Guvernul R. Moldova a avizat pozitiv proiectul privind modificarea denumirii limbii de stat în „limba română” în Constituția țării, care cuprinde în prezent denumirea „limba moldovenească”. În decizia guvernului se spune că schimbarea ar fi în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, care prevede că în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență – unde este pomenită limba română. Avizul guvernamental a fost de îndată criticat de președintele Igor Dodon, un apărător cunoscut al moldovenismului. El a spus că executivul ar „diviza” societatea.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va face o rară vizită în capitala Ungariei, Budapesta, la jumătate de an după ce partidul naționalist Fidesz al premierului Viktor Orban a fost învins la alegeri de partidul lui Peter Magyar, Tisza, mai pro-european și mai liberal.

Maia Sandu se numără printre liderii europeni așteptați vineri la Budapesta la ceremoniile de legate de împlinirea a șapte decenii de la revolta antisovietică din Ungaria, înăbușită de trupele sovietice.

Ungaria a fost una din puținele țări, dacă nu singura din Uniunea Europeană nevizitată în vizită bilaterală de Maia Sandu câtă vreme era condusă de Orban, politician responsabil printre altele de blocarea parcursului european al Ucrainei și, implicit, al Moldovei.

Președinta moldoveană a mers la Budapesta în noiembrie 2024, când a avut loc acolo un summit al Comunității Politice Europene, de felul celui ținut anterior la Bulboaca, în R. Moldova.

Noua guvernare de la Budapesta, a premierului Peter Magyar, a spus că a invitat „toți liderii europeni” la manifestările de vineri. O absență notabilă va fi, potrivit presei ungare, președintele francez, Emmanuel Macron. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai degrabă va lipsi și el.

UE va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost ultima oară la Budapesta odată cu Maia Sandu, în 2024, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Prezența celor doi în capitala ungară a fost descrisă de un politician maghiar ca „un tur de stadion” triumfător al UE după plecarea de la putere a lui Orban.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, Maia Sandu se va afla la Budapesta două zile, vineri și sâmbătă, va avea întâlniri atât cu noul ei omolog, președintele Adam Bako, al cărui rol este mai mult reprezentativ, cât și cu premierul Peter Magyar, iar pe agendă se va afla și parcursul european al R. Moldova.

Peter Magyar, chiar dacă are o relație mult mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, tot se opune unei apropieri prea rapide a acesteia de UE, iar presa ucraineană scrie de mai multe zile că el ar bloca deschiderea ultimelor două clustere ale negocierilor de aderare ale Kievului (și implicit Chișinăului).

Moldova și Ucraina au deschis deja fiecare patru astfel de grupuri de capitole, dintr-un total de șase și ar vrea, cu acordul Comisiei Europene, să le deschidă pe toate până la Anul Nou. Budapesta nu a comentat știrile că ar fi împotriva deschiderii ultimelor două clustere în viitorul apropiat, dar în trecut a spus repetat că nu dorește grăbirea negocierilor, de dragul Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru apărarea gândirii libere pe anul 2026 Curții Penale Internaționale (ICC), într-o vreme când instanța este atacată frecvent de guvernele SUA și Israelului pentru că le-ar submina interesele internaționale.

„Uniunea Europeană se bazează pe respectul față de multilateralism și instituțiile internaționale, iar acest premiu recunoaște activitatea importantă a Curții în apărarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu ocazia anunțării premiului, joi.

CPI a mulțumit Parlamentului European pentru acordarea Premiului Saharov „într-un moment în care Curtea și funcționarii săi se confruntă cu provocări fără precedent”.

„În acest context, Premiul Saharov capătă o semnificație deosebită, reafirmând importanța instituțiilor judiciare independente și a celor care lucrează pentru apărarea dreptului internațional”, a declarat președinta ICC, Tomoko Akane.

• Vezi și: Navi Pillay, o arhitectă a justiției internaționale, primește Premiul Nobel pentru Pace 2026

Înființat în 1988 și numit după disidentul sovietic Andrei Saharov, premiul UE este acordat anual unor persoane sau organizații, ca recunoaștere a luptei lor pentru drepturile omului sau pentru democrație.

Printre alți câștigători recenți ai Premiului Saharov s-au numărat lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, criticul rus al Kremlinului, Alexei Navalnîi (decedat), și poporul ucrainean.

Luna aceasta, Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva CPI menite să paralizeze activitatea curentă a curții, care judecă persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Administrația președintelui Donald Trump a promis să desființeze instanța internațională, mai ales pentru că judecătorii au emis în 2024 un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza.

Israelul, care critică la rândul lui frecvent Curtea Penală Internațională, a calificat acuzațiile drept antisemite.

Distincția europeană vine după ce fosta judecătoare a CPI, Navi Pillay, care a ocupat și funcția de înalt comisar al ONU pentru drepturile omului, a primit în această lună Premiul Nobel pentru Pace – o alegere pe care Donald Trump a calificat-o drept „rușinoasă”, susținând că premiul ar fi trebuit să îi revină lui.

