii maghiari (Reuters)
Ungaria a salutat depunerea de către guvernul Ucrainei în Parlamentul de la Kiev a unui proiect de lege care mărește drepturile minorității maghiare din vestul țării. Doi diplomați din Uniunea Europeană citați de Reuters au spus că asta ar putea permite să deschidă încă două grupuri de capitole ale negocierilor de aderare la UE.
Ungaria se plânge de mult timp de modul în care Ucraina tratează minoritatea etnică maghiară, dar noul guvern al prim-ministrului Peter Magyar a declarat în iunie că a ajuns la un acord cu Kievul privind drepturile lingvistice, culturale și educaționale ale celor cam 100.000 de unguri din Transcarpatia.
„Proiectul de lege (ucrainean) consolidează garanțiile legale privind educația în limba maghiară și rețeaua de instituții de învățământ”, a afirmat Magyar într-o postare pe Facebook.
Magyar a adoptat o poziție mai puțin conflictuală față de Kiev decât predecesorul său, Viktor Orban, dar și el a afirmat că progresele privind drepturile etnicilor maghiari reprezintă o condiție prealabilă pentru sprijinul acordat de Budapesta aderării Ucrainei la UE.
Doi diplomați ai UE au declarat vineri pentru Reuters că Kievul și Budapesta au convenit că, odată aprobată noua legislație în Rada ucraineană, Ungaria își va ridica opoziția actuală față de deschiderea negocierilor în două domenii ale cererii de aderare a Ucrainei – piața internă și competitivitatea.
Ucraina, ca și Moldova, a deschis deocamdată doar două clustere (grupuri de capitole) ale aderării („fundamentale” și „externe”). Ca și Chișinăul, Kievul speră să poată deschide mai multe, poate toate șase, până la sfârșitul anului curent, ca să poată spera la aderare încă în acest deceniu.
Știrea privind schimbare de poziție a Ungariei vine când potrivit unui proiect de hotărâre văzut de Europa Liberă, Uniunea Europeană se pregătește să ușureze deschiderea de noi capitole de aderare cu țările candidate, condiționând-o de un vot majoritar, nu unanim, ca în prezent, al actualelor țări-membre.
La Chișinău, ideea deschiderii tuturor capitolelor de negocieri anul acesta a fost reiterată joi de prim-ministrul Vasile Tofan, cu ocazia vizitei comisarului european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Emiratele Arabe Unite: Incidentul de pe zborul flydubai a fost atac terorist, iar copilotul salvator este un erou
Anwar Gargash, consilier prezidențial al Emiratelor Arabe Unite, a declarat vineri că incidentul petrecut la bordul unui zbor al companiei flydubai, care se îndrepta de la Dubai spre Tel Aviv, a fost un „act terorist”, lăudând totodată curajul căpitanului atacat de copilotul său.
Gargash a mai declarat pe X că Smit Machchhar, căpitanul de zbor, un cetățean indian, este un „adevărat erou” și merită „toată aprecierea, deoarece, în fața unui act terorist grav și a unui potențial dezastru, el a întruchipat adevăratul sens al curajului și al responsabilității”.
Machchhar, rănit în timpul unui presupus atac al copilotului său la bordul unui zbor de la Dubai la Tel Aviv, a intervenit pentru a proteja pasagerii avionului, a declarat el vineri prim-ministrului indian Narendra Modi.
„Încercam să-mi salvez propria viață, dar știam și că nu pot lăsa toți acei oameni să moară”, a spus Machchhar în timpul unei convorbiri telefonice de pe patul de spital, într-un videoclip postat de Modi pe rețelele sociale.
Sâmbătă, procurorii din UAE au spus că potrivit rezultatelor preliminare ale anchetei copilotul „a încercat să comită un act terorist” și „l-a atacat pe căpitan în cabina de pilotaj cu toporul de urgență și a încercat să preia controlul asupra aeronavei”.
Copilotul se află în continuare în arest în Emiratele Arabe Unite. Pe parcursul nopții de vineri spre sâmbătă, mai multe surse media l-au identificat drept pe cetățeanul omanez Hamam al-Hammami și au precizat că i s-a interzis să zboare în Oman din cauza îngrijorărilor legate de opiniile sale extremiste.
Zborul cu un avion Boeing 737, operat de compania flydubai, cu sediul în Dubai, transporta 174 de pasageri, aproape toți israelieni, în momentul în care a avut loc altercația, miercuri.
Varianta cea mai des vehiculată este că un copilot a vrut să provoace prăbușirea avionului, fiind împiedicat de căpitan și de pasageri, iar apoi un echipaj de rezervă aflat la bord ar fi pilotat aeronava spre un aeroport din Arabia Saudită, unde a aterizat în siguranță.
Circumstanțele confruntării și motivele posibile fac obiectul unor anchete paralele în EAU, Arabia Saudită și Israel.
Liderii Israelului au spus că după toate aparențele a fost o încercare de a ucide israelieni a unui individ „radicalizat” de ideologii islamiste și „jihadiste”.
Câțiva pasageri care au intervenit împotriva atacatorului, la bord, au fost decorați de premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Zborurile între Tel Aviv și Dubai au fost suspendate după incident. EAU și Israel și-au normalizat relațiile în urmă cu 6 ani, iar țara din Golful Persic a devenit o destinație de vacanță și de tranzit populară printre israelieni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
După scumpirea gazelor, guvernarea avertizează împotriva exagerărilor, iar opoziția cere măsuri extraordinare
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a respins acuzațiile că în R. Moldova gazele ar fi ajuns cele mai scumpe din Europa după mărirea de tarife de la începutul lunii octombrie, în vreme ce opoziția parlamentară a propus desființarea agențiilor de stat răspunzătoare de energie.
„Gazele în Moldova NU sunt cele mai scumpe din Europa”, a scris Junghietu vineri pe Facebook, invocând datele Eurostat pentru a demonstra că prețul gazelor în Moldova este cu 23% sub media Uniunii Europene.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat pe 28 septembrie o nouă majorare a tarifelor la gaze, începând cu luna octombrie, de la 20 la 26 de lei pe metru cub, în cea de a doua decizie de acest fel din mai puțin de o lună, după scumpirea bruscă a gazelor pe piața internațională.
Scumpirea a fost criticată de opoziția politică încă de la anunțarea ei.
Vineri, 2 octombrie, după ce majorarea a intrat în vigoare, cel mai important partid de opoziție, al Socialiștilor, a propus în Parlament desființarea ANRE și a companiei Energocom și transferarea competențelor acestora Ministerului Energiei.
Ideea a fost prezentată de vicepreședintele lui, Vlad Bătrâncea, deputat PSRM, ca o soluție de economisire de fonduri publice înaintea iernii „care se anunță grea”. El a spus că Republica Moldova poate convinge partenerii internaționali că lichidarea instituțiilor menționate „este o măsură adecvată și va contribui la economisirea banilor publici”.
- Vezi și un reportaj video de la protestul organizat de partidele de opoziție în fața ANRE
Tot vineri, socialiștii au încercat să introducă pe ordinea de zi a Parlamentului o lege mai veche a lor care ar interzice debranșarea cetățenilor, în sezonul rece, de la gazele naturale, curent electric și încălzire centrală. Potrivit PSRM, deputații puterii au respins propunerea.
În postarea sa de vineri, ministrul Energiei, Dorin Junghietu (PAS), a spus că guvernul nu ignoră „impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă.”
„Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a insistat ministrul.
Tot pe fondul scumpirii gazelor, liderul socialist Igor Dodon și-a reiterat săptămâna aceasta dorința de a organiza mari proteste de stradă „la sfârșitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie”, cu participarea mai multor forțe de opoziție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Sute de licee închise în Franța. Elevii protestează, cerând condiții de învățământ mai bune
Elevii de liceu francezi au aprins vineri focuri în fața școlilor și s-au confruntat cu forțele de ordine, continuându-și mișcarea de protest care a determinat închiderea a aproximativ 400 de unități de învățământ și a prilejuit ciocniri cu forțele de ordine.
Elevii susțin că programul școlar este excesiv de lung, iar condițiile sunt inadecvate – inclusiv sălile de clasă supraîncălzite în timpul valurilor de căldură succesive din vara trecută – iar sistemul duce lipsă de cadre didactice, fiind în general insuficient finanțat de stat.
Guvernul centrist de la Paris a spus că nemulțumirile sunt legitime, dar a condamnat ceea ce a descris drept „violență urbană” practicată de protestatari.
Elevii au acuzat poliția că a folosit forța excesivă și a rănit oamenii prin lansarea repetată de grenade cu gaz lacrimogen pentru a dispersa protestele.
