Croația va face eforturi pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Albaniei și Macedoniei de Nord, cît timp va deține președinția UE în următoarele șase luni.

„Vom face tot posibilul să depășim problemele și să deblocăm impasul de la summit-ul din octombrie 2019 '', a declarat premierul croat Andrej Plenković în 2 ianuarie, o zi după ce țara sa a preluat pentru prima oară președinția rotativă a blocului pan-european.

Anul trecut, Franța și Olanda au blocat începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albaniat, stârnind dezamăgire și îngrijorare în Balcanii de Vest, undet Rusia și China caută să își întărească influența.

Croația, care a devenit membră a UE în 2013, e ultima țară primită în blocul comunitar european.

Guvernul croat consideră extinderea UE una dintre prioritățile mandatului săi la președinția Uniunii pentru președinția UE, care va include și gestionarea Brexit-ului la sfârșitul acestei luni și lansarea negocierilor post-Brexit.

Comisia Europeană susține că țările UE au importat hidrocarburi rusești în valoare de 209 miliarde de dolari de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Anunțul de marți vine în contextul disputei privind dependența energetică a Europei de Rusia, amplificată de recenta înțelegere a președintelui american Donald Trump cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale.

Estimarea Comisiei este mai mică decât cea prezentată de vicepremierul rus responsabil de sectorul energetic, Aleksandr Novak, care a afirmat, pe 12 octombrie, că livrările către țările UE au totalizat 320,7 miliarde de dolari din 2022 până în prezent. Potrivit lui, numai în primele nouă luni ale anului 2026, acestea ar fi însumat 21,3 miliarde de dolari.

Comisia Europeană afirmă că blocul comunitar își reduce dependența de energia rusească și urmărește să elimine toate importurile de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 12%, în prezent.

„Suntem angajați pe termen lung, iar această tendință este foarte clară”, a declarat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen.

Totuși, Rusia rămâne al doilea furnizor de gaze naturale lichefiate (GNL) al Uniunii, după Statele Unite, cu aproximativ 17% din importuri în 2026. Franța a fost cel mai mare importator de GNL rusesc din UE în primul trimestru al anului 2026, urmată de Belgia și Spania. Ungaria și Slovacia beneficiază în continuare de derogări care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte.

În acest context, ministrul de externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, a atras atenția că suma invocată de Moscova depășește cele 218,7 miliarde de euro acordate de UE ca sprijin Ucrainei de la începutul războiului. Ea a pledat pentru folosirea activelor rusești înghețate, care ar putea aproape dubla ajutorul oferit Kievului.

Președintele american Donald Trump a anunțat pe 9 octombrie că a convenit cu liderul rus Vladimir Putin asupra livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. Anunțul a fost criticat de mai multe țări europene. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat statele europene de „ipocrizie”, susținând că acestea continuă să finanțeze Rusia, în timp ce critică decizia Washingtonului.

• Te-ar putea interesa și: Trump încheie o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină. Ucraina o numește un „cadou”

Într-un mesaj publicat pe Truth Social pe 12 octombrie, Trump a apărat decizia administrației sale, afirmând că a procedat corect pentru a proteja interesele americanilor și invocând sumele plătite Rusiei pentru energie de către europeni.

Între timp, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pentru AFP, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale din Bangkok, că livrările suplimentare de motorină rusească ar putea avea un efect neglijabil asupra prețurilor.

„Volumele nu au nicio semnificație macroeconomică”, a spus Dombrovskis, adăugând că există îndoieli serioase că Rusia poate furniza cantitățile anunțate și că motorina ar respecta standardele de calitate americane.

Prețurile carburanților au crescut pe fondul războiului declanșat de Statele Unite împotriva Iranului la 28 februarie. Dombrovskis a avertizat că șocul inflaționist provocat de conflictul din Orientul Mijlociu ar putea dura mai mult decât se anticipa, iar Comisia Europeană ar putea revizui în sus prognoza inflației pentru 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat adoptarea în Ucraina a unei noi legi a minorităților naționale, care extinde folosirea limbilor maghiară sau română, dar nu și al rusei, înlăturând un obstacol în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm”, a scris Dan pe Facebook marți, când noua lege ucraineană a fost promulgată de omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Luni, când legea ucraineană obținea votul legislativului de la Kiev, Ungaria a confirmat că aprobarea ei înseamnă că Budapesta nu se mai opune începerii de către Ucraina a negocierilor de aderare pe încă două grupuri de capitole (clustere), odată cu vecina ei de integrare în UE, R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a adoptat legislație menită să consolideze statutul limbii ucrainene, de obicei prin favorizarea ei în dauna rusei, care fusese dominantă în multe domenii.

