În Franța începe un proces fără precedent ca amploare, în care sunt judecați 20 de bărbați suspectați de implicare în atacurile teroriste de la Paris de acum aproape șase ani. Au murit 130 de oameni, sute de persoane au fost rănite în atacurile care au avut ca țintă sala de spectacole Bataclan, baruri și restaurante din apropiere și un stadion pe care avea loc un meci de fotbal internațional.

Atacurile din 13 noiembrie 2015 au fost revendicate de grupul extremist al Statului Islamic și a fost cel mai ucigaș incident de acest fel din istoria postbelică a Franței.

Embed Răspândește

Un martor descrie un „ucigaș calm” de la Sala Bataclan

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:25 0:00

Salah Abdeslam, francez-marocanul în vârstă de 31 de ani, despre care se crede că este singurul membru supraviețuitor al grupului de atacatori, apare alături de alți 13 inculpați .

Ceilalți 19 suspecți judecați, dintre care șase vor fi judecați în absență, sunt acuzați că au contribuit la furnizarea de arme și mașini sau au jucat un rol în organizarea atentatelor.

Doisprezece din cei 20 de suspecți ar putea fi condamnați la închisoarea pe viață.

La cele 145 de zile prevăzute pentru proces vor participate aproape 1.800 de martori, aproximativ 330 de avocați și fostul președinte Francois Hollande. În cuvintele ministrului francez al Justiției, Eric Dupond-Moretti, este un proces „istoric”.

Verdictul este așteptat la sfârșitul lunii mai.

Circulația în jurul Palatului Justiției din Paris, unde are loc procesul, este blocată de poliția, care a fost pusă în stare de alertă maximă.

Cei autorizați să participe la proces vor trebui să treacă prin puncte de control înainte de a fi lăsați în sala de judecată și în alte săli unde vor fi difuzate audierile.

Sistemul de comunicații prin satelit Starshield și-a restabilit viteza de funcționare, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Evhenii Hmara, pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL, după ce unele restricții au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei împotriva forțelor ruse.

Starshield este un serviciu de comunicații prin satelit cu scop militar, dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk, care operează și rețeaua comercială Starlink. Ucraina se bazează în mare măsură pe aceste sisteme pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești.

„Conexiunea este stabilă”, a declarat Hmara, adăugând că sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării au înregistrat restabilirea conectivității pe echipamente care se deplasau cu viteze de peste 400 de kilometri pe oră.

Ministrul a descris restabilirea funcționării sistemului drept un nou exemplu al modului în care „dialogul direct și poziția fermă a președintelui ucrainean” pot produce rezultate importante pentru militarii ucraineni, operațiunile cu drone, logistică și comunicații.

„Ministerul Apărării continuă să monitorizeze și să documenteze funcționarea sistemelor Starlink/Starshield”, a adăugat el.

Anunțul din 24 octombrie a venit după aproape două săptămâni de restricții semnalate, care au împiedicat unele drone ucrainene și alte echipamente să mențină conexiunea prin satelit la viteze mari de deplasare.

Chiar și pe 23 octombrie, surse din Ministerul ucrainean al Apărării au declarat pentru RFE/RL că conexiunea prin satelit se întrerupea în continuare atunci când echipamentele se deplasau cu aproximativ 161 de kilometri pe oră. Sursele, care cunoșteau situația, dar nu erau autorizate să facă declarații publice, au precizat că nu exista încă o confirmare că restricțiile fuseseră ridicate.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, pe 23 octombrie, că restricțiile de viteză erau în continuare în vigoare.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina își reduce dependența de dronele chinezești, însă nu poate renunța complet la ele

Perturbările, semnalate pentru prima dată în jurul datelor de 13-14 octombrie, au afectat un sistem esențial pentru operațiunile armatei ucrainene cu drone, atât pentru atacarea țintelor rusești, cât și pentru interceptarea dronelor de atac rusești.

Nu este clar cine a impus restricțiile. Elon Musk a declarat că sistemele Starshield sunt controlate de guvernul SUA, iar deciziile privind limitarea vitezei sau a utilizării acestora sunt luate de armată și, în ultimă instanță, de președintele american.

Serhii Beskrestnov, consilier al lui Zelenski în domeniul tehnologiilor de apărare, a sugerat că restricțiile ar avea legătură cu tensiunile recente dintre Kiev și Washington, deși această legătură nu a fost confirmată.

Donald Trump și administrația sa au negat că ar fi ordonat impunerea restricțiilor. Pe 23 octombrie, Trump a declarat că „dacă există o problemă, o voi rezolva”.