Vineri, la Paris, incendiile au avariat intrările a două licee – „Leonardo de Vinci”, din sudul orașului, și „Gaston-Bachelard”, din sud-est, iar pompierii au fost chemați să stingă flăcările, a declarat un fotograf AFP.
Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat că „mișcarea elevilor de liceu este ținută ostatică de grupuri marginale extrem de violente”.
„Părinții trebuie să ia atitudine în mod clar și să le spună copiilor să nu meargă la proteste”, a adăugat el. „Ceea ce contează acum este să ne asigurăm că copiii noștri nu mai ies pe străzi, pentru că acolo sunt în pericol.”
Cel puțin 65 de membri ai personalului școlilor au fost răniți, dintre care 40 de directori de liceu, de la începutul mișcării, a declarat Geffray pentru BFMTV. Aproximativ 170 de elevi au fost răniți, iar peste 100 de licee au suferit „daune grave”.
De la începutul mișcării, aproximativ 2.000 de persoane au fost reținute de poliție, dintre care 90% erau minori, a declarat ministrul Justiției, Gerald Darmanin pentru RTL.
Protestele au avut, de asemenea, un puternic ecou politic cu jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale, guvernul acuzând formațiunea de extremă stânga „Franța Neînfrântă” (LFI) – al cărei lider radical, Jean-Luc Mélenchon, candidează din nou la președinție – că s-ar află în spatele mișcării.
Într-o încercare de a atenua tensiunile, ministrul Educației, Edouard Geffray a declarat că vineri se va întâlni cu sindicatele din învățământ și cu asociațiile elevilor de liceu pentru a găsi un teren comun pentru dialog.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ucraina vrea noi puncte de trecere a frontierei cu Moldova. Cele vechi au fost „practic distruse” de ruși
Un oficial guvernamental ucrainean a spus că țara lui vrea să deschidă noi puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova, chiar anul acesta, întrucât cele existente au fost în mare măsură distruse de atacurile repetate ale forțelor ruse, în războiul care durează de peste patru ani și jumătate.
Într-un interviu acordat Europei Libere la Bruxelles, Serhii Derkaci, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, a spus că noile puncte, pe care le-a numit „pilot”, ar trebui să fie operaționale „în termen de trei luni”.
În urma atacurilor rusești, trei puncte de trecere a frontierei ucrainene la granița cu Moldova au fost, potrivit spuselor sale, „practic complet distruse”. Oficialul ucrainean nu a spus care sunt punctele respective, avariate, și nici câte noi puncte de trecere noi dorește Kievul.
Derkaci a spus că ele ar trebui să fie comune și să fie situate de partea moldoveană a graniței, iar Ucraina ar putea interveni la nevoie să le protejeze.
Moldova „ar trebui să aibă interesul” să construiască ea însăși infrastructura necesară, dar dacă nu, Ucraina este dispusă să amplaseze ea pe partea moldovenească „module mobile”, a mai spus el.
Oficialul ucrainean a declarat că Ucraina deja are o asemenea infrastructură la granița cu Polonia.
„În cazul Moldovei, procesul este puțin mai rapid și mai simplu: există un acord privind punctele de control comune, iar atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe cel al Moldovei există exemple pozitive. Prin urmare, în urma acestor cazuri, lucrăm activ la elaborarea unei foi de parcurs”, a spus Derkaci.
„Am făcut deja un schimb de scrisori și intenționăm să elaborăm un plan clar privind modul în care vom pregăti partea moldoveană”.
Luna trecută, presa ucraineană a relatat despre negocieri similare între Ucraina și Polonia.
Cel mai recent atac cu urmări grave la granița moldo-ucraineană a fost pe 9 septembrie, când un atac rusesc a ucis doi oameni și a provocat pagube la punctul de trecere Starokazacie / Tudora.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ucraina a folosit în premieră o rachetă tactică balistică FP-7, spune Volodimir Zelenski, în vreme ce atacurile rusești continuă
Ucraina a utilizat pentru prima dată în luptă racheta balistică tactică FP-7, a declarat joi președintele Volodimir Zelenski, pe Telegram, adăugând: „Mulțumesc pentru rezultat. Urmează producția.” Nu este limpede unde anume a avut loc premiera.
Rusia folosește frecvent rachete balistice în atacurile asupra țintelor ucrainene, iar Ucraina consideră dezvoltarea propriilor rachete balistice tactice drept un element important în asigurarea nevoilor de apărare după patru ani și jumătate de conflict cu Moscova, scrie Reuters.
Zelenski a lăudat rezultatele testelor cu rachete balistice tactice efectuate la începutul acestui an, afirmând că acestea au demonstrat un potențial bun pentru utilizarea lor de către armată.
Analiștii militari ucraineni descriu FP-7 ca fiind o rachetă cu rază scurtă de acțiune, de aproximativ 200 de kilometri (125 de mile).
Producătorul rachetei, Fire Point, afirmă că aceasta este dezvoltată ca interceptor balistic în cadrul programului european de apărare antirachetă Freyja, lansat anul acesta.
În cursul nopții de joi spre vineri au avut loc noi atacuri aeriene rusești asupra capitalei ucrainene, Kiev, dar și asupra altor zone, apropiate de granița R. Moldova.
A fost lovit din nou Podul de Sud din capitala Ucrainei, Kiev, a declarat vineri primarul Vitali Klitschko, pe Telegram.
Circulația pe acest pod și pe un altul, Podul Paton, a fost închisă în ambele sensuri, au declarat autoritățile din Kiev, care redirecționau mijloacele de transport pe rute alternative.
Un incendiu a izbucnit la etajele superioare ale unui bloc de locuințe din Kiev, pe lângă pagubele înregistrate într-o altă zonă a orașului și la Podul de Sud, a adăugat Klitschko.
Tot în noaptea de joi spre vineri, o dronă s-a prăbușit și a luat foc în satul Plaur din județul românesc Tulcea, în timpul unor noi atacuri rusești asupra portului dunărean ucrainean Izmail. Presa din România scrie că drona nu a fost detectată de radarele românești.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Întrerupt de stingerea luminii. Plahotniuc a fost audiat din închisoare de Curtea de Apel
Fostul oligarh Vladimir Plahotniuc a compărut în fața Curții de Apel Chișinău prin videoconferință din închisoare, la reluarea procesului său pe 1 octombrie. La audierile întrerupte din cauza unei pene de curent, apărarea a cerut ca printre cei care îl judecă pe Plahotniuc să rămână și un magistrat care tocmai a picat vetting-ul.
Fostul lider al Partidului Democrat a vorbit instanței dintr-o cabină neîncăpătoare amenajată în Penitenciarul 13 din Chișinău, unde se află de peste un an. În vârstă de 60 de ani, el purta o bluză de culoare închisă, tricou alb, un chipiu tras pe ochi și avea o cafea în mână.
Condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare pentru rolul său în frauda bancară din 2014, Plahotniuc se declară nevinovat.
La audierile din 1 octombrie, avocații săi au contestat înlocuirea judecătorului Vitalie Budeci cu judecătorul Denis Băbălău în colegiul din trei membri care examinează apelul.
Budeci a picat vara aceasta vetting-ul, sau evaluarea externă a averilor și intereselor sale, dar avocatul Lucian Rogac a spus că „înlocuirea lui definitivă din completul” de judecată nu este justificată în acest moment.
Avocatul citat de Ziarul de Gardă a spus că Budeci a contestat încheierea din iulie a Comisiei de evaluare a judecătorilor, existând o plângere pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Procurorul a declarat cererea drept „nefondată”, iar președintele colegiului a spus că o anexează la materialele cauzei.
Jurnaliștii prezenți în sala de ședințe a Curții de Apel au relatat că Plahotniuc a susținut personal păstrarea vechiului judecător. Audierile au fost întrerupte de o pană de curent la scurt timp după apariția lui Plahotniuc, iar conexiunea video nu a mai putut fi restabilită.
Procesul lui Plahotniuc la Curtea de Apel a început la sfârșitul lunii august – primele audieri programate pe 24 august au fost amânate din cauza unei alerte cu bombă, iar la a doua înfățișare, la care Plahotniuc a fost prezent tot prin videoconferință, pe 26 august, instanța a decis să amâne din nou examinarea cauzei, oferind părților mai mult timp pentru pregătiri.
După câțiva ani în care a condus R. Moldova cu o mână forte din poziția de lider al principalei formațiuni de guvernământ, Plahotniuc a fugit din țară în iunie 2019, când Partidul Democrat a pierdut puterea. A fost prins în Grecia șase ani mai târziu, în iulie 2025, extrădat în R. Moldova în septembrie același an și condamnat în prima instanță în aprilie 2026. În afară de dosarul fraudei bancare, mai are alte câteva dosare penale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.