Aprobând noua lege, luni, liderii politici de la Kiev au dat asigurări că drepturile mai mari pentru limbile oficiale din UE vorbite pe teritoriul Ucrainei nu vor submina poziția limbii de stat, ucraineana.

Atât Bucureștiul, cât și Budapesta au spus separat, în replică la adoptarea noii legislații că vor urmări aplicarea ei în practică în regiunile unde trăiesc etnici maghiari și români.

Pe de altă parte, presa din România a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că trei organizații de etnici români din Ucraina au avertizat conducerea de la București că legea pregătită la Kiev nu merge destul de departe.

„Am ajuns la concluzia că, deși proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română și care, în forma de acum, trebuie îndreptate”, se spune într-un memoriu trimis la București de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2026, de la 2,3% la 1,5%, și estimează că avansul economiei va fi mai lent decât se anticipa și în 2027. Noile estimări au fost publicate marți, 13 octombrie, în raportul „Perspectivele economiei mondiale” (World Economic Outlook).

Raportul avertizează că escaladarea conflictelor geopolitice și șocurile energetice pot alimenta inflația și afecta creșterea economică globală. În evaluarea misiunii sale din mai, FMI a evidențiat pentru Republica Moldova riscurile asociate războiului din Orientul Mijlociu și celui din Ucraina. Experții Fondului afirmă că prețurile ridicate la energie și condițiile financiare globale mai restrictive ar putea încetini economia și adânci dezechilibrele externe ale Moldovei.

În aprilie 2026, FMI prognoza o creștere economică de 2,3% pentru acest an, după ce coborâse estimarea inițială de la 2,5%. În noul raport, prognoza pentru 2026 a fost redusă la 1,5%. Pentru 2027, Fondul anticipează o creștere de 2,3%, față de 3,7% cât estima anterior. Economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025.

În privința inflației, FMI estimează o rată medie anuală de 7,4% în 2026, față de 7,8% în 2025. Pentru 2027, însă, anticipează o accelerare până la 9%. Prognoza pentru anul curent este mai mare decât cea din aprilie, când Fondul estima o inflație medie de 5,5%. În septembrie, inflația anuală din Republica Moldova a crescut la 8,6%, față de 6,96% în august, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în special din cauza scumpirii serviciilor și a gazelor naturale.

FMI estimează că deficitul contului curent al balanței de plăți va crește de la 19,7% din PIB în 2025 la 22% în 2026 și 22,8% în 2027. Rata șomajului ar urma să fie de 6,8% în acest an și să scadă la 3,6% în 2027.

• Citește și: Comisarul UE pentru economie spune că Moldova e la jumătatea calendarului de reforme și mai are de făcut două treimi

În 2026, economia Republicii Moldova ar urma să crească mai lent decât media de 1,7% estimată de FMI pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa. Pentru acest grup de țări, din care fac parte și România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina, Fondul anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,1% în 2027.

Perspectivele diferă considerabil în regiune. FMI estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, față de creșterea de 0,7% prognozată în aprilie. În schimb, Polonia ar urma să crească cu 3,4%, Bulgaria cu 2,6%, Ungaria cu 1,9%, iar Cehia cu 1,8%.

La nivel global, FMI prognozează o creștere economică de 3,1% în 2026 și de 3,4% în 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina continuă să primească informații secrete din partea Statelor Unite, a declarat marți ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, pe fondul îngrijorărilor apărute după ce Kievul nu a fost avertizat înaintea atacului rusesc cu rachete balistice din seara zilei de 12 octombrie.

„Probabil întrebați dacă primim informații secrete din partea americană. Da, continuăm această cooperare”, a spus Sibiha la Forumul de Securitate de la Varșovia, citat de presa ucraineană. Declarația vine pe fondul tensiunilor recente dintre Kiev și Washington privind atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Sibiha a confirmat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de 12 spre 13 octombrie, alarma aeriană a fost declanșată cu întârziere. El a explicat că întârzierea a fost legată de tipul special de armament folosit de Rusia. Ministrul a cerut, totodată, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și echipamente energetice, în perspectiva unei noi ierni în care Rusia continuă să atace Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 13 octombrie că cinci rachete balistice rusești au lovit în ajun infrastructura civilă din Kiev, fără ca Ucraina să primească în prealabil avertizări din partea partenerilor. Informațiile despre lansarea rachetelor sunt esențiale pentru salvarea vieților, a subliniat el într-un mesaj pe Telegram. Zelenski nu a precizat de ce nu a fost transmisă avertizarea și nici de la care dintre parteneri aștepta Ucraina să primească aceste informații.

