Europa Liberă a elaborat o hartă interactivă care descrie succesul amalgamării voluntare.
Dacă locuiești într-un sat mic din raionul Ungheni, șansele că acesta s-a amalgamat deja, de bună voie, cu cele învecinate pentru a forma o singură primărie de cel puțin trei mii de locuitori sunt de aproape sută la sută. Satul Măcărești este singurul din raion care nu s-a unit cu nimeni, având deja peste 3.000 de locuitori.
Dacă ești însă dintr-un sat mic din raionul Șoldănești sau Criuleni, șansele că a rămas neamalgamat – urmând să fie inclus prin decizie de sus într-o primărie mai mare – sunt foarte ridicate.
Dacă locuiești într-un mic sat din Găgăuzia, acolo reforma nu a început deloc – nu a fost comasată nicio primărie din cauza că Adunarea Populară (legislativul local) nu are mandat deplin de mai bine de un an și nu poate aviza decizii de amalgamare.
Începută în 2024, reforma administrativă ar trebui să se încheie înainte de alegerile locale așteptate în toamna lui 2027, iar numărul primăriilor din Republica Moldova - să se reducă de trei ori, de la 892 la 292. Prima etapă - cea amalgamării voluntare a localităților mici - s-a încheiat la 31 august, a doua - a amalgamării normative a localităților mici care nu s-au unit voluntar în primării mai mari - începe acum.
Primăriile noi formate prin comasare voluntară primesc ajutoare de la bugetul central. În total, primăriile comasate voluntar vor primi 4,5 miliarde de lei din bugetul de stat, prin trei tipuri de stimulente: pentru pregătirea procesului (în 2026), pentru dezvoltarea infrastructurii (3.000 de lei per locuitor) și post-amalgamare (acordat noilor structuri începând din 2028).
Pentru faza normativă, autoritățile centrale au la dispoziție trei căi: crearea unor clustere noi; alipirea primăriilor rămase la clusterele create în etapa voluntară; păstrarea ca unități autonome a primăriilor ce depășesc pragul de 3.000 de locuitori (sau fuzionarea acestora cu comune mai mici).
În ce privește Găgăuzia, unde există 26 de localități, guvernul a spus că impasul de acolo este „temporar” și că primăriile mici vor fi comasate după alegerile din autonomie, care vor avea loc pe 15 noiembrie și care ar trebui să dea o nouă Adunare Populară și un nou bașcan.
Curiozitățile amalgamării voluntare
Cel mai mare cluster de localități în urma amalgamării voluntare încheiate pe 31 august s-a format în jurul municipiului Ungheni – are o populație de 42,3 mii de oameni.
În raioanele Leova și Basarabeasca au rămas câte o singură primărie numărând sub trei mii de locuitori, care nu a vrut să se unească cu nimeni. Și nu neapărat pentru că nu ar vrea.
Satul Borogani, de exemplu, invocă motive „obiective” - are 2.733 de locuitori și este cea mai mare localitate rurală din raionul Leova, iar cea mai apropiată localitate cu care s-ar putea uni, Iargara, este situată la o distanță de 10 km, iar căile de acces sunt într-o stare deplorabilă.
Dar unul dintre cele mai „ghinioniste” sate din R. Moldova la capitolul amalgamare este Sturzovca, raionul Glodeni: acestuia nu i-au ajuns doar doi oameni pentru a atinge pragul de 3.000 de locuitori care i-ar fi dat dreptul de a-și păstra propria primărie.
Fostul secretar general adjunct al Guvernului, Adrian Ermurachi, co-director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, o organizație neguvernamentală, spune că satelor care nu s-au amalgamat voluntar – din cauza neînțelegerilor în consiliile locale sau din motive politice, anti-reformă – se pot confrunta cu dificultăți în etapa amalgamării obligatorii.
Comunitățile care au făcut deja efortul de a se uni voluntar – atrase de stimulentele financiare oferite de la centru – privesc cu scepticism posibilitatea ca alte sate să le fie alipite din oficiu, a spus Ermurachi într-o discuție cu Europa Liberă.
Nici amalgamarea voluntară făcută în mare viteză nu este neapărat un succes garantat: „Încă mai trebuie să înțelegem care este eficiența, cât de naturală a fost amalgamarea și care va fi rezultatul ei direct pentru oameni”, mai spune expertul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.