Filozofia reformei raioanelor este axată pe patru piloni, spune premierul Vasile Tofan: mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul II, mai puțini funcționari și „primării mai puternice”.
Guvernul propune, în locul celor 32 de raioane din prezent – trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Regiunea Nord va avea 514.000 de locuitori și va deservi locuitorii din 11 raioane. Centrul de reședință va fi la Bălți.
Regiunea Centru va fi cea mai numeroasă și va avea centrul la Chișinău; va deservi 670.000 de locuitori, din 13 raioane. Sudul va lua locul a șapte raioane, în care locuiesc 280.000 de oameni. Capitala va fi la Cahul.
Municipiile Chișinău și Bălți, autonomia găgăuză și municipiul Taraclia vor avea un statut separat.
Guvernul își propune să meargă în Parlament cu reforma în această toamnă. Dacă Legislativul o va adopta în forma propusă de Executiv, harta R. Moldova se va schimba după viitoarele alegeri locale din 2027.
„Rolul regiunilor este să se concentreze, în primul rând, pe subiecte de strategii, coordonare, dezvoltare regională și proiecte mari, să ajute primăriile și să atragă finanțări”, a spus Vasile Tofan.
Premierul spune că serviciile publice oferite în prezent de raioane se vor muta la primării. Sistemul de învățământ – pentru care o reformă separată prevede centralizarea – nu va fi afectat.
Întrebat ce economii va genera reforma, Tofan s-a ferit să numească o cifră, spunând că nu vrea să „creeze anxietate în sistem”.
Nu a fost precizat nici câți oameni vor rămâne fără slujbe.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a precizat că reforma administrativă se pliază și pe obiectivele de investiții ale Planului de creștere a R. Moldova, un pachet de sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro, oferit de Uniunea Europeană în perioada 2025-2027.
Din 2028, Moldova speră să beneficieze de un nou pachet european, modificările administrative urmând a fi cu atât mai importante, cred reprezentanții Guvernului.
Ce și cum vor alege cetățenii în 2027
La alegerile locale de anul viitor, veți primi trei buletine: pentru Consiliul Local, pentru funcția de primar și pentru Consiliul Regional. Consilierii regionali vor alege președintele și vicepreședintele regiunii.
Concomitent cu reforma raioanelor, va continua și amalgamarea primăriilor. După alegerile din 2027, autoritățile se așteaptă ca în regiunea Nord să existe 81 de „primării puternice” în loc de 306 existente acum; în cea de Centru 96, față de 349, iar în cea de Sud 48, față de 165.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, spune că vor fi create echipe administrative ale regiunilor, care vor oferi suport regional de coordonare și planificare.
Competențele exacte ale regiunilor și echipelor manageriale vor fi descrise în pachetul legislativ care fi votat de Parlament.
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cea mai reprezentativă organizație a administrațiilor locale din țară – un critic acerb al amalgamării primăriilor – vede cu ochi buni înlocuirea raioanelor cu regiuni.
„Ca structuri administrativ-teritoriale, raioanele sunt depășite complet. Practic, nu mai au contact cu primăriile, nu pot să le ajute”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al CALM, pentru Europa Liberă.
Furdui atrage atenția că nu este clar cum vor fi organizate și finanțate cele trei regiuni sau cum „se vor corela” ele cu alte structuri ale statului.
Președintele Consiliului Raional Fălești, Vadim Roșca, ales din partea Partidului Social Democrat European (PSDE), sprijină și el reforma propusă de Guvern.
„Cred însă că centrele de reședință ale regiunilor nu ar trebuie să fie la Bălți, Chișinău și Cahul, deoarece oamenii de acolo sunt rupți de realitățile locale. Sunt de părere că viitorii conducători ai regiunilor trebuie să fie aleși prin votul direct al oamenilor și nu de Consiliile Regiunilor”, susține Roșca, care critică însă modul în care a fost făcută amalgamarea primăriilor.
Se poate face reforma administrativ-teritorială fără modificarea Constituției?
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune pentru Europa Liberă că da. El consideră că modificarea noțiunii de „raion” – cum e în Constituție – cu „regiune” nu contravine legii fundamentale. Tănase invocă o decizie anterioară a Curții Constituționale cu privire la desovietizare, termenul „raion” fiind o moștenire sovietică. „Noțiunea de raion [în Constituție] este un termen generic. Constituția nu este un dicționar explicativ al limbii române. Aceste termen generic te obligă să creezi administrația publică locală de nivelul doi și nu contează cum este numit – raion, regiune sau județ.”
Așa că denumiri precum „raion”, „regiune” sau „județ” – crede Tănase – pot fi folosite fără probleme, atât timp cât substanța și structura instituțională corespund nivelului doi.
O scurtă istorie a reformelor teritorial-administrative
După destrămarea Uniunii Sovietice, R. Moldova a moștenit modelul sovietic cu 40 de raioane. Până în 1998, numărul lor a ajuns la 38, inclusiv cinci în regiunea separatistă transnistreană.
În 1998, raioanele de pe malul drept al Nistrului au fost comasate în nouă județe, ulterior ajungând la zece, după modelul românesc.
În 2001, comuniștii au insistat pe revenirea la raioane, iar noua reformă administrativ-teritorială, încheiată în 2003, prevedea 32 de raioane – o întoarcere, de fapt, la o centralizare de tip sovietic.
Guvernările ulterioare au vorbit despre nevoia unei reforme administrativ-teritoriale, dat fiind gradul înalt al fragmentării țării. Abia în 2023, guvernarea pro-occidentală PAS și-a asumat reforma. În august 2026, a finalizat amalgamarea voluntară, care a presupus unirea primăriilor mici.
În prezent, este în derulare amalgamarea normativă care presupune unirea obligatorie a primăriilor care nu s-au comasat, din diferite motive, în prima etapă a reformei. Reforma administrativ-teritorială ar urma să fie încheiată anul viitor, când vor avea loc alegeri locate, după care în Moldova ar urma să rămână doar 292 de primării, față de 892 în prezent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