• Vezi și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, a precizat că țintele au fost detectate de radare abia în timpul atacului. El a spus că Ucraina primește informații despre activitatea aviației strategice ruse, a navelor militare și lansările de rachete balistice atât din SUA, cât și din alte țări NATO. Potrivit lui, specialiștii ucraineni urmează să clarifice, împreună cu partenerii, motivele întârzierii.

Anterior, Financial Times, Axios și The Washington Post au relatat că oficiali americani ar fi avertizat Kievul că ar putea pierde sprijinul informațional și militar al SUA dacă Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Zelenski a mai afirmat că Ucraina nu a atacat obiective energetice rusești în cele două zile de după anunțul făcut pe 11 octombrie de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică și critică ucraineană. Kievul este pregătit pentru măsuri reciproce de dezescaladare, a spus președintele, cerând presiuni mai puternice asupra Moscovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastelor Bulgariei, în noaptea de luni spre marți, iar una dintre ele s-a scufundat, potrivit autorităților bulgare. Directorul Agenției Navale a Republicii Moldova, Igor Zaharia, a confirmat pentru Europa Liberă că una dintre nave, „Chelsea 3”, se îndrepta spre Republica Moldova. El a precizat că este „o navă de mărfuri generale”.

„Chelsea 3”, înregistrată la Odesa și navigând sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone aeriene în jurul orei 1:30, la aproximativ 15 mile marine de orașul Biala. Nava, lungă de 136 de metri, nu s-a scufundat, ci a rămas în derivă, fără echipaj la bord, înclinată într-o parte, în apropiere de Capul Sfântul Atanasie, potrivit postului public de radio bulgar BNR. Vasul plecase din portul turcesc Giresun și se îndrepta spre Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.

Agenția Navală a precizat ulterior pentru TV8 că nava nu transporta marfă și urma să fie încărcată cu semințe de floarea-soarelui la Giurgiulești.

Cei 15 membri ai echipajului — șapte ucraineni și opt cetățeni azeri — au fost evacuați și transportați la Varna. Cinci dintre ei au primit îngrijiri medicale.

A doua navă comercială s-a scufundat la aproximativ 17 mile marine est de localitatea Krapeț. Potrivit informațiilor preliminare citate de autoritățile bulgare, cinci membri ai echipajului fuseseră salvați, dar 11 erau încă dați dispăruți. Nava a fost identificată de presă ca Azov-Concord.

Incidentul are loc la câteva zile după un alt atac asupra unor nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine est de Biala. Atunci, nava „Alfa Watan”, sub pavilion togolez, s-a scufundat, iar cei 12 membri sirieni ai echipajului au fost dați dispăruți. O altă navă, „Able”, sub pavilion palauian, a fost avariată și a luat foc, potrivit BNR.

• Vezi și: România a distrus o dronă navală cu explozivi în preajma exploatării de gaze din Marea Neagră. Nicușor Dan și UE au condamnat Rusia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat din nou marți atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor Bulgariei și a cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere.

„Marea Neagră a devenit un nou front al escaladării războiului Rusiei în Ucraina. Acest lucru este inacceptabil”, a scris von der Leyen, marți, pe platforma X. „Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a adăugat ea.

Premierul bulgar Rumen Radev a convocat de urgență Consiliul de Securitate și a calificat atacurile drept „absolut inacceptabile”. El a anunțat că reprezentanții permanenți ai Bulgariei la NATO și Uniunea Europeană au fost informați și că intenționează să discute situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și să o convoace pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova.

Radev a declarat că, deocamdată, nu există dovezi clare cu privire la autorii atacurilor, dar a afirmat că rezultatul acestora este în avantajul Federației Ruse.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova va deschide oficial negocierile pentru încă două grupuri de capitole de aderare la Uniunea Europeană, marți, 13 octombrie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a patra Conferințe interguvernamentale Moldova-UE. Este vorba despre Clusterul 2 – „Piața internă” și Clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, reuniunea va începe la ora 21:00, ora Chișinăului, iar conferința de presă comună este programată pentru ora 22:00. La aceasta vor participa viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a cărui țară deține președinția rotativă a UE.

În ajun, Cristina Gherasimov a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare că decizia de a deschide încă două clustere „confirmă sprijinul unanim al statelor membre pentru aderarea Republicii Moldova la UE și recunoașterea progreselor realizate de țara noastră”.

• Te-ar putea interesa și: „Important e să ajungem în UE”. Ce cred politicienii de la Chișinău despre eventuale drepturi reduse în primii ani după aderare

Negocierile de aderare sunt organizate în șase clustere tematice. La 15 iunie, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Moldova-UE, desfășurate la Luxemburg, a fost deschis Clusterul 1 – „Valori fundamentale”. Ulterior, la 9 octombrie, a fost deschis Clusterul 6 – „Relații externe”.

Republica Moldova își propune să deschidă toate capitolele de negociere rămase până la sfârșitul anului.

Deschiderea noilor clustere are loc înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, când liderii UE vor discuta și subiecte legate de extinderea Uniunii.

Tot marți, la Luxemburg, sunt programate conferințe interguvernamentale de aderare cu Albania și Ucraina, potrivit Consiliului UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost obligat de Judecătoria Chișinău, în primă instanță, să prezinte scuze publice unor jurnaliști și reprezentanți ai societății civile pentru cuvintele jignitoare folosite la adresa lor. Potrivit hotărârii, scuzele urmează să fie prezentate în cadrul celei mai apropiate ședințe a Primăriei Capitalei.

Printre cei vizați se numără actorul și bloggerul Cătălin Lungu, jurnalistul Vitalie Călugăreanu și președintele comunității WatchDog, Valeriu Pașa. Cazul se referă la insultele adresate de edil în timpul unei ședințe a Primăriei din 9 decembrie 2024.

Hotărârea a fost pronunțată pe 8 octombrie de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, iar Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a anunțat-o pe 12 octombrie, calificând-o drept o victorie parțială.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă depusă de cinci persoane pentru apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Celelalte pretenții ale reclamanților, inclusiv Nata Albot și Mariana Rață, au fost respinse. Judecătorul a considerat că alte etichetări folosite de primar se încadrează în categoria „judecăților de valoare”.

• Citește și: Niciun referendum consultativ n-a produs vreodată rezultatul scontat. La ce speră Ion Ceban

Vitalie Călugăreanu a calificat hotărârea drept „destul de ciudată” și a avertizat că aceasta ar putea crea „un precedent periculos”, în contextul amplificării discursului de ură în mediul online, relatează Cotidianul. Jurnalistul a spus că așteaptă decizia motivată pentru a examina argumentele instanței.

Ion Ceban nu a comentat direct hotărârea, dar a acuzat, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, presiuni politice și a spus că va reveni cu detalii.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile. Avocatul Vitalie Enachi, contractat de CJI pentru a-i reprezenta pe reclamanți, urmează să atace hotărârea, potrivit organizației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministra de externe a Ungariei, Anita Orban, a salutat aprobarea luni de către parlamentul Ucrainei a unor drepturi sporite pentru etnicii maghiari, o condiție pusă de Budapesta ca să-și dea acordul pentru deschiderea de noi capitole ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Vorbind după o întâlnire cu colegul ei ucrainean Andrii Sibiha, la Luxemburg, Orban a mai spus că țara ei va monitoriza aplicarea în practică a noii legi ucrainene a minorităților.

Ungaria a blocat deschiderea așa-numitelor „grupuri” de negociere - domenii de politică la care țările candidate la aderarea la UE trebuie să-și alinieze legislația, acuzând Kievul că nu protejează drepturile minorității maghiare.

Kievul a afirmat de mult timp că respectă drepturile minorităților, dar a negociat cu Budapesta și a adoptat legislația, care mai are nevoie de semnătura președintelui Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare, potrivit AFP.

„A fost adoptată o lege ucraineană care garantează drepturile minorităților naționale fără a compromite statutul limbii ucrainene”, a declarat serviciul de presă al parlamentului.

Legea, a adăugat acesta, ar „extinde oportunitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale din Ucraina care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene” în sistemul de învățământ.

• Te-ar putea interesa și: Mai puține bariere până la aderare, dar și drepturi limitate după. Comisia Europeană propune reguli noi despre extindere

Sibiha a spus după întâlnirea cu Orban că speră ca mâine, marți, UE să ia o decizie privind deschiderea a încă două grupuri de capitole.