UE și-a exprimat deja sprijinul față de CPI în fața sancțiunilor SUA – care vor intra în vigoare peste șase luni – și a declarat că este „gata să ia orice măsuri necesare” pentru a se asigura că instanța își poate continua activitatea.

SUA, Rusia, China și Israel se numără printre țările care nu recunosc autoritatea CPI.

Scris cu informații de la AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația „Forța Fermierilor” a cerut guvernului să răspundă revendicărilor sale cel mai târziu la 30 octombrie, luând în calcul în caz contrar reluarea protestelor împotriva scumpetei, pericolului concurenței ucrainene și a unor reforme prognozate de executiv.

Revendicările principale sunt compensarea agricultorilor pentru scumpirea motorinei și în a doua parte a anului curent, menținerea limitării importurilor de produse din Ucraina și abandonarea unor planuri ale guvernului de a taxa sectorul agricol după metodologii noi.

În urma unei ședințe ținută miercuri, cu participarea cultivatorilor de sfeclă de zahăr și a producătorilor de oleaginoase, asociația a spus că criza culturilor mari (cereale, oleaginoase, sfeclă etc.) s-a adâncit în R. Moldova, pe fondul scumpirii mari a motorinei, îngrășămintelor, transportului și pieselor de schimb, printre altele.

Agricultorii se plâng de asemenea de aglomerația din portul Giurgiulești, pe care o pun și pe seama numărului mare de camioane ucrainene.

În comunicatul dat după ședința din 21 octombrie, agricultorii cer de asemenea prelungirea restricițiilor („licențierii”) la importul de cereale și oleaginoase până la cel puțin 31 mai 2027, spunând că prețurile mult mai mici practicate de agricultorii din Ucraina vecină i-ar ruina, dacă s-ar renunța la actualele limite.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul a renunțat să le mărească TVA, dar fermierii încă nu sunt împăcați și avertizează că pot protesta din nou

„Prețul mediu la floarea soarelui în țara vecină este cu aproximativ 2 lei mai mic față de Moldova. Prețuri de achiziții la grâu și porumb sunt mai mici cu circa 1 leu comparativ cu prețurile din Moldova (...) Fără protecția pieței interne după 31 octombrie putem aștepta invazia cerealelor și oleaginoaselor din țara vecină, ceea ce ar fi o catastrofă financiară pentru agricultorii autohtoni”, se spune într-un comunicat de presă de la Asociația „Forța Fermierilor”.

Restricțiile pentru unele produse ucrainene au fost introduse cu titlu temporar în toamna anului 2023, iar de atunci au fost reînnoite repetat, din cauza protestelor producătorilor interni.

Noul avertisment al fermierilor vine la scurt timp după ce guvernul lui Vasile Tofan a renunțat la o anumită mărire de TVA pentru produse agricole, spunând că astfel „a auzit” vocea agricultorilor, iar aceștia au reacționat fără mare entuziasm, spunând că măsura este insuficientă.

Eventuale proteste ale fermierilor după expirarea termenului de 30 octombrie ar putea coincide cu cele propuse de opoziția politică, în frunte cu PSRM, care a spus că vrea să scoată în stradă cât mai multe grupări antiguvernamentale la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Statele Unite ale Americii au oferit un grant de 1,2 milioane de dolari pentru întărirea securității cibernetice a companiei de telecomunicații Moldtelecom, subliniind că proiectul va putea fi extins și la alte firme, dacă vor dori și va contribui pe plan mai general la securitatea cibernetică a țării.

Ceremonia de semnare a grantului, care este însoțit de o investiție privată de alte 2,5 milioane de dolari, a avut loc joi dimineață la Chișinău, cu participarea ambasadorului SUA Joseph Mark Burkhalter, a lui Claudiu Năsui, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a reprezentanților Moldtelecom și ai unor structuri și companii americane specializate în securitate cibernetică.

Reprezentanții SUA au subliniat că asistența din partea Washingtonului, canalizată prin Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare (USTDA) este destinată securității cibernetice a statului moldovean, dar și a sectorului privat al economiei moldovene.

Ei au mai spus că pe baza grantului anunțat joi se va deschide un centru de combatere a atacurilor cibernetice, cu tehnologie americană. De el va beneficia Moldtelecom, dar se pot adăuga și alți actori din telecomunicații.

Ministrul Năsui a mulțumit SUA pentru grantul oferit, spunând că el demonstrează că „Moldova nu este singură”.

• Citește și: Guvernul declară „Trump Liberty Line”, linia electrică Strășeni-Gutinaș, proiect de importanță națională

Mai ales de când cu războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei vecine, R. Moldova beneficiază de numeroase ajutoare externe pentru consolidarea securității ei cibernetice, inclusiv pe fondul războiului „hibrid”, informațional, rusesc.

Reprezentanții guvernului moldovean la ceremonia de joi au subliniat că R. Moldova a devenit un exemplu pentru alte țări europene în ce privește combaterea unor asemenea amenințări, în anii de când este nevoită să le facă față.

Ceremonia de semnare a grantului din partea SUA a avut loc la numai o zi după ce ambasadorul Mark Burkhalter s-a întâlnit la Chișinău cu premierul Vasile Tofan și ministrul de Externe Mihai Popșoi pentru a discuta ceea ce ambasada SUA a numit într-un comunicat „oportunitățile de investiții ale Statelor Unite în Republica Moldova”. Nu s-au dat detalii.

La discuții a fost prezentă Caroline Vik, Ofițer șef pentru politici al Corporației Financiare Internaționale pentru Dezvoltare a SUA (DFC). DFC este o structură creată în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, în 2018, având printre scopurile prioritare promovarea intereselor economice ale SUA pe plan internațional, împreună cu interesele lor de politică externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat că în primele nouă luni ale anului curent a înregistrat un profit de 22,7 de milioane de lei, în ceea ce numește într-un comunicat de presă „o îmbunătățire semnificativă față de anii precedenți”.

CFM a avut în 2024 pierderi de 320 de milioane de lei, iar în 2025, de 85 de milioane.

Întreprinderea pune evoluția pozitivă pe seama transformărilor și investițiilor din ultima vreme, promovate de Guvern, amintind printre realizări plata integrală a salariilor restante ale angajaților săi. Plățile fuseseră întârziate la începutul anului curent, afectând cel puțin o mie de angajați feroviari, care au trebuit să ia concediu forțat.

În comunicatul de joi se mai spune că întreprinderea continuă procesul de restructurare, inclusiv separarea în două societăți pe acțiuni: CFM Marfă și Pasageri și CFM Infrastructură.

La începutul anului curent, autoritățile de la Chișinău anticipau că reforma, începută în mai 2025, va fi gata la jumătatea anului curent, și o justificau inclusiv prin nevoia de adaptare la standardele europene în domeniu, în contextul pregătirilor de aderare la UE, din care Moldova ar vrea să facă parte deja la sfârșitul deceniului curent.

În septembrie, autoritățile au anunțat un nou termen pentru încheierea reorganizării CFM, anume sfârșitul anului curent.

CFM a mai spus joi, printre altele, că se străduiește să atragă „noi fluxuri de mărfuri” și să verifice mai eficient capacitățile existente.

Recent, guvernul de la Chișinău a acceptat o cerere a autorităților ucrainene de a permite în condiții avantajoase tranzitul exporturilor ucrainene, mai ales grâne, pe calea ferată, în condițiile în care Rusia bombardează tot mai intens porturile ucrainene de la Dunăre și Odesa, lovind tot mai multe nave de marfă în Marea Neagră.

• Vezi și: Între solidaritate și câștig. R. Moldova a acordat Ucrainei o reducere masivă de tarif pentru tranzitul feroviar de mărfuri

Calea Ferată din Moldova a început să aibă probleme grave mai ales din 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori.

Situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa din cauza războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina s-au angajat în schimburi de atacuri în cursul nopții, soldate cu șapte morți de partea ucraineană, au declarat joi autoritățile de la Kiev, la scurt timp după ce trimisul președintelui american Donald Trump a purtat discuții cu liderul rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg.

Trump a încercat să adopte un ton optimist după întâlnirea de miercuri a trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin, afirmând că negociatorii sunt „poate mai aproape ca niciodată” de încheierea războiului.

Kremlinul a dat de înțeles că este deschis, „în principiu”, la reluarea discuțiilor trilaterale între cele două părți și Statele Unite. Zelenski a afirmat că și Ucraina susține reluarea discuțiilor trilaterale.

Însă atacurile nu au încetat după vizită.

• Vezi și: Putin spune că Rusia este gata să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA în noiembrie

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiha, a declarat joi, după noile atacuri, pe X că „politica de conciliere, servilismul și lingușirea” nu vor pune capăt războiului purtat de Rusia.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că două persoane au fost rănite în urma unui roi de 630 de drone lansate către regiune, dintre care 163 se apropiau de capitala Rusiei.

Guvernatorul regiunii Tula, situată în apropiere, a declarat că apărarea aeriană rusă a distrus 70 de drone. Un alt bărbat a fost rănit în regiunea Lipețk, a precizat guvernatorul acesteia.

În Ucraina, atacurile au provocat moartea unui bărbat în regiunea Sumi și a unei femei în Harkov, ambele localități situate în nord-estul țării, precum și a trei persoane în sud-estul regiunii Zaporijia și a două persoane în regiunea Donețk, din est, au declarat autoritățile.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe rețelele sociale că atacurile au rănit 15 persoane în capitala ucraineană.

El a precizat că atacurile au avariat infrastructura metroului la podul Pivdennii, ceea ce, potrivit oficialilor, a restricționat traficul între anumite părți ale orașului.

Forțele aeriene ucrainene au dat un avertisment în primele ore ale dimineții cu privire la „mai multe rachete balistice îndreptate spre Kiev” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.

Forțele armate ruse au lansat în cursul nopții un „atac de amploare” asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa din Ucraina, precum și asupra navelor utilizate de armata ucraineană, a declarat joi Ministerul rus al Apărării.

În R. Moldova nu s-au semnalat joi dimineață incidente cu drone rătăcite, devenite frecvente în ultimele luni, pe fondul atacurilor rusești din sudul Ucrainei.

Într-o emisiune televizată, miercuri seară, ministrul de Externe Mihai Popșoi a spus că înmulțirea acestor incidente ar putea face Moldova să riposteze mai ferm decât până acum, dând de înțeles că s-ar putea ajunge la expulzarea ambasadorului agreat al F. Ruse.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este, în principiu, gata să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și Statele Unite în a doua decadă a lunii noiembrie. Anunțul a fost făcut după o întâlnire de aproximativ trei ore, desfășurată la Sankt Petersburg, între Putin și emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff.

Potrivit consilierului liderului de la Kremlin, Iuri Ușakov, discuțiile s-au concentrat, printre altele, pe posibilitatea reluării negocierilor în format trilateral, la care să participe reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite.

„Președintele l-a informat pe Steve Witkoff că suntem, în principiu, gata să reluăm negocierile trilaterale menționate în a doua decadă a lunii noiembrie. Tema principală ține de construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”, a declarat Ușakov.

Potrivit acestuia, Witkoff a susținut propunerea și a spus că o asemenea decizie ar fi primită „cu mare satisfacție” de Donald Trump. Emisarul american nu a comentat deocamdată public rezultatele întâlnirii. Ușakov a menționat că următoarea rundă de negocieri ar putea avea loc la Abu Dhabi, unde reprezentanții celor trei țări s-au mai întâlnit în ianuarie 2026. Componența delegațiilor nu a fost încă stabilită.

Witkoff a venit la Sankt Petersburg din Oslo, unde purtase discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu parteneri europeni, inclusiv președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Emisarul american a descris întâlnirea drept productivă, iar Stubb a spus că au fost identificate „unele elemente ale unei soluționări pașnice”, care urmau să fie prezentate la Moscova.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina mulțumește SUA că-i trimit din nou informații de securitate vitale, în timp ce emisarul SUA Witkoff merge în Rusia

Witkoff a adus în Rusia documente cu propuneri pentru încheierea războiului și a declarat că există o bază pentru un acord de încetare a focului.

Ușakov nu a oferit detalii despre acestea, dar a afirmat că noile elemente privind pozițiile Kievului și ale europenilor, prezentate de Witkoff, „nu conțineau prea multe lucruri utile pentru soluționarea conflictului din Ucraina”.

În același timp, Putin a propus Casei Albe o întâlnire cu Trump și Xi Jinping în China, a afirmat consilierul de la Kremlin. „Partea chineză pregătește posibile negocieri trilaterale între SUA, Rusia și China și, dacă circumstanțele vor fi favorabile, acestea vor fi incluse în program”, a spus Ușakov, care nu a precizat dacă subiectul a fost discutat în detaliu la întâlnirea de la Sankt Petersburg.

Unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri rămâne problema teritoriilor, în pofida rundelor repetate de discuții. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas, inclusiv din zone pe care armata rusă nu a reușit să le ocupe. Kievul respinge această condiție și susține că, în ultimele luni, forțele sale au recâștigat controlul asupra unor teritorii ocupate de Rusia.

Înaintea discuțiilor dintre emisarul american și oficialii ruși, Zelenski a declarat că Ucraina este recunoscătoare Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și pentru avertizările timpurii privind atacurile rusești cu rachete balistice. El a subliniat că Ucraina caută căi spre pace, în condițiile în care continuă să piardă oameni în război

Referindu-se la posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și liderul chinez Xi Jinping în China, Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să fie implicată în orice discuție despre propriul său viitor. „Dacă este vorba despre Ucraina și despre viitorul nostru, acest lucru este acceptabil doar cu condiția să fim și noi la masa negocierilor”, a spus președintele ucrainean la Oslo.

În cadrul discuțiilor de la Sankt Petersburg cu emisarul american Steve Witkoff, Putin i-a transmis mulțumiri președintelui Donald Trump pentru implicarea în eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.

Putin a mai evocat posibilitatea restabilirii relațiilor economice dintre Rusia și Statele Unite după război și și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la soluționarea conflictului din jurul Iranului.

O altă temă a întâlnirii a fost acordul ruso-american privind livrările de motorină. Putin a declarat că Rusia este pregătită să majoreze și livrările de îngrășăminte către piața americană, iar Witkoff i-a mulțumit în numele lui Trump pentru decizia privind acordul cu motorină.

La începutul întâlnirii, emisarul american a anunțat și eliberarea lui Stephen Hubbard, un cetățean american în vârstă de 74 de ani, condamnat în Rusia pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Departamentul de Stat al SUA îl recunoscuse oficial drept persoană reținută pe nedrept. Putin a spus că Hubbard se afla deja pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, de unde urma să plece spre Statele Unite.

Întâlnirea de la Sankt Petersburg a avut loc cu ușile închise, la Palatul Konstantinovski din Strelna, o localitate aflată la periferia orașului. La discuții a participat și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus pentru cooperare economică și investițională cu țările străine. Ginerele lui Trump, Jared Kushner, care îl însoțește uneori pe Witkoff în misiunile diplomatice, a participat prin videoconferință, după ce nu a putut călători la Oslo și Sankt Petersburg din motive de sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mitropolia Basarabiei, care ascultă de Patriarhia Română, a declarat că vrea „depășirea tensiunile bisericești” din R. Moldova. Într-o aluzie transparentă la disputa ei cu Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, ea a propus ca dialogul să fie mediat de președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS).

Ce v-ați dori să aducă dialogul dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-un comunicat plasat pe pagina sa de net, Mitropolia Basarabiei spune că problema a fost discutată la o întâlnire avută de Mitropolitul Antonie la Parlament cu șeful legislativului, care ar fi acceptat, în principiu, să intermedieze dialogul.

Grosu însuși nu a comentat imediat informația, nici Mitropolia rivală, a Moldovei.

Comunicatul nu menționează vreun mecanism concret de consultări, nici temele care ar urma să fie abordate.

Declarația Mitropoliei Basarabiei vine la scurt timp după ce cei doi mitropoliți au apărut în premieră la un eveniment public național, anume de Ziua Independenței, având și o primă întâlnire, în urma căreia Antonie a făcut remarci elogioase la adresa lui Vladimir, spunând că vede în el un „partener luminat”.

Venit în fruntea Mitropoliei după ce predecesorul său, Petru, a fost demis într-un scandal sexual, Antonie a afirmat de la început, din vară, că vrea relații mai bune cu cealaltă mitropolie ortodoxă.

• Vezi și: „Să trecem de la ură la înțelegere”. Noul Mitropolit al Basarabiei vrea dialog cu Mitropolia Moldovei

În acest răstimp, însă, cele două mitropolii au continuat să se plângă inclusiv pe plan extern, una de comportamentul celeilalte.

Mitropolia Basarabiei este nemulțumită mai ales de problemele cu retrocedarea unor proprietăți care i s-ar cuveni în mod istoric, iar Mitropolia Moldovei denunță ceea ce consideră a fi efortul deliberat al Mitropoliei Basarabiei de a-i convinge preoții să treacă la ea, inclusiv cu promisiuni de venituri mai bune.

◉ SONDAJ

Reactivată în 1992, Mitropolia Basarabiei își dispută cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove (subordonată Patriarhiei Ruse) statutul canonic în R. Moldova de peste 20 de ani.

Disputa a devenit mai intensă pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 și al interesului sporit al României pentru consolidarea statutului Mitropoliei Basarabiei, inclusiv prin sprijin financiar.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prima navă-cisternă încărcată cu motorină rusească va pleca spre Statele Unite pe 22 octombrie, a declarat vicepremierul rus Aleksandr Novak. Nava are o capacitate de 40.000 de tone.

„După acesta vor urma, bineînțeles, și alte transporturi”, a spus Novak, citat de presa rusă.

Potrivit oficialului de la Moscova, contractul final dintre Rusia și SUA pentru livrările de motorină se află încă în etapa finală de negociere. Rutele de livrare urmează să fie stabilite. Novak a admis că, în cadrul acordului, motorina rusească ar putea ajunge și în alte țări.

„Nu revenim la volumul total al exporturilor. Livrările vor fi limitate de capacitatea rafinăriilor noastre. Potrivit calendarului, vom putea reveni la volumul integral abia spre sfârșitul anului, iar atunci și alte țări ar putea primi cantitățile pe care le importau anterior”, a declarat vicepremierul rus.

• Citește și: Trump suspendă sancțiunile „Lindsey Graham” contra Rusiei înainte de intrarea lor în vigoare. Analize, reacții, critici

Pe 18 octombrie, ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a anunțat că Turcia intenționează să cumpere o parte din motorina pe care Rusia o va livra pe piețele internaționale în cadrul acordului dintre Moscova și Washington.

Președintele rus Vladimir Putin a confirmat plecarea primului petrolier, la întâlnirea de miercuri, 21 octombrie, cu emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff. Liderul de la Kremlin a mai afirmat că, după anunțarea „acordului privind motorina” dintre SUA și Rusia, prețurile la acest combustibil pe piețele internaționale ar fi scăzut cu 5–6%.

Publicația „Vot Tak”, care a consultat experți în sectorul energetic, susține însă că afirmația lui Putin nu corespunde realității.

După ce Donald Trump a anunțat, pe 9 octombrie, acordul cu Rusia privind livrările de motorină, prețul acesteia pe piața americană a scăzut inițial cu 4,1%, de la 4,88 la 4,68 dolari pe galon. Până pe 21 octombrie, însă, a crescut din nou, ajungând la 4,77 dolari. Astfel, scăderea față de momentul anunțării acordului a fost de doar 2,3%.

Nici la benzinăriile din SUA motorina nu s-a ieftinit pe termen lung. După o mică scădere, prețurile au început să crească din nou. Dacă pe 5 octombrie un galon costa 6,199 dolari, iar pe 15 octombrie – 6,179 dolari, până pe 19 octombrie prețul a ajuns la 6,276 dolari. Într-o singură săptămână, motorina s-a scumpit cu 1,6%, ajungând să coste mai mari decât înainte de anunțarea acordului.