Pe 22 octombrie, The Wall Street Journal, citând oficiali americani, a scris că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile privind viteza sistemului Starshield. Potrivit publicației, conexiunea prin satelit a devenit mai stabilă după această convorbire, deși sistemul nu funcționa încă la capacitate maximă.

Restricțiile au atras atenția și în Congresul SUA, unde parlamentari democrați și unii republicani au cerut explicații despre cine a autorizat modificările și au solicitat garanții că Ucraina va avea în continuare acces fiabil la aceste sisteme.

Informațiile despre restricții au apărut aproximativ în aceeași perioadă în care Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru relaxarea temporară a sancțiunilor privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale. Trump a cerut, de asemenea, Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Maia Sandu a discutat cu premierul ungar Péter Magyar despre „pașii următori” pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Discuțiile din 24 octombrie au avut loc în timpul primei vizite a președintei Sandu la Budapesta și în urma relatărilor că Ungaria se opune din nou avansării negocierilor cu R. Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, cei doi oficiali au salutat deschiderea, în acest an, a patru dintre cele șase clustere de negociere între R. Moldova și UE și „pașii următori pentru deschiderea celorlalte două rămase”.

Comunicatul nu precizează dacă premierul ungar și-a exprimat acordul pentru deschiderea acestora sau dacă Budapesta își va schimba poziția, spunând însă că ambii lideri „au reafirmat (...) că extinderea Uniunii Europene este o investiție în securitatea întregii Uniuni”.

Este pentru prima dată când Președinția moldoveană menționează explicit că deschiderea ultimelor două clustere a fost abordată în discuțiile cu autoritățile ungare, după ce surse diplomatice citate de presa ucraineană au spus că Ungaria s-a opus deschiderii ultimelor două grupuri de capitole de negociere cu R. Moldova și Ucraina, cu ocazia unor discuții la nivelul experților UE, pe 20 octombrie .

Deși Péter Magyar are o relație mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, Viktor Orbán, el se opune unei apropieri prea rapide a Kievului de Uniunea Europeană. Presa ucraineană a scris în ultimele zile că premierul ungar ar bloca deschiderea ultimelor două clustere de negociere pentru Ucraina și, implicit, pentru R. Moldova.

Budapesta nu a comentat informațiile privind o eventuală opoziție față de deschiderea celor două clustere, dar a afirmat în trecut, că nu dorește accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei.

• Citește și: Extinderea UE: Muntenegru se vede blocat de vecina lui, Croația, iar Georgia aproape nu mai figurează pe agendă

R. Moldova și Ucraina parcurg în paralel negocierile de aderare. Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru încă două clustere cu fiecare dintre cele două țări, după ce Ungaria și-a retras obiecțiile în cazul Ucrainei. Astfel, ambele țări au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere. Budapesta condiționase anterior avansarea negocierilor Kievului de garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.

În comunicatul privind întrevederea de la Budapesta, Președinția mai precizează că Maia Sandu și Péter Magyar au discutat despre cooperarea economică și energetică, extinderea legăturilor aeriene directe dintre Chișinău și Budapesta și securitatea regională. Discuțiile au vizat inclusiv rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse și amenințările hibride ale Rusiei, inclusiv violările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și rachete rusești.

Maia Sandu a avut, pe 24 octombrie, întrevederi bilaterale și cu președintele Ungariei, András Baka. Este prima vizită oficială a șefei statului moldovean în Ungaria. Sandu nu a efectuat o astfel de vizită în timpul mandatului lui Viktor Orbán, care a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE și, implicit, al Moldovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul moldovean de Externe spune că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință din raionul Telenești. Anunțul a fost făcut în seara aceleiași zile, la câteva ore după incident.

„Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Ministerul a mai afirmat că astfel de incidente demonstrează riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată decizia Chișinăului.

• Citește și: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția R. Moldova informează că aparatul de zbor depistat pe 23 octombrie în extravilanul satului Chiștelnița, raionul Telenești, este o dronă de tip „Gheran-4”, cu propulsie turbo-reactivă.

La aproximativ cinci metri de dronă a fost găsită și partea de luptă, de tip termobaric, cu efect prin schije, care cântărește 52,4 kg.

Potrivit Poliției, încărcătura de luptă a fost evacuată și transportată în siguranță. Ulterior, experții Poliției, cu sprijinul geniștilor Armatei Naționale, au efectuat nimicirea controlată a acesteia.

Drona a fost depistată vineri după ce un localnic a alertat Poliția. Aparatul de zbor se afla la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a anunțat că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 23 octombrie, la câteva ore după incident.

Incidentul a venit după ce Rusia a efectuat în cursul nopții atacuri aeriene în cel puțin șase regiuni ucrainene, inclusiv în Odesa.

Autoritățile R. Moldova îndeamnă cetățenii să nu se apropie de drone, fragmente sau alte obiecte suspecte și să nu le atingă. Oamenii sunt sfătuiți să păstreze distanța și să evite zona până la încheierea verificărilor.

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizoneri de război, eliberând fiecare 270 de oameni. Schimbul a fost mediat ca și altele, trecute, de Emiratele Arabe Unite (EAU), tocmai când conducerea rusă a anunțat că luna viitoare vor avea loc negocieri de pace trilaterale, cu Ucraina și SUA, la Abu Dhabi.

Moscova a declarat că militarii ruși eliberați se aflau în Belarus și că vor fi transportați în Rusia după ce vor primi asistență psihologică și medicală.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie ⁠2022, au fost schimbați mii de prizonieri, acesta fiind unul dintre puținele domenii în care Moscova și Kievul au menținut contacte sporadice, în ciuda conflictului.

Kievul și Washingtonul nu au comentat imediat anunțul despre negocierile din EAU, făcut de Kremlin după ce emisarul SUA Steve Witkoff s-a întâlnit săptămâna aceasta pe rând cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin.

Putin și Zelenski s-au declarat separat favorabili unor discuții în acest format, iar liderul rus a spus că ar fi nevoie ca la ele să se convină asupra unei „noi arhitecturi de securitate europene”. Zelenski și-a exprimat speranța că la discuții vor fi participa într-un fel sau altul și partenerii europeni ai țării sale.

Rusia, care a lansat o ofensivă pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, a sugerat că negocierile ar putea avea loc „în jurul datei de 10 noiembrie”, în timp ce Zelenski a solicitat ca discuțiile să se desfășoare „cât mai curând posibil”.

Între timp, într-un interviu televizat difuzat joi seara, Putin a declarat că orice negocieri trilaterale s-ar concentra asupra măsurilor de securitate prevăzute într-un acord de pace definitiv și nu asupra unei armistiții „de scurtă durată”.

• Te-ar putea interesa și: Încă o navă atacată în apropierea coastei românești a Mării Negre. „Escaladare rusească”, spune Nicușor Dan

Pe fondul eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina au continuat să se atace reciproc. Kievul a spus că atacurile aeriene rusești din noaptea de joi spre vineri au lăsat o jumătate de milion de ucraineni fără curent electric. Moscova a acuzat Ucraina că ar fi lovit regiunile sale vestice.

Armata rusă a mai spus că a lovit portul Vilkovo din regiunea Odesa, în Ucraina, un depou de vagoane din regiunea Poltava și o navă de marfă din Marea Neagră, adăugând, cum face de fiecare dată, că toate acestea erau utilizate în scopuri militare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În anul școlar 2026-2027, peste două mii de elevi merg la cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, informează organizația pentru drepturile omului Promo-LEX. Ea susține că în ciuda mesajelor de descurajare primite de la autoritățile separatiste, interesul pentru școlile românești este în creștere, inclusiv în familiile care vorbesc acasă alte limbi.

Într-un nou raport, Promo-LEX spune că creșterea numărului de elevi interesați de limba română din stânga Nistrului vine când numărul general de elevi este în scădere în regiune, din cauza crizei demografice. Potrivit datelor organizației, în ultimii zece ani, numărul copiilor cu vârste de până la 18 ani din regiunea transnistreană s-a redus cu aproximativ 33%.

Tendința sfidează de asemenea mesajele autorităților separatiste, care descurajează în mod tradițional învățământul în limba română. În ultima vreme, ele aliniază tot mai mult școlile rusofone la practicile patriotarde din Rusia lui Vladimir Putin, lansând acuzații de „nazism” la adresa școlilor românești, într-o retorică amintind de justificările Moscovei pentru invadarea Ucrainei.

• Vezi și: Manuale propagandistice, rămase în trecut: Ce învață elevii din regiunea transnistreană la istorie, geografie și limba „moldovenească”

„Potrivit informațiilor colectate de Promo-LEX, presiunile îi vizează în special pe părinții angajați în structurile subordonate regimului de ocupație. Acestea sunt alimentate inclusiv de mesaje propagandistice care prezintă școlile drept instrumente de influență politică ale Chișinăului și le atribuie pretinse acțiuni de falsificare a istoriei”, se spune în raportul organizației pentru drepturile omului.

Raportul mai spune că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, nu fac față cererii crescânde, neavând destul spațiu și dotări, și sunt nevoite să spună „nu” unora dintre familiile interesate.

Școlile din regiunea transnistreană aflate sub controlul autorităților secesioniste folosesc programe de studiu locale, iar manualele sunt în limba rusă sau în „limba moldovenească”, scrisă cu alfabet chirilic.