„Mâine, ne așteptăm ca UE să decidă în mod oficial deschiderea grupului tematic 2, „Piața internă”, și a grupului tematic 3, „Competitivitate și creștere economică incluzivă”. Am mulțumit părții maghiare pentru poziția sa constructivă în această privință”, a scris Sibiha pe X.

Este de așteptat ca Moldova și Ucraina să facă împreună acest nou pas spre aderare, așa cum au anticipat în mai multe rânduri în ultimele zile liderii de la Chișinău și Kiev, ca și oficialii Comisiei Europene.

Ambele țări vor să deschidă până la sfârșitul anului curent toate capitolele de negociere a aderării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova își îndeamnă membrii să poarte banderole albe pe mantii, în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării. Acțiunea, propusă pentru 30 de zile, a început pe 12 octombrie și nu presupune sistarea activității instanțelor.

Decizia a fost luată în unanimitate de Consiliul Executiv al Asociației, pe 9 octombrie, în aceeași zi în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat problemele de salarizare cu care se confruntă magistrații și soluțiile ce urmează să fie promovate în raport cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.

Deși protestul are o „formă simbolică”, în prima zi a acțiunii, o singură magistrată a ieșit să protesteze în fața Parlamentului – Marina Rusu, președinta Asociației „Vocea Justiției”, potrivit Moldova 1. Ea a explicat că ceilalți judecători nu au participat la manifestație după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a recomandat să nu întrerupă activitatea instanțelor.

„Judecătorii au acceptat, precizând că vor continua examinarea dosarelor, dar își vor manifesta dezacordul purtând panglici albe”, a declarat Rusu pentru postul public de televiziune.

Rusu a criticat proiectul noii legi, afirmând că acesta nu rezolvă problemele legate de remunerare, volumul mare de muncă și păstrarea specialiștilor în sistem. Ea a spus că ia în calcul să părăsească magistratura după 15 ani de activitate.

Principala nemulțumire a judecătorilor ține de formula de calcul a salariilor prevăzută în proiectul noii legi a salarizării în sectorul public. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proiectul majorează cu doar două clase salarizarea magistraților, dar reduce coeficientul de calcul de la 8,48 la 6,85. În consecință, un judecător cu o vechime de până la opt ani, care nu a trecut prin evaluare, ar urma să primească o majorare de aproximativ 560 de lei.

• Citește și: Salarii mai mari pentru bugetari, însă de la anul. Ce majorări vor primi profesorii, polițiștii, medicii etc.

CSM a propus majorarea cu zece clase a poziției de salarizare a judecătorilor și revizuirea coeficientului, astfel încât salariile lor să pornească de la nivelul celui al secretarului general de stat.

Potrivit calculelor prezentate de CSM, dacă s-ar fi menținut formula anterioară, raportată la salariul mediu pe economie, salariul unui judecător de primă instanță ar fi ajuns la aproximativ 52.200 de lei. Consiliul a cerut și opiniile Comisiei Europene și OSCE/ODIHR asupra proiectului, în special în privința respectării standardelor europene privind independența justiției.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au aprobat luni noi sancțiuni care vizează aproape 1.600 de persoane și entități asociate complexului militar-industrial rus, în încercarea de a limita capacitatea Moscovei de a produce armament și de a continua războiul împotriva Ucrainei.

Este cea mai mare extindere a listei de sancțiuni europene de la începutul invaziei ruse, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Potrivit acesteia, peste jumătate dintre cei vizați au legături cu lanțul de producție a rachetelor balistice.

Noile sancțiuni vizează companii și entități din sectoare precum construcțiile navale, aviația, electronica, repararea vehiculelor blindate și industria aerospațială.

„Facem producția armelor folosite de Rusia pentru a ucide ucraineni semnificativ mai dificilă, mai lentă și mai costisitoare”, a scris Kallas pe rețeaua X.

Măsurile prevăd înghețarea activelor deținute în UE de entitățile sancționate și interzicerea tranzacțiilor cu acestea. Potrivit The Kyiv Independent, lista include entități desemnate de statul rus drept parte a complexului militar-industrial sau care beneficiază de subvenții guvernamentale.

După această extindere, potrivit publicației, numărul persoanelor și entităților ruse vizate de sancțiunile europene depășește 4.500.

