Cât estimați că veți cheltui la iarnă, din venitul lunar al familiei, pentru încălzire? Click pentru a participa la un SONDAJ
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a majorat pe 28 septembrie, pentru a doua oară în mai puțin de o lună, tariful la gaz. În două salturi, un metru cub de gaz a crescut de la 14,42 lei, cât era în august, la 26,13 lei, din octombrie – o majorare de peste 80%.
ANRE a ridicat și tariful pentru căldură. Consumatorii din Chișinău vor plăti 3.277 de lei pentru o gigacalorie, cu peste 60% mai mult decât până acum. La Bălți, agentul termic va fi și mai scump – 3.374 de lei per gigacalorie, majorarea fiind de peste 53%.
Locuitorii unor orașe mai mici vor plăti și mai mult. La Anenii Noi, o gigacalorie va costa 3.544 de lei, la Ungheni – 3.835, la Glodeni – 4.322 și la Comrat – 4.393 lei.
ANRE a explicat că tariful la gaz a fost majorat din cauza instabilității de pe piața internațională. La rândul lor, producătorii și furnizorii de agent termic și-au argumentat solicitările prin creșterea costurilor de producere, în special, a cheltuielilor pentru gaz.
Autoritățile nu exclud că și tarifele la energie electrică ar putea să fie majorate.
Premierul Vasile Tofan a recunoscut în Parlament că iarna care vine „va fi grea la nivel de tarife” și a promis compensații pentru cât mai multe familii cu venituri mici.
Cât de mult vor bate la buzunar noile tarife
Familia lui Ion Burduja din Bălți este formată din patru persoane și locuiește într-un apartament de 65 m.p. dintr-un bloc tipic sovietic, cu nouă etaje, din cartierul „Dacia”, conectat la sistemul de încălzire centralizată.
Ion spune, într-o discuție cu Europa Liberă, că în sezonul trecut a plătit pentru căldură, în total, în jur de 20.000 de lei.
„Cu noul tarif, cred că numai cheltuielile pe căldură vor crește cu peste 10 mii de lei la un venit mediu lunar al familiei mele de aproximativ 35 de mii de lei. Desigur, va fi o povară greu de dus pentru familia mea cu doi copii minori”, estimează bărbatul.
Economistul Marin Gospodarenco, director al Centrului Analitic „Economica”, a făcut și el un calcul: la un consum lunar mediu de 150 metri cubi de gaze, moldovenii vor scoate din buzunar în jur de 4.000 de lei, cu 1.410 lei mai mult decât în sezonul trecut.
Facturile cresc cu zeci de procente, iar veniturile – doar cu câtevaMarin Gospodarenco, Centrul „Economica”
La Chișinău, pentru 1-1,5 gigacalorii, proprietarul unei locuințe va scoate din buzunar suplimentar între 800 și 1.200 de lei în fiecare lună din sezonul de încălzire.
Expertul spune că cifrele respective trebuie raportate și la veniturile oamenilor.
„Pensia medie pentru limită de vârstă este de circa 4.450 de lei, iar salariul mediu brut – de aproape 16.900 de lei. După ce scădem inflația, salariile au crescut într-un an cu doar 2-3%. Altfel spus, facturile cresc cu zeci de procente, iar veniturile – doar cu câteva”, explică Marin Gospodarenco.
Efectul domino al majorărilor de tarife
În comentariul său pentru Europa Liberă, economistul anticipează că scumpirile nu se vor opri doar la gaz și căldură.
„Energia este un cost pentru aproape orice afacere, așa că în lunile următoare ne putem aștepta la ajustări de prețuri la pâine, lactate, legumele din sere, transport și serviciile din alimentația publică”, spune expertul.
Banca Națională a Moldovei (BNM) prognozează pentru perioada următoare o crește a inflației sub 9%, în timp ce ținta este de 5%. Dar BNM a ridicat brusc, cu 1,5 puncte procentuale, rata de bază până la 9%, ceea s-ar traduce prin credite mai scumpe pentru populație și companii.
Presiunile financiare provocate de creșterea facturilor i-ar putea face pe unii oameni, mai ales pe cei cu venituri mici, să renunțe la anumite produse din coșul alimentar și medicamente.
Pentru economia R. Moldova, majorarea tarifelor ar putea duce la un consum redus, adică vânzări mai slabe și amânarea investițiilor, pe fondul incertitudinilor.
◉ SONDAJ
Incertitudini privind compensațiile
Guvernul și-a revăzut planurile inițiale și a promis că va oferi compensații pentru cel puțin 620 de mii de gospodării, dar, deocamdată, nu are destui bani pentru asta. Pentru programul „Ajutor la contor”, în buget sunt prevăzute doar 550 de milioane de lei, în timp ce necesarul e de cel puțin 2,5 miliarde de lei.
Acum câteva zile, în marja participării sale la Adunarea ONU la New York, premierul Vasile Tofan s-a întâlnit cu mai mulți demnitari străini, cerându-le ajutor.
Printre aceștia s-a numărat și premierul Norvegiei – țară care a oferit milioane de euro Republicii Moldova, începând cu 2022, pentru atenuarea crizei energetice și acordarea compensațiilor la facturi.
Vezi și un reportaj filmat anul trecut la Strășeni despre compensațiile acordate populației pentru încălzire în sezonul rece.
Tofan a spus că, la începutul lui octombrie, va face o vizită Bruxelles și că va solicita și acolo bani pentru compensații.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, declarase într-un recent interviu la postul public de radio, că în ultima perioadă, partenerii externi au o deschidere mai mică pentru a sprijini fondul de compensații, spunând că R. Moldova ar trebui să se bazeze pe bugetul de stat.
Autoritățile încă nu au anunțat condițiile de accesare a compensațiilor, bugetul disponibil și numărul de gospodării beneficiare. Cert este că cererile pentru ajutoare pot fi depuse începând cu 1 noiembrie.
Expertul Marin Gospodarenco spune că, deși scumpirile au „o explicație economică reală”, este important acum este ca ajutorul statului să fie „clar, suficient și să ajungă înainte de primele facturi” din sezonul rece, și nu după.
R. Moldova se confruntă cu o situație complicată social-economică, chiar dacă se bucură de un sprijin masiv din partea Uniunii Europene, prin Planul de creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Autoritățile spun că dificultățile economice sunt cauzate de războiul din Ucraina și de criza din strâmtoarea Ormuz, care a provocat creșterea prețurilor pe plan global.
Pe 26 septembrie, R. Moldova a intrat în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile. Acest regim special, criticat de opoziție, îi oferă guvernării PAS dreptul să adopte decizii rapide, inclusiv prin derogare de la lege, în cazul în care apar perturbări în aprovizionarea cu gaze, carburanți, energie electrică sau apă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
