Conceptul reformei administrației publice locale prezentat de Guvern la începutul lunii aprilie prevedea că cele 32 de raioane ale R. Moldova vor fi reorganizate în zece. La început de octombrie, Guvernul a anunțat o altă hartă, cu doar trei regiuni – Nord, Centru și Sud, cu sediile la Bălți, Chișinău și Cahul.
Premierul Vasile Tofan a spus că aceste regiuni vor avea mai puține competențe și mai puțini funcționari decât actualele administrații raionale, în timp ce primăriile „vor deveni mai puternice”.
Nicolae Negru crede că guvernarea și-a schimbat viziunea din cauza constrângerilor economice: cu o gaură de 23 de miliarde de lei în buget, statul vrea să comprime cheltuielile administrative, lichidând consiliile raionale și subdiviziunile lor. „Este adevărat că această reformă o să coste, dar în viitor vom avea economii”, spune analistul.
El amintește că reforma teritorial-administrativă este și o condiție impusă Republicii Moldova de Uniunea Europeană. „Avem 1,9 miliarde de euro promise de Uniunea Europeană pentru creșterea economică. Dacă nu facem această reformă, nu primim acești bani”, precizează Negru.
Guvernul susține că viitoarele regiuni vor nu vor presta servicii cetățenilor, iar rolul lor va fi de dezvoltare regională: să sprijine cooperarea dintre primării, să pregătească proiecte mari și să atragă finanțări.
„Și acest lucru este în concordanță cu politicile Uniunii Europene, care promovează dezvoltarea regiunilor. Eu cred că acest proiect țintește și în suportul Uniunii Europene pentru dezvoltarea regiunilor”, adaugă Igor Boțan.
Propunerea de reformă urmează să ajungă în Parlament în această toamnă. Experții spun că, pentru schimbarea hărții administrative, nu va fi nevoie de modificarea Constituției, chiar dacă aceasta prevede, la articolul 110, că „teritoriul Republicii Moldova este organizat în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”.
„Există o hotărâre a Curții Constituționale din 2002 care spune că denumirea de «raion» este generică. Deci, poți specifica: «regiune», «județ», poți să-l numești cum vrei. E la latitudinea Parlamentului”, explică Boțan.
Alte subiecte discutate în această ediție:
- Ce ar trebui să se întâmple ca să nu se repete iar și iar același scenariu: o dronă ajunge în R. Moldova, autoritățile condamnă incidentul, este convocat ambasadorul Rusiei, dar nimic nu se schimbă?
- În ce măsură ar putea opoziția să transforme nemulțumirile populației legate de majorarea tarifelor într-un catalizator pentru un val de proteste la iarnă?
- Cum se explică faptul că fracțiunile parlamentare de opoziție cu orientări diferite s-au unit brusc împotriva puterii și au inițiat o procedură de suspendare a președintei Maia Sandu?
În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră europalibera.md.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