La începutul lunii octombrie, s-a aflat că liderii Rusiei și Statelor Unite au convenit asupra livrărilor de motorină rusească pe piața americană și pe piețele internaționale. La scurt timp, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență generală care permite tranzacțiile cu motorină de origine rusă, interzise anterior în baza sancțiunilor americane. Autorizația este valabilă până pe 7 aprilie 2027.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat decizia. În opinia sa, relaxarea presiunii sancțiunilor în lipsa unor acorduri privind dezescaladarea va permite Rusiei să continue războiul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul Sănătății își propune să liberalizeze gradual prețul la medicamentele eliberate fără prescripție medicală, iar legea respectivă se află încă în discuții. Precizarea a fost făcută după ce formatori de opinie, inclusiv un fost ministru al sănătății, au avertizat asupra costului social al scumpirii.

Vorbind în marginea ședinței de guvern de miercuri, 21 octombrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a spus că medicamentele eliberate fără prescripție medicală vor fi împărțite în medicamente esențiale și neesențiale.

Printre medicamentele considerate esențiale, la care nu e nevoie de rețetă, vor fi de exemplu analgezice ca ibuprofen sau paracetamol.

Ministrul Gasnaș spune că în cazul acestora, prețul va fi negociat ca și pentru medicamentele eliberate pe bază prescripție.

Intenția guvernului de a liberaliza prețul unor medicamente în cadrul a ceea ce numește un efort de „debirocratizare” a stârnit unele critici în R. Moldova.

Fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a avertizat că măsura ar putea duce la scumpiri greu de suportat de unele categorii sociale.

„Cel mai direct impact este majorarea necontrolată a prețurilor la raft pentru medicamentele extrem de solicitate (așa ca analgezicele, antipireticele sau antiinflamatoarele)”, a spus Nemerenco într-o postare pe rețele la începutul lunii octombrie.

Îngrijorări similare și-au exprimat într-o declarație făcută săptămâna trecută Europei Libere reprezentanții Facultății de Farmacie ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie, care au spus că liberalizarea prețurilor la medicamente ar putea duce la „creșterea cheltuielilor achitate direct din veniturile oamenilor”.

• Vezi și: Proiect | Medicamentele fără prescripție, vândute la prețul pieței. Facultatea de Farmacie spune că s-ar putea scumpi

Cei mai vulnerabili vor fi pensionarii, pacienții cu boli cronice, familiile cu venituri reduse și populația din mediul rural, care folosesc frecvent medicamente fără prescripție - au mai spus ei.

Prețul unui medicament este format din suma pe care o cere producătorul, la care se adaugă costurile și marjele permise pentru distribuție și comercializare, conform regulilor aplicabile.

De exemplu, un medicament la care producătorul declară un preț de 100 de lei, la care se adaugă marja de distribuție de 10% (+10 lei) și marja farmaciei de 20% (+20 de lei), va ajunge pe raftul farmaciei cu prețul de 132 de lei.

Țările europene abordează diferit problema prețurilor medicamentelor de largă folosință, în condițiile în care Uniunea Europeană nu are reglementări comune în această privință.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a anunțat că a pus în libertate un cetățean SUA capturat pe când lupta de partea Ucrainei, în 2022. Știrea eliberării lui Stephen Hubbard, de 74 de ani, a venit tocmai când un emisar al președintelui SUA se întâlnea la St. Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin.

Liderul rus a anunțat la întâlnirea cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, că Hubbard se află deja pe aeroportul Pulkovo, fără să dea detalii.

Hubbard, un profesor pensionat din Michigan, stabilit cu traiul în Ucraina din 2014, ispășea o pedeapsă cu închisoarea de aproape șapte ani în Rusia, în urma unei condamnări pentru activitate de mercenar, pronunțată în cadrul unui proces cu ușile închise.

El a fost arestat în aprilie 2022 în orașul Izium, din estul Ucrainei, unde ar fi fost de serviciu la un punct de control militar ucrainean, potrivit procurorilor ruși.

Presa de stat rusă a relatat că Hubbard și-a recunoscut vinovăția. Însă avocatul său din SUA, Martin De Luca, a declarat pentru Reuters că Hubbard îi spusese că acuzațiile aduse împotriva sa erau false și că nu a făcut parte din nicio unitate de luptă sau militară.

La momentul eliberării sale, Hubbard era singurul cetățean SUA deținut de Rusia care fusese desemnat de Washington drept „reținut pe nedrept” - un statut care justifică eforturi diplomatice și cheltuieli pentru eliberarea lui.

• Te-ar putea interesa și: SUA merg pe calea cea bună în relația cu Belarus, afirmă emisarul John Coale

Eliberarea lui Hubbard a fost anticipată zilele trecute de președintele Trump, care spunea că va vorbi la telefon cu Putin „poate și despre eliberări de ostatici”. După eliberare, miercuri, Trump a confirmat că a vorbit cu colegul său rus și a scris pe net că SUA nu au trebuit să dea pe nimeni la schimb rușilor, asta „din respect” pentru el, pentru Trump.

Trump a dat vina pe administrația precedentă, a democratului Joe Biden, pentru că Hubbard a stat la închisoare atâta timp.

Trump și-a făcut o prioritate din eliberarea cetățenilor SUA din închisori străine.

În februarie 2025, Statele Unite l-au eliberat pe infractorul cibernetic rus Aleksandr Vinnik, în schimbul învățătorului american Marc Fogel.

Două luni mai târziu, Moscova a eliberat-o pe fosta balerină americano-rusă, Ksenia Karelina, care fusese condamnată la 12 ani de închisoare pentru acuzații de trădare.

La rândul lor, Statele Unite l-au eliberat pe Artur Petrov, cetățean ruso-german, care risca până la 20 de ani de închisoare în SUA pentru încălcarea reglementărilor privind exporturile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Persoanele care scriu și vând teze de licență, masterat sau doctorat ar putea risca în viitor amenzi de peste 120 de mii de lei sau închisoare de până la trei ani. Prevederile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului contravențional, prezentat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Proiectul a fost discutat în două comisii parlamentare înainte să fie supus votului, se spune într-un comunicat de presă de la MEC.

Inițiativa incriminează scrisul de teze la comandă contra cost și prevede pedepse diferite în funcție de gravitatea faptei constatate, ca și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, pentru o perioadă de la unu la cinci ani.

Anterior, Guvernul a aprobat Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior. Documentul stabilește reguli pentru prevenirea fraudelor academice, inclusiv a plagiatului, utilizării neautorizate a inteligenței artificiale (IA), cumpărării tezelor și falsificării datelor de cercetare.

O altă măsură vizează verificarea antiplagiat a lucrărilor academice ale studenților, prin intermediul unui soft comun de detectare a plagiatului, cumpărat din România.

• Citește și: „Cei care vor, găsesc metode, creativitate există”. Soft anti-plagiat comun pentru verificarea tezelor în universități

Cooperarea a fost anunțată în primăvara anului curent de ministrul Educației, Dan Perciun, care a spus la o întâlnire cu rectorii universităților moldovene că au fost semnalate „situații de copiat la examene, lucrări preluate de la alte persoane sau chiar despre teze achiziționate”, lucruri care „afectează credibilitatea sistemului universitar”.

Pedepsirea unor asemenea fapte este deocamdată puțin frecventă.

De pildă, reprezentanții Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” au declarat Europei Libere că, până în prezent, niciun student nu a fost exmatriculat pentru plagiat.

Un studiu privind integritatea academică în universitățile din R. Moldova, realizat de MEC în 2025 pe un eșantion de peste 3.600 de studenți și circa 400 de cadre didactice din șase universități, arată că printre practicile percepute ca fiind cele mai frecvente se numără copiatul, favoritismul în evaluare și utilizarea inteligenței artificiale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția de Frontieră a informat că doi grăniceri ucraineni intrați în R. Moldova peste Nistru în urmărirea unui compatriot de-al lor au fost trimiși înapoi peste graniță, dar rămân acuzați de încălcarea regimului frontierei în baza legii moldovenești.

„În urma desfășurării acțiunilor procesuale inițiale, nu s-a constatat necesitatea aplicării unor măsuri preventive de către Procuratura Soroca, astfel cei doi grăniceri ucraineni sunt cercetați în stare de libertate”, a informat Poliția miercuri.

„În baza Acordului bilateral dintre Republica Moldova și Ucraina privind readmisia persoanelor aceștia au fost predați autorităților ucrainene și urmează să fie citați în cadrul procedurii penale.”

Incidentul la care se referă comunicatul a avut loc pe 17 octombrie, în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, însă Poliția de Frontieră l-a făcut public abia două zile mai târziu, în seara zilei de luni, 19 octombrie.

A fost al doilea incident de acest fel în doar câteva zile, iar tratamentul aplicat grănicerilor ucraineni de autoritățile moldovene a fost și el similar.

Pe 15 octombrie, alți doi grăniceri ucraineni fuseseră reținuți în apropierea satului Holoșnița, din același raion, Soroca, după ce au traversat Nistrul cu o ambarcațiune în timpul urmăririi unui bărbat ucrainean care încerca să ajungă pe malul moldovenesc.

Ambii bărbați urmăriți de grănicerii ucraineni, în cele două situații, au cerut azil politic în R. Moldova. Primul, cel intrat în țară pe 15 octombrie, a declarat că a vrut să ajungă la familia sa, refugiată în străinătate din cauza războiului. Despre motivele celui de-al doilea încă nu se cunosc detalii.

• Vezi și: Alți doi grăniceri ucraineni, reținuți pe malul moldovenesc al Nistrului, la două zile după un caz similar

Incidentele au stârnit indignarea opoziției politice de la Chișinău, care a cerut guvernului să protesteze oficial față de trecerea ilegală a frontierei de stat de către organele de ordine ale țării vecine. Guvernul PAS nu a făcut deocamdată vreun asemenea gest.

De la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, au fost numeroase cazuri de cetățeni ucraineni care au intrat ilegal în R. Moldova, motivul cel mai frecvent fiind că nu doreau să meargă la oaste.

Statistici moldovene arată că, în patru ani de război au fost prinși traversând ilegal frontiera spre R. Moldova circa 44.000 de ucraineni, majoritatea bărbați. Datorită legislației moldovene, ei nu sunt repatriați și, de cele mai multe ori, pleacă spre alte destinații.

În iulie 2026, la insistențele Ucrainei, care are nevoie de luptători, Uniunea Europeană a înăsprit legislația referitoare la asemenea cazuri, stabilind că dreptul la statutul de refugiat îl vor avea, dintre bărbații ucraineni de vârstă militară, doar cei care pot dovedi că nu fug de înrolare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a spus că Chișinăul își retrage personalul de la punctele de control comun la frontieră aflate pe teritoriul Ucrainei, după ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra unor asemenea obiective, în ultimele luni.

Vorbind la o emisiune a postului Moldova 1, marți, Misail-Nichitin a confirmat, de asemenea, că se lucrează împreună cu Kievul la mutarea posturilor de control comune pe teritoriul R. Moldova.

„Suntem în discuții inclusiv cu partea ucraineană pentru ca și reprezentanții Serviciului de Grăniceri din Ucraina să treacă pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât controlul comun să fie realizat exact în aceeași manieră”, a declarat Daniella Misail-Nichitin în declarația preluată de TVR Moldova.

Ministra a adăugat că între timp se lucrează la sporirea siguranței la posturile existente, ca să fie mai bine protejați angajații și călătorii de eventualele noi incidente cu drone și rachete.

Consultările dintre Kiev și Chișinău pe tema posturilor de frontieră s-au intensificat după atacul rusesc din 9 septembrie asupra punctului de frontieră Starokazacie-Tudora, soldat cu moartea a două persoane și rănirea altor trei.

• Te-ar putea interesa și: Un angajat al Poliției de Frontieră rănit, în urma unui atac rusesc la punctul de trecere Palanca

La începutul lunii octombrie, Kievul a anunțat că intenționează să deschidă noi puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova, inclusiv module mobile pe teritoriul moldovean. Viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat atunci pentru Europa Liberă că cele două țări ar lucra deja la o foaie de parcurs pentru realizarea proiectului.

Șefa politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus marți, 20 octombrie, în Parlamentul European că „mai nou” Rusia atacă deliberat puncte de frontieră cu țările vecine Ucrainei, inclusiv Moldova, încercând să împiedice pe orice cale exporturile ucrainene.

Ea a spus că obstrucțiile rusești de la frontierele ucrainene și lovirea de nave de marfă în Marea Neagră lipsesc Ucraina de aproximativ 60 de milioane de euro pe zi, pe care le-ar putea obține vânzându-și produsele agricole.

În interviul ei de la Moldova 1, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin s-a referit și la alte chestiuni legate de activitatea grănicerilor, spunând că polițiștii de frontieră din punctele de trecere aglomerate ar putea fi remunerați diferit față de cei care activează în puncte cu un flux redus de călători.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător Statelor Unite, spunând că informațiile privind atacurile cu rachete rusești „funcționează acum”, în urma discuțiilor purtate la Oslo cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Zelenski afirmase anterior că Washingtonul ar fi suspendat temporar o parte din schimbul de informații cu Kievul, înainte de a-l relua.

„Suntem recunoscători că informațiile funcționează... Mă refer la sistemul de avertizare timpurie, care este foarte important pentru poporul nostru, pentru copii, adulți și civili, deoarece putem auzi când se apropie rachetele balistice”, a declarat Zelenski reporterilor la Oslo, după discuțiile găzduite de prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și de președintele finlandez Alexander Stubb.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care se află în prezent în vizită în India, a declarat pe 20 octombrie că a purtat o lungă conversație cu Zelenski și a respins orice sugestie privind o „directivă politică deliberată de a aduce prejudicii Ucrainei”.

„Nu i se refuză nimic în mod deliberat Ucrainei”, a spus Rubio, adăugând că informațiile potrivit cărora SUA nu ar oferi Ucrainei avertismente timpurii cu privire la atacurile cu rachete balistice rusești sunt „scandaloase”.

• Te-ar putea interesa și: Trump îl critică din nou pe Zelenski și se declară deschis pentru o întâlnire cu Putin și Xi

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a sosit miercuri la Sankt Petersburg, unde urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin pentru discuții menite să găsească o soluție la războiul din Ucraina, au declarat pentru Reuters două surse implicate în vizită.

El va purta discuții în fosta capitală imperială a Rusiei la o zi după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Oslo.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că întâlnirea lui Witkoff cu Zelenski a fost pozitivă și că Witkoff va împărtăși rezultatele cu Rusia.

Președintele SUA. Donald Trump, s-a declarat zilele trecute, din nou, nemulțumit de Zelenski, spunând că îi este mai ușor să trateze cu Putin, după ce a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, insistând că asta ar ajuta la încheierea războiului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.