Chiar dacă unele dintre acestea nu au active în UE sau relații comerciale directe cu blocul comunitar, sancțiunile le-ar putea îngreuna colaborarea cu parteneri din alte țări.

Într-o postare ulterioară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat adoptarea noului pachet de sancțiuni al UE, care vizează complexul militar-industrial al Rusiei. El a acuzat Moscova că refuză armistițiul energetic propus de Statele Unite și continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei.

Zelenski a afirmat că, numai luni, forțele ruse au atacat șase obiective energetice, iar 33 de persoane au fost rănite în diferite regiuni ale țării.

„O presiune mai mare asupra entităților ruse, în special a celor implicate în producția de rachete balistice și drone Shahed, este un semnal corect și indispensabil dacă vrem cu adevărat să punem capăt războiului Rusiei”, a scris liderul ucrainean pe rețeaua X, mulțumind șefului Consiliului European, António Costa, șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și statelor membre pentru adoptarea sancțiunilor.

Cu informații de la AFP, Reuters, The Kyiv Independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O persoană și-a pierdut viața, iar 11 au fost rănite în urma unui nou atac asupra Aeroportului Internațional „Regele Khalid” din Riad. Victima este un cetățean pakistanez, potrivit autorităților.

Forțele coaliției conduse de Arabia Saudită au anunțat că, pe 11 octombrie, un proiectil neidentificat a lovit terminalul pentru pasageri nr. 4 al aeroportului din Riad, provocând un incendiu.

Atacul este al patrulea din ultima săptămână, după ce coaliția saudită a lansat o ofensivă militară împotriva rebelilor houthi din Yemen. În urma unui atac asupra aeroportului, pe 10 octombrie, au murit 13 persoane, iar peste 300 au fost rănite. Rebelii houthi, susținuți de Iran, și-au revendicat atacurile. Aeroportul rămâne închis după cea mai recentă lovitură.

Administrația Federală a Aviației din SUA a îndemnat companiile aeriene americane să manifeste prudență în zborurile spre Arabia Saudită sau deasupra teritoriului acesteia, invocând riscurile de securitate generate de conflict și posibilele perturbări ale sistemelor de navigație.

Mișcarea houthi „Ansar Allah” controlează o mare parte din Yemen, inclusiv capitala Sanaa. Arabia Saudită a intervenit în războiul din Yemen în 2015, de partea autorităților recunoscute internațional, conducând o coaliție arabă împotriva rebelilor.

Armistițiul dintre Riad și houthi, încheiat în 2022, a încetat în iulie 2026. De atunci, rebelii au atacat obiective petroliere și infrastructura civilă din Arabia Saudită, iar Riadul a răspuns cu lovituri aeriene.

Pe 10 octombrie, președintele american Donald Trump a condamnat atacul asupra aeroportului și a declarat că SUA ar putea decide „foarte repede” să se alăture loviturilor saudite împotriva rebelilor.

Cu informații de la Reuters și Associated Press.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Kremlinul nu are deocamdată nimic de comunicat despre „armistițiul energetic” anunțat de președintele american Donald Trump, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, pentru agenția de presă de stat TASS. El a spus că sunt în desfășurare contacte, fără să precizeze dacă acestea au loc cu Statele Unite sau cu Ucraina.

„Când vom avea ceva de spus pe această temă, vă vom informa cu siguranță”, a afirmat Peskov. El a reiterat că Rusia preferă să ajungă la o pace de durată, nu la un armistițiu temporar.

Este prima reacție oficială a Moscovei după ce Trump a anunțat, duminică, pe rețeaua sa Truth Social, că Rusia și Ucraina ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele american nu a oferit detalii despre presupusul acord.

Ulterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat presei că Zelenski ar încerca să profite de inițiativele apărute în spațiul public pentru a obține o „pauză” pe front. El a susținut că, în cazul unei încetări temporare a luptelor, Ucraina ar putea folosi timpul pentru a se pregăti militar, cu sprijinul Europei.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice, în pofida anunțului. Potrivit lui, o dronă Shahed a lovit duminică o centrală electrică din Kiev, provocând întreruperi de curent în mai multe zone, iar ulterior au fost atacate obiective energetice din regiunea Harkov.

Zelenski a declarat anterior că a fost luat prin surprindere de anunț și că așteaptă detalii de la Washington. Doi oficiali ucraineni au spus pentru RFE/RL că Kievul nu fusese informat în prealabil despre o posibilă încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Trump a mai anunțat în trecut acorduri similare, însă atacurile rusești au continuat.

• _{Citește și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia}

Anunțul armistițiului a venit la două zile după ce Trump a relaxat temporar sancțiunile americane asupra motorinei rusești. Președintele SUA a spus că a ajuns la o înțelegere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, privind livrarea de motorină rusească pe piețele din SUA și din lume, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil.

Decizia a fost criticată de Kiev și de aliații europeni, care avertizează că veniturile suplimentare ar putea finanța războiul Rusiei.

Șapte senatori americani, patru republicani și trei democrați, i-au cerut lui Trump să renunțe la acordul privind motorina, afirmând că acesta contravine legislației care interzice importurile de energie rusească atât timp cât Moscova continuă agresiunea împotriva Ucrainei.

La rândul său, republicanul Brian Fitzpatrick a anunțat că va încerca să forțeze un vot în Camera Reprezentanților asupra unei inițiative legislative menite să blocheze achizițiile de petrol rusesc.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Directoarea Centrului pentru Artă Contemporană din Chișinău, Lilia Dragneva (52 de ani), a murit sâmbătă, 10 octombrie, într-un accident rutier care a avut loc în România. În mașină se afla și soția ministrului Culturii, Valeria Suruceanu, care se află în afara oricărui pericol.

Accidentul a avut loc sâmbătă, 10 octombrie, în jurul orei 14:40, în satul Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Un autoturism marca Toyota Rav 4 a intrat într-un cap de pod în zona trecerii la nivel cu calea ferată.

În mașină erau patru persoane din Republica Moldova care se întorceau de la un eveniment cultural din Iași. Este vorba de Simpozionul Internațional „Monumentul – Tradiție și Viitor”, la care au participat istorici, arhitecți, restauratori, conservatori, cercetători și specialiști din domenii conexe.

În urma impactului, trei pasagere au ieșit singure din mașină, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui, în timp ce Dragneva a rămas încarcerată, fiind declarată decedată ulterior de echipajul de terapie intensivă mobilă.

Europa Liberă a aflat că este vorba de Lilia Dragneva, directoarea Centrului pentru Artă Contemporană din Chișinău.

Reprezentanții Centrului au confirmat decesul femeii într-o postare pe rețelele sociale:

„Lilia a jucat un rol esențial în comunitatea artistică, a construit punți între oameni, a susținut generații de artiști și a creat un spațiu viu pentru idei. Ca profesoară și mentor, a ghidat tinerii cu neobosită generozitate și dăruire.”

În mașina se mai aflau trei persoane – două rude de ale sale, o femeie de 34 de ani și un bărbat de 62, care conducea vehiculul.

Femeia de 34 de ani a fost grav rănită, fiind dusă cu elicopterul SMURD la un spital din Iași. Surse oficiale din România au precizat că victima are o mână amputată.

Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că printre răniți se află și Valeria Suruceanu, soția ministrului Culturii, directorul Muzeului de istorie a orașului Chișinău. Ea se află în afara oricărui pericol și s-a întors deja la Chișinău.

Într-o declarație de presă, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că în mașină se aflau cetățeni ai R. Moldova.

„În urma accidentului, o persoană și-a pierdut viața, iar alte trei au fost rănite. Două dintre persoanele rănite au fost transportate la Spitalul din Vaslui, cu leziuni ușoare, iar cea de-a treia, care a suferit leziuni grave, a fost transportată cu un elicopter SMURD la Spitalul de Urgență din Iași.”

MAE a mai transmis că Consulatul General de la Iași ține legătura cu autoritățile române și cu familiile victimelor, inclusiv pentru o eventuală repatriere.

Știre în curs de actualizare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un aparat de zbor ar fi căzut sâmbătă seară într-o pădure de lângă satul Geamăna, raionul Anenii Noi. Ministerul Apărării spune că sistemele sale nu au detectat nimic. Este al treilea incident din raionul Anenii Noi în mai puțin de două săptămâni.

Nu au fost raportate victime, potrivit Poliției, care a fost sesizată despre incident de localnici în jurul orei 22:20. Aceștia au anunțat că ar fi văzut o dronă zburând la mică înălțime deasupra raionului.

Ministerul Apărării spune că localnicii au semnalat „un sunet asemănător celui produs de o dronă” în extravilanul localităților Geamăna și Văratic.

„În urma analizei datelor, sistemele de supraveghere aeriană din dotare, precum și cele de sprijin nu au înregistrat survolări neautorizate ale spațiului aerian național în perioada respectivă.”

Echipele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au localizat obiectul lângă Geamăna, într-un copac, la aproximativ 100 de metri de un drum public.

Niciuna dintre instituții nu a spus, deocamdată, despre ce tip de aparat este vorba. Specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției urmează să examineze fragmentele.

Poliția le cere oamenilor să nu se apropie de zonă și să nu atingă fragmente sau obiecte suspecte.

Ministerul Apărării leagă incidentul de atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, în noaptea de 10 spre 11 octombrie Rusia a lansat 116 drone de atac din cinci direcții. Dintre acestea, 95 erau drone Shahed cu propulsie reactivă, iar zece au lovit ținte în șapte locații.

Anenii Noi, din nou pe harta exploziilor

Incidentul de sâmbătă noapte nu e primul de acest fel care are loc în raionul Anenii Noi.

Pe 30 septembrie, dimineața, Poliția a fost alertată că o dronă s-a prăbușit și a explodat lângă satul Hîrbovăț, tot în Anenii Noi. Explozia a fost surprinsă de o camera de supraveghere din localitate.

Un alt incident a avut loc pe 3 octombrie, când fragmente de dronă au fost depistate în raionul Anenii Noi între satele Delacău și Puhăceni.

În aceeași zi, mai mulți locuitori din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hîncești au semnalat că au auzit explozii în extravilanul unor localități.

„Cinci incidente raportate și confirmate”, spunea pe 3 octombrie Ministerul Apărării, cu privire la dronele care survolase R. Moldova în acea zi.

Pe 1 octombrie, ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a primit o notă de protest la MAE pe 1 octombrie. A respins acuzațiile privind originea rusă a dronelor și a cerut dovezi. Întrebat de jurnaliști dacă se teme de incidente, a răspuns că nu.

Ministerul Apărării spune că, de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia și până pe 6 octombrie 2026, a înregistrat aproape 90 de cazuri de survol ilegal a spațiului aerian național, prin survol ilegal înțelegându-se drone și rachete.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump nu exclude ca Statele Unite să intervină militar alături de Arabia Saudită împotriva rebelilor houthi din Yemen, sprijiniți de Iran.

Declarația vine după ce un atac cu rachetă asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad a ucis sâmbătă, 10 octombrie, cel puțin 12 oameni, printre care un cetățean american. Peste 300 de persoane au fost rănite, potrivit autorităților saudite.

Este al treilea atac asupra aeroportului în această săptămână.

Întrebat la Casa Albă dacă SUA se vor alătura loviturilor saudite, Trump a răspuns:

„S-ar putea. Ne vom uita la asta. Abia am aflat de atac, așa că vom lua o decizie. Ne mișcăm foarte repede.”

Trump a spus că va vorbi cu prințul moștenitor saudit, Muhammad bin Salman. „Ce s-a întâmplat în Arabia Saudită nu este acceptabil”, a declarat președintele american.

Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat moartea americanului.

„Aceste atacuri condamnabile arată o desconsiderare flagrantă a vieții civililor nevinovați. Trebuie să înceteze acum”, a scris Rubio pe X.

Presa americană a relatat că Washingtonul a refuzat anterior cererile Riadului de a se alătura campaniei militare împotriva houthi.

Cine a tras

Atacul a lovit un terminal de pasageri. Autoritățile saudite au suspendat activitatea aeroportului, iar ambasadele străine și-au avertizat cetățenii să evite aeroportul.

O sursă diplomatică citată de AFP a atribuit atacul unei rachete houthi. Coaliția condusă de Arabia Saudită l-a numit „crimă de război” și a promis un răspuns „decisiv”.

Riadul nu e singura țintă. Pe 6 și 7 octombrie, atacuri asupra aeroporturilor din Abha și Riad au ucis trei oameni și au rănit 36. Houthi și-au asumat atunci loviturile.

Armistițiul de patru ani din Yemen, mediat de ONU, s-a prăbușit în iulie. De atunci, rebelii au lovit Arabia Saudită la un nivel fără precedent: aeroporturi, instalații petroliere, nave-cisternă.

Pe teren, forțele guvernamentale yemenite susținute de saudiți încearcă să recâștige controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandeb. Luptele au ucis cel puțin 63 de oameni în 24 de ore, potrivit unor surse militare citate de AFP.

Peste 200.000 de oameni au fost strămutați, arată datele ONU.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.