Liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk apreciază că negocierile în format 5+2 a fost suspendate aproape doi ani pentru că nu au fost îndeplinite o serie de înţelegeri din 2012. Potrivit IPN, Șervciuk a menționat și lipsa de stabilitate politică la Chişinău dar și faptul că nici grupurile de lucru pe diferite domenii nu au fost foarte active, iar partea moldovenească ar fi evitat, până nu demult, contactele directe. Potrivit presei de la Tiraspol, partea transnistreană este gata să se aşeze la masa de negocieri şi consideră că doar aşa pot fi rezolvate problemele. Dar cere soluții concrete la probleme concrete. La insistențele Germaniei, care are președinția prin rotație OSCE, negocierile în format 5+2 pentru soluționarea crizei transnistrene ar putea fi reluate la începutul lunii iunie, la Berlin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă după-masă că au sosit în Ucraina aflată sub controlul autorităților de la Kiev civilii evacuați din orașul ocupat de ruși Oleșki, din sudul țării, în cadrul unei operațiuni umanitare fără precedent în actualul război, mediată de SUA.

Într-o postare pe rețele, Zelenski a confirmat că locuitorii evacuați au reintrat în Ucraina pe la nord, în regiunea Cernihiv.

„Mulțumesc părții americane și Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump, pentru eforturile lor de mediere”, a mai scris Zelenski, aflat la începutul unei vizite la Istanbul, unde urma să discute cu președintele turc Tayyip Erdogan inclusiv despre desele atacuri rusești asupra navelor, în Marea Neagră.

„Când există atenția lumii, există și salvarea oamenilor. Sunt necesare și următoarele măsuri de dezescaladare și o apropiere reală de pace. Glorie Ucrainei!”, a scris Zelenski.

Nu a fost de îndată limpede câți civili din Oleșki au mers în Ucraina. Rușii au spus în timpul operațiunii umanitare începute vineri că unii ar fi dorit mai degrabă să meargă la ei. Tot emisarii Moscovei au spus că unii din cei evacuați, suferinzi, au fost duși la spital în Simferopol, în Crimeea anexată de ruși.

Agențiile de presă au relatat că trei avioane militare de transport rusești au dus oamenii de la Anapa, în sud, la Homel, în Belarus. Ei au fost transportați la avion și de la avion cu autobuze.

Organizatorii evacuării au subliniat de mai multe ori că au fost luate și animalele de companie ale celor care au dorit să plece. Câinii și pisicile au avut autobuzul lor.

Comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme, Dmitro Lubineț, care a coordonat operațiunea de partea ucaineană, a spus că persoana cea mai în vârstă care a părăsit localitatea are 94 de ani, iar cea mai tânără are puțin peste un an.

* Te-ar mai putea interesa: Misiune umanitară fără precedent, mediată de SUA, în orașul ucrainean înfometat Oleșki, ocupat de Rusia

Oleșki, cucerit de ruși în 2022, a funcționat ca un oraș de linia frontului de atunci, lipsit aproape total de hrană și înconjurat de câmpuri minate care au descurajat oamenii mai în vârstă, mai ales, să încerce să fugă.

Administrația SUA spune că soția președintelui Trump s-a implicat personal în încheierea unui armistițiu de câteva zile - care expiră duminică - pentru evacuarea civililor.

Timp de trei zile consecutive, începând cu 27 octombrie, Ucraina și Rusia au respectat un armistițiu localizat în Oleșki, fără a se raporta nicio încălcare.

După ce au trăit ani de zile sub ocupație rusă, unii locuitori din Oleșki și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de evacuare, temându-se de „filtrare” în timpul traversării teritoriului rus, a declarat jurnalista ucraineană Maria Semencenko, care a crescut în acest oraș, pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL) pe 29 octombrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Armata ucraineană a lovit un important producător de combustibil pentru rachete din regiunea Rostov a Rusiei, provocând un incendiu și avariind patru instalații de producție, a declarat sâmbătă Statul Major General al Ucrainei.

Într-o declarație publicată pe aplicația Telegram, armata a precizat că atacul nocturn asupra Combinatului Kamenski, o întreprindere chimică și de apărare de stat rusă din Kamensk-Șahtinski, a implicat atât drone ucrainene, cât și sistemele sale de rachete „Neptune”.

Mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că dronele rusești au lovit instalațiile energetice ale Ucrainei în cursul nopții, întrerupând alimentarea cu energie electrică a aproximativ 280.000 de familii ucrainene din regiunile Kiev și Dnipropetrovsk.

„Aceste atacuri rusești au creat o situație dificilă în alimentarea cu energie electrică a regiunilor noastre”, a declarat Zelenski pe aplicația Telegram. „Lumea vede că Rusia vizează în mod deliberat infrastructura civilă în fiecare zi. Toți cei care nu doresc ca această escaladare rusă să se extindă și mai mult în Europa trebuie să ajute Ucraina.”

* Te-ar mai putea interesa: S-a încheiat evacuarea de la Oleșki, cea mai mare operațiune umanitară din războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Declarația a venit după ce Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea unei vânzări extrem de așteptate de rachete de interceptare din sistemul de apărare aeriană Patriot către Ucraina, în valoare de 2,1 miliarde de dolari, pentru a consolida apărarea Kievului împotriva atacurilor aeriene rusești din ce în ce mai frecvente, care au vizat zonele populate de civili și infrastructura în ultimele câteva luni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat însă că ar putea dura „câțiva ani” până când cele 500 de rachete de interceptare vor ajunge la destinație.

Salutând „decizia fermă” a Departamentului de Stat al SUA, Zelenski a afirmat că „numărul de rachete interceptoare este unul substanțial”, dar și-a exprimat teama față de posibila întârziere a livrării, care „ar putea începe abia peste câțiva ani”.

„Le solicităm partenerilor noștri americani să găsească o soluție pentru momentele în care există un pericol real și o nevoie reală de a utiliza interceptorii PAC-3”, a declarat președintele ucrainean, subliniind că infrastructura energetică a țării sale este ținta atacurilor rusești.

Departamentul de Stat a declarat că preconizata vânzare a rachetelor de interceptare, achiziționate cu fonduri din Canada, Germania și Norvegia, va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite „prin îmbunătățirea securității unei țări partenere care reprezintă o forță de stabilitate politică și economică în Europa”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada României la Chișinău a salutat numirea la Bălți a unui nou episcop al Mitropoliei Basarabiei, originar din România. