Aceasta este chestiunea centrală a unui nou proiect de lege bipartizan, inițiat de deputatul democrat Jimmy Panetta și colegul său republican Joe Wilson.
Proiectul de lege „NATO Shield Act” ar impune obținerea aprobării Congresului înainte ca președintele să poată iniția retragerea SUA din NATO.
Panetta, într-un interviu acordat RFE/RL pe 1 octombrie, a susținut că această măsură este deosebit de importantă într-un moment în care Rusia pune la încercare alianța și în care incertitudinea planează asupra viitoarei prezențe militare a Washingtonului în Europa.
Legislația, prezentată pe 24 septembrie, ar impune președintelui să consulte Congresul în termen de 72 de ore de la luarea în considerare a unei retrageri din alianța militară și să prezinte un raport în care să explice temeiul juridic, rațiunea strategică și consecințele preconizate.
Orice acțiune de retragere ar înceta după 30 de zile, cu excepția cazului în care Congresul ar aproba-o.
„Războiul din zona gri”
Panetta a afirmat că NATO este „una dintre cele mai importante și de succes alianțe de securitate din istoria lumii” și a susținut că nicio schimbare fundamentală în politica de securitate națională a SUA nu ar trebui lăsată la latitudinea președintelui.
Însă argumentul său depășește posibilitatea unei retrageri oficiale a SUA.
Panetta a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „testează” deja NATO prin presiuni, sondaje și „provocări” la adresa alianței, înainte de orice potențial pas către o confruntare directă.
El a indicat activitățile Rusiei din regiunea baltică, Polonia și alte state limitrofe NATO ca exemple ale ceea ce a descris drept război în „zona gri”.
Pentru Panetta, pericolul rezidă parțial în acțiunile care rămân sub pragul unui război deschis.
„Nu putem lăsa războiul din zona gri să treacă neobservat și fără răspuns”, a spus el, avertizând că Rusia ar putea exercita treptat presiuni asupra membrilor NATO, în același mod în care China a exercitat presiuni în jurul Taiwanului.
„Un atac asupra unuia dintre noi va fi un atac asupra tuturor”, a afirmat Panetta, invocând principiul apărării colective al alianței, prevăzut la articolul 5 din tratatul de fondare al NATO.
El a afirmat că Putin „nu este prost”, dar este „agresiv” și concentrat pe viziunea de a restabili elemente ale fostei sfere de influență sovietice. NATO, a susținut el, rămâne un obstacol major în calea acestei ambiții.
El a menționat în mod specific membrii NATO din zona Mării Baltice, spunând că, după vizita în Estonia, a fost impresionat de pregătirile regiunii pentru posibile amenințări.
Washingtonul, a susținut el, ar trebui să „se îndrepte spre est” alături de aliații săi baltici, în loc să permită Rusiei să intensifice treptat presiunea asupra flancului estic al NATO.
O retorică rusă mai agresivă
Moscova și-a intensificat brusc retorica față de NATO în ultimele zile.
Oficialii ruși au avertizat că Rusia ar putea folosi toate armele de care dispune, inclusiv armele nucleare, dacă teritoriul său, inclusiv exclava rusă Kaliningrad, ar fi amenințate direct.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins amenințările, afirmând că alianța are un caracter defensiv și că amenințările nucleare „nu ajută la nimic”.
Rutte a mai spus că NATO nu vede nicio amenințare iminentă la adresa teritoriului său, avertizând totodată că activitățile Rusiei în regiune necesită o vigilență continuă.
Legea „NATO Shield Act” este concepută pentru a implica Congresul în acest proces.
Proiectul de lege prevede că retragerea din NATO ar avea implicații majore asupra expunerii SUA la ostilități, asupra capacității de descurajare și asupra angajamentelor militare globale. Acesta definește retragerea ca o decizie cu implicații directe asupra puterilor de război, care necesită participarea Congresului.
Wilson, co-liderul republican al lui Panetta, a declarat pentru RFE/RL pe 1 octombrie că NATO este „coloana vertebrală a securității comune a civilizației occidentale” și a afirmat că alianța trebuie să rămână consolidată în fața amenințărilor, în special din partea Rusiei.
Legislația vine în continuarea eforturilor anterioare ale lui Panetta de a legifera implicarea Congresului în orice eventuală decizie SUA de a părăsi NATO.
Procedurile prevăzute de aceasta ar interzice, de asemenea, utilizarea fondurilor federale pentru o retragere care nu a primit aprobarea Congresului și ar prevedea proceduri accelerate pentru acțiunea Congresului și controlul judiciar.
Inițiativa apare în contextul în care administrația Trump continuă să revizuiască poziția militară a SUA în Europa.
Înalți oficiali ai administrației americane au declarat pentru RFE/RL că Washingtonul „nu are planuri” de a abandona aliații din NATO sau de a se concentra pe părăsirea alianței.
Totuși, aceștia i-au citat pe președintele Donald Trump și pe ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, care au afirmat recent că Washingtonul va „reevalua” relațiile cu statele membre care refuză forțelor americane accesul la baze sau la spațiul aerian în cadrul operațiunilor viitoare.
Mize mai ample
Administrația Trump revizuiește, de asemenea, poziționarea forțelor și amplasarea bazelor pe teritoriul NATO, în conformitate cu abordarea „America First”. Rapoartele privind planurile de retragere a până la 40.000 de soldați americani din Europa au fost descrise de administrație ca fiind incorecte, deoarece nu a fost elaborat încă un plan definitiv.
Partenerii republicani ai lui Panetta au subliniat, de asemenea, mizele mai ample în materie de securitate.
Senatorul Thom Tillis, după ce a vizitat Ucraina și Polonia luna trecută, a descris devastarea pe care a văzut-o și a susținut că Rusia rămâne agresorul, iar Ucraina victima.
În cadrul unei intervenții în Senatul SUA pe 30 septembrie, senatorul republican a îndemnat Washingtonul să recurgă la sancțiuni, informații secrete și asistență militară pentru a sprijini Kievul.
Senatorul republican John Curtis a afirmat că SUA ar trebui să ajute Ucraina să se apere, să consolideze hotărârea NATO de a răspunde amenințărilor împotriva membrilor săi, să impună costuri mașinii de război rusești și să demonstreze Chinei că invadarea țărilor vecine nu duce la succes.
Ambii senatori au susținut că Ucraina și-a demonstrat capacitatea de a lupta și au solicitat o asistență sporită cu muniție defensivă.
Senatorul democrat Richard Blumenthal a solicitat, la rândul său, sancțiuni suplimentare, apărare aeriană și sprijin economic și militar după ultima sa vizită în Ucraina.
Preocupările parlamentarilor vin în contextul în care aliații NATO semnalează o tendință mai amplă de presiune din partea Rusiei, incluzând presupuse acte de sabotaj, activități cibernetice, drone și alte așa-numite operațiuni hibride. NATO a declarat că astfel de tactici sunt menite, în parte, să testeze și să divizeze alianța.
Pentru Panetta, însă, întrebarea imediată nu este pur și simplu dacă Rusia va ataca NATO.
Ea este dacă SUA își vor menține angajamentul politic și militar care a descurajat un astfel de atac timp de decenii – și dacă un lider ar trebui să poată decide singur asupra viitorului acestui angajament.
„Diversitatea noastră este forța noastră, dar unitatea noastră este puterea noastră”, a spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.