În luna aprilie, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus autorităților de la Tiraspol ca școlile din regiunea transnistreană cu predare în limba „moldovenească” să treacă la programa de studii oficială de la Chișinău, cu predare în limba română, începând cu 1 septembrie 2026 – dar propunerea a fost respinsă.

În septembrie, autoritățile de la Tiraspol au spus că au înmânat elevilor din stânga Nistrului primele diplome de absolvire după model rusesc, iar 90% din școlile din regiune au fost acreditate în Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă comercială s-a scufundat vineri dimineață în Marea Neagră la 13 mile marine de portul românesc Constanța, provocând moartea cel puțin unui marinar și făcându-l pe președintele Nicușor Dan să avertizeze din nou asupra a ceea ce numește „escaladarea rusească” în regiune.

Ministrul Apărării din România, Radu Oprea, a precizat că incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale țării sale. Vineri după prânz, Ministerul de Interne informa că nava „a suferit avarii importante” și „prezintă risc iminent de scufundare”, iar ceva mai târziu, președintele Nicușor Dan a confirmat într-o postare pe Facebook că nava s-a scufundat.

Nava Kohry, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, se îndrepta din Turcia spre Sulina când a fost lovită cel mai probabil de o dronă, la zece dimineață. Autoritatea Navală Română (ANR) a confirmat că a murit un marinar, iar nouă au fost salvați. Echipele de salvare căutau vineri la prânz încă trei persoane, dispărute. Potrivit autorităților române, echipajul era alcătuit din 10 ucraineni și trei azeri.

„Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității reduse, nu este posibilă desfășurarea unei operațiuni de salvare aeriană cu elicopterul”, a declarat ANR.

Ca și în alte incidente de acest fel, autoritățile nu au precizat imediat care a fost cauza avariei. Președintele Dan a dat vina pe Rusia. „Acest atac este un nou exemplu al consecințelor tragice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Este timpul ca Rusia să ia în serios inițiativele de pace ale Statelor Unite și Europei, să accepte propunerile de armistițiu și să pună capăt războiului”, a scris Dan.

• Citește și: Încă o dronă violează spațiul aerian al Moldovei. Nou atac naval lângă Sulina, în România

În ultimele trei săptămâni, drone au lovit nave comerciale în Marea Neagră, în largul României și Bulgariei, în cadrul celor mai recente repercusiuni ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, amintește AFP.

Șapte marinari au dispărut pe 15 octombrie în largul coastelor României, după ce nava Wine Trader, un tanc de transport chimic, a luat foc în urma unui atac cu drone.

România a solicitat NATO mai mult echipament.

Joi, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, Președinția de la București a declarat că „amenințările la adresa libertății de navigație și a infrastructurii critice au crescut semnificativ”.

NATO a anunțat marți că va desfășura avioane, drone și sisteme radar suplimentare în Marea Neagră din cauza atacurilor frecvente asupra navelor, despre care liderii UE au spus că echivalează cu „un nou front” în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

La Tiraspol au loc vineri un marș și miting de protest împotriva a ceea ce organizatorii și autoritățile separatiste consideră a fi creșterea presiunilor guvernării de la Chișinău asupra agenților economici din stânga Nistrului. Inițiativa a fost condamnată de conducerea R. Moldova ca o provocare ce nu reflectă adevăratele opinii ale cetățenilor din regiune.

Potrivit mediilor de informare de la Tiraspol, evenimentul numit „Adunarea Poporului Transnistrean” este îndreptat mai ales împotriva introducerii treptate, începând de la 1 septembrie, de către autoritățile de la Chișinău, a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru unele produse din regiunea transnistreană.

Tiraspolul spune că ar fi vorba de o „dublă impunere” și că, în consecință, multe întreprinderi din regiune ar putea să-și înceteze activitatea, iar bugetul transnistrean va pierde sute de milioane de ruble și nu va mai putea finanța salariile, pensiile și alocațiile sociale.

Adunarea este organizată de Forumul Pan-transnistrean al Poporului, o organizație-umbrelă prezentată drept civică, dar subordonată autorităților separatiste și condusă de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Organizatorii și-au propus să atragă cel puțin 20.000 de participanți, iar presa moldoveană a scris că mare parte din aceștia vor fi duși la locul adunării de autorități.

• Vezi și: Uzina Metalurgică de la Râbnița rămâne fără autorizație de mediu cel puțin pentru câteva luni

Înaintea începerii acțiunii, Biroul pentru Politici de Reintegrare din Guvernul R. Moldova a dat publicității un comunicat în care condamnă inițiativa, considerând-o provocatoare și nereprezentativă: „Într-o regiune în care libertățile fundamentale sunt suprimate, iar activitatea civică este practic imposibilă, este evident că astfel de evenimente nu reflectă în niciun fel voința liber exprimată a cetățenilor. Informațiile disponibile din regiune confirmă pe deplin acest lucru”.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă cetățenii, iar răspunsul adecvat la acestea îl reprezintă politicile de reintegrare și proiectele de convergență promovate de Guvernul Republicii Moldova, care urmăresc să aducă schimbări concrete în bine pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a mai spus Biroul de Reintegrare, într-o postare pe rețele.

Criticile Chișinăului la adresa adunării de la Tiraspol, numeroase în ultimele zile, au fost deja respinse de autoritățile separatiste ca încă o dovadă a liniei dure pe care R. Moldova ar aborda-o în această chestiune.

Adunarea transnistreană vine la puține zile după ce autoritățile de la Chișinău nu au reînnoit autorizația de mediu a uneia din principalele unități economice transnistrene, Uzina Metalurgică de la Râbnița. Autorizația a expirat la 20 octombrie, iar reînnoirea ei, dacă va fi aprobată, ar putea dura câteva luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina își continuă efortul de a face mai sigure punctele de trecere a frontierei spre țări prietene, inclusiv Moldova, Slovacia și Polonia, în condițiile în care Rusia le atacă tot mai des, inclusiv pentru a-i împiedica exporturile.

Ziarul Financial Times a relatat vineri că Kievul se află în tratative cu Varșovia și Bratislava pentru a „repeta” în cele două țări central-europene, membre în UE și NATO, modelul „moldovean” de punct comun trecut pe teritoriul țării vecine, pe care Rusia s-ar încumeta mai greu să îl amenințe.

Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tihii, a declarat pentru FT că această măsură a fost determinată de un „nou context de securitate, în care Rusia încearcă în mod deliberat să atace granițele noastre” și că Kievul dorește să finalizeze un acord cu Polonia cât mai curând posibil.

Declarația vine la scurt timp după ce guvernul moldovean a confirmat că-și retrage grănicerii de la punctele comune de control aflate pe teritoriul ucrainean, după cel mai grav atac rusesc asupra unui post de frontieră, cel din 9 septembrie, de la Tudora/Starokazacie, în care două persoane au fost ucise.

În ultimele săptămâni, coloanele lungi de camioane care transportă produse agricole destinate exportului din Ucraina au fost lovite în mod repetat de drone rusești la granița cu țările UE, scrie FT.

Miercuri, potrivit aceleiași surse, la un singur punct de frontieră ucraineano-polonez, din regiunea nord-vestică ucraineană Volîn, așteptau la coadă pe teritoriul ucrainean 1.200 de camioane.

• Te-ar putea interesa și: Moldova își retrage grănicerii de la punctele comune aflate pe teritoriul Ucrainei, pe fondul atacurilor rusești

Comisia Europeană și-a exprimat recent îngrijorarea și indignarea că Rusia atacă deliberat punctele de trecere a frontierei ucrainene cu țări ca Moldova sau Polonia pentru a zădărnici exporturile ucrainene, iar FT scrie că Bruxelles oferă ajutor Chișinăului pentru a-l ajuta să mute controalele pe propriul teritoriu.

Guvernul de la Chișinău a confirmat recent că este în discuții cu cel ucrainean pe tema restructurării punctelor de frontieră, după ce chestiunea a fost făcută publică de un oficial guvernamental ucrainean într-un interviu pentru Europa Liberă, în septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va face o rară vizită în capitala Ungariei, Budapesta, la jumătate de an după ce partidul naționalist Fidesz al premierului Viktor Orban a fost învins la alegeri de partidul lui Peter Magyar, Tisza, mai pro-european și mai liberal.

Maia Sandu se numără printre liderii europeni așteptați vineri la Budapesta la ceremoniile de legate de împlinirea a șapte decenii de la revolta antisovietică din Ungaria, înăbușită de trupele sovietice.

Ungaria a fost una din puținele țări, dacă nu singura din Uniunea Europeană nevizitată în vizită bilaterală de Maia Sandu câtă vreme era condusă de Orban, politician responsabil printre altele de blocarea parcursului european al Ucrainei și, implicit, al Moldovei.

Președinta moldoveană a mers la Budapesta în noiembrie 2024, când a avut loc acolo un summit al Comunității Politice Europene, de felul celui ținut anterior la Bulboaca, în R. Moldova.

Noua guvernare de la Budapesta, a premierului Peter Magyar, a spus că a invitat „toți liderii europeni” la manifestările de vineri. O absență notabilă va fi, potrivit presei ungare, președintele francez, Emmanuel Macron. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai degrabă va lipsi și el.

UE va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost ultima oară la Budapesta odată cu Maia Sandu, în 2024, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Prezența celor doi în capitala ungară a fost descrisă de un politician maghiar ca „un tur de stadion” triumfător al UE după plecarea de la putere a lui Orban.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, Maia Sandu se va afla la Budapesta două zile, vineri și sâmbătă, va avea întâlniri atât cu noul ei omolog, președintele Andras Baka, al cărui rol este mai mult reprezentativ, cât și cu premierul Peter Magyar, iar pe agendă se va afla și parcursul european al R. Moldova.

Peter Magyar, chiar dacă are o relație mult mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, tot se opune unei apropieri prea rapide a acesteia de UE, iar presa ucraineană scrie de mai multe zile că el ar bloca deschiderea ultimelor două clustere ale negocierilor de aderare ale Kievului (și implicit Chișinăului).

Moldova și Ucraina au deschis deja fiecare patru astfel de grupuri de capitole, dintr-un total de șase și ar vrea, cu acordul Comisiei Europene, să le deschidă pe toate până la Anul Nou. Budapesta nu a comentat știrile că ar fi împotriva deschiderii ultimelor două clustere în viitorul apropiat, dar în trecut a spus repetat că nu dorește grăbirea negocierilor, de dragul Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru apărarea gândirii libere pe anul 2026 Curții Penale Internaționale (ICC), într-o vreme când instanța este atacată frecvent de guvernele SUA și Israelului pentru că le-ar submina interesele internaționale.

„Uniunea Europeană se bazează pe respectul față de multilateralism și instituțiile internaționale, iar acest premiu recunoaște activitatea importantă a Curții în apărarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu ocazia anunțării premiului, joi.

CPI a mulțumit Parlamentului European pentru acordarea Premiului Saharov „într-un moment în care Curtea și funcționarii săi se confruntă cu provocări fără precedent”.

„În acest context, Premiul Saharov capătă o semnificație deosebită, reafirmând importanța instituțiilor judiciare independente și a celor care lucrează pentru apărarea dreptului internațional”, a declarat președinta ICC, Tomoko Akane.

• Vezi și: Navi Pillay, o arhitectă a justiției internaționale, primește Premiul Nobel pentru Pace 2026

Înființat în 1988 și numit după disidentul sovietic Andrei Saharov, premiul UE este acordat anual unor persoane sau organizații, ca recunoaștere a luptei lor pentru drepturile omului sau pentru democrație.

Printre alți câștigători recenți ai Premiului Saharov s-au numărat lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, criticul rus al Kremlinului, Alexei Navalnîi (decedat), și poporul ucrainean.

Luna aceasta, Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva CPI menite să paralizeze activitatea curentă a curții, care judecă persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Administrația președintelui Donald Trump a promis să desființeze instanța internațională, mai ales pentru că judecătorii au emis în 2024 un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza.

Israelul, care critică la rândul lui frecvent Curtea Penală Internațională, a calificat acuzațiile drept antisemite.

Distincția europeană vine după ce fosta judecătoare a CPI, Navi Pillay, care a ocupat și funcția de înalt comisar al ONU pentru drepturile omului, a primit în această lună Premiul Nobel pentru Pace – o alegere pe care Donald Trump a calificat-o drept „rușinoasă”, susținând că premiul ar fi trebuit să îi revină lui.

UE și-a exprimat deja sprijinul față de CPI în fața sancțiunilor SUA – care vor intra în vigoare peste șase luni – și a declarat că este „gata să ia orice măsuri necesare” pentru a se asigura că instanța își poate continua activitatea.

SUA, Rusia, China și Israel se numără printre țările care nu recunosc autoritatea CPI.

Scris cu informații de la AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația „Forța Fermierilor” a cerut guvernului să răspundă revendicărilor sale cel mai târziu la 30 octombrie, luând în calcul în caz contrar reluarea protestelor împotriva scumpetei, pericolului concurenței ucrainene și a unor reforme prognozate de executiv.

Revendicările principale sunt compensarea agricultorilor pentru scumpirea motorinei și în a doua parte a anului curent, menținerea limitării importurilor de produse din Ucraina și abandonarea unor planuri ale guvernului de a taxa sectorul agricol după metodologii noi.

În urma unei ședințe ținută miercuri, cu participarea cultivatorilor de sfeclă de zahăr și a producătorilor de oleaginoase, asociația a spus că criza culturilor mari (cereale, oleaginoase, sfeclă etc.) s-a adâncit în R. Moldova, pe fondul scumpirii mari a motorinei, îngrășămintelor, transportului și pieselor de schimb, printre altele.

Agricultorii se plâng de asemenea de aglomerația din portul Giurgiulești, pe care o pun și pe seama numărului mare de camioane ucrainene.

În comunicatul dat după ședința din 21 octombrie, agricultorii cer de asemenea prelungirea restricițiilor („licențierii”) la importul de cereale și oleaginoase până la cel puțin 31 mai 2027, spunând că prețurile mult mai mici practicate de agricultorii din Ucraina vecină i-ar ruina, dacă s-ar renunța la actualele limite.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul a renunțat să le mărească TVA, dar fermierii încă nu sunt împăcați și avertizează că pot protesta din nou

„Prețul mediu la floarea soarelui în țara vecină este cu aproximativ 2 lei mai mic față de Moldova. Prețuri de achiziții la grâu și porumb sunt mai mici cu circa 1 leu comparativ cu prețurile din Moldova (...) Fără protecția pieței interne după 31 octombrie putem aștepta invazia cerealelor și oleaginoaselor din țara vecină, ceea ce ar fi o catastrofă financiară pentru agricultorii autohtoni”, se spune într-un comunicat de presă de la Asociația „Forța Fermierilor”.

Restricțiile pentru unele produse ucrainene au fost introduse cu titlu temporar în toamna anului 2023, iar de atunci au fost reînnoite repetat, din cauza protestelor producătorilor interni.

Noul avertisment al fermierilor vine la scurt timp după ce guvernul lui Vasile Tofan a renunțat la o anumită mărire de TVA pentru produse agricole, spunând că astfel „a auzit” vocea agricultorilor, iar aceștia au reacționat fără mare entuziasm, spunând că măsura este insuficientă.

Eventuale proteste ale fermierilor după expirarea termenului de 30 octombrie ar putea coincide cu cele propuse de opoziția politică, în frunte cu PSRM, care a spus că vrea să scoată în stradă cât mai multe grupări antiguvernamentale la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Statele Unite ale Americii au oferit un grant de 1,2 milioane de dolari pentru întărirea securității cibernetice a companiei de telecomunicații Moldtelecom, subliniind că proiectul va putea fi extins și la alte firme, dacă vor dori și va contribui pe plan mai general la securitatea cibernetică a țării.

Ceremonia de semnare a grantului, care este însoțit de o investiție privată de alte 2,5 milioane de dolari, a avut loc joi dimineață la Chișinău, cu participarea ambasadorului SUA Joseph Mark Burkhalter, a lui Claudiu Năsui, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a reprezentanților Moldtelecom și ai unor structuri și companii americane specializate în securitate cibernetică.

Reprezentanții SUA au subliniat că asistența din partea Washingtonului, canalizată prin Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare (USTDA) este destinată securității cibernetice a statului moldovean, dar și a sectorului privat al economiei moldovene.

Ei au mai spus că pe baza grantului anunțat joi se va deschide un centru de combatere a atacurilor cibernetice, cu tehnologie americană. De el va beneficia Moldtelecom, dar se pot adăuga și alți actori din telecomunicații.

Ministrul Năsui a mulțumit SUA pentru grantul oferit, spunând că el demonstrează că „Moldova nu este singură”.

• Citește și: Guvernul declară „Trump Liberty Line”, linia electrică Strășeni-Gutinaș, proiect de importanță națională

Mai ales de când cu războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei vecine, R. Moldova beneficiază de numeroase ajutoare externe pentru consolidarea securității ei cibernetice, inclusiv pe fondul războiului „hibrid”, informațional, rusesc.

Reprezentanții guvernului moldovean la ceremonia de joi au subliniat că R. Moldova a devenit un exemplu pentru alte țări europene în ce privește combaterea unor asemenea amenințări, în anii de când este nevoită să le facă față.

Ceremonia de semnare a grantului din partea SUA a avut loc la numai o zi după ce ambasadorul Mark Burkhalter s-a întâlnit la Chișinău cu premierul Vasile Tofan și ministrul de Externe Mihai Popșoi pentru a discuta ceea ce ambasada SUA a numit într-un comunicat „oportunitățile de investiții ale Statelor Unite în Republica Moldova”. Nu s-au dat detalii.

La discuții a fost prezentă Caroline Vik, Ofițer șef pentru politici al Corporației Financiare Internaționale pentru Dezvoltare a SUA (DFC). DFC este o structură creată în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, în 2018, având printre scopurile prioritare promovarea intereselor economice ale SUA pe plan internațional, împreună cu interesele lor de politică externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat că în primele nouă luni ale anului curent a înregistrat un profit de 22,7 de milioane de lei, în ceea ce numește într-un comunicat de presă „o îmbunătățire semnificativă față de anii precedenți”.

CFM a avut în 2024 pierderi de 320 de milioane de lei, iar în 2025, de 85 de milioane.

Întreprinderea pune evoluția pozitivă pe seama transformărilor și investițiilor din ultima vreme, promovate de Guvern, amintind printre realizări plata integrală a salariilor restante ale angajaților săi. Plățile fuseseră întârziate la începutul anului curent, afectând cel puțin o mie de angajați feroviari, care au trebuit să ia concediu forțat.

În comunicatul de joi se mai spune că întreprinderea continuă procesul de restructurare, inclusiv separarea în două societăți pe acțiuni: CFM Marfă și Pasageri și CFM Infrastructură.

La începutul anului curent, autoritățile de la Chișinău anticipau că reforma, începută în mai 2025, va fi gata la jumătatea anului curent, și o justificau inclusiv prin nevoia de adaptare la standardele europene în domeniu, în contextul pregătirilor de aderare la UE, din care Moldova ar vrea să facă parte deja la sfârșitul deceniului curent.

În septembrie, autoritățile au anunțat un nou termen pentru încheierea reorganizării CFM, anume sfârșitul anului curent.

CFM a mai spus joi, printre altele, că se străduiește să atragă „noi fluxuri de mărfuri” și să verifice mai eficient capacitățile existente.

Recent, guvernul de la Chișinău a acceptat o cerere a autorităților ucrainene de a permite în condiții avantajoase tranzitul exporturilor ucrainene, mai ales grâne, pe calea ferată, în condițiile în care Rusia bombardează tot mai intens porturile ucrainene de la Dunăre și Odesa, lovind tot mai multe nave de marfă în Marea Neagră.

• Vezi și: Între solidaritate și câștig. R. Moldova a acordat Ucrainei o reducere masivă de tarif pentru tranzitul feroviar de mărfuri

Calea Ferată din Moldova a început să aibă probleme grave mai ales din 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori.

Situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa din cauza războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina s-au angajat în schimburi de atacuri în cursul nopții, soldate cu șapte morți de partea ucraineană, au declarat joi autoritățile de la Kiev, la scurt timp după ce trimisul președintelui american Donald Trump a purtat discuții cu liderul rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg.

Trump a încercat să adopte un ton optimist după întâlnirea de miercuri a trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin, afirmând că negociatorii sunt „poate mai aproape ca niciodată” de încheierea războiului.

Kremlinul a dat de înțeles că este deschis, „în principiu”, la reluarea discuțiilor trilaterale între cele două părți și Statele Unite. Zelenski a afirmat că și Ucraina susține reluarea discuțiilor trilaterale.

Însă atacurile nu au încetat după vizită.

• Vezi și: Putin spune că Rusia este gata să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA în noiembrie

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiha, a declarat joi, după noile atacuri, pe X că „politica de conciliere, servilismul și lingușirea” nu vor pune capăt războiului purtat de Rusia.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că două persoane au fost rănite în urma unui roi de 630 de drone lansate către regiune, dintre care 163 se apropiau de capitala Rusiei.

Guvernatorul regiunii Tula, situată în apropiere, a declarat că apărarea aeriană rusă a distrus 70 de drone. Un alt bărbat a fost rănit în regiunea Lipețk, a precizat guvernatorul acesteia.

În Ucraina, atacurile au provocat moartea unui bărbat în regiunea Sumi și a unei femei în Harkov, ambele localități situate în nord-estul țării, precum și a trei persoane în sud-estul regiunii Zaporijia și a două persoane în regiunea Donețk, din est, au declarat autoritățile.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe rețelele sociale că atacurile au rănit 15 persoane în capitala ucraineană.

El a precizat că atacurile au avariat infrastructura metroului la podul Pivdennii, ceea ce, potrivit oficialilor, a restricționat traficul între anumite părți ale orașului.

Forțele aeriene ucrainene au dat un avertisment în primele ore ale dimineții cu privire la „mai multe rachete balistice îndreptate spre Kiev” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.

Forțele armate ruse au lansat în cursul nopții un „atac de amploare” asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa din Ucraina, precum și asupra navelor utilizate de armata ucraineană, a declarat joi Ministerul rus al Apărării.

În R. Moldova nu s-au semnalat joi dimineață incidente cu drone rătăcite, devenite frecvente în ultimele luni, pe fondul atacurilor rusești din sudul Ucrainei.

Într-o emisiune televizată, miercuri seară, ministrul de Externe Mihai Popșoi a spus că înmulțirea acestor incidente ar putea face Moldova să riposteze mai ferm decât până acum, dând de înțeles că s-ar putea ajunge la expulzarea ambasadorului agreat al F. Ruse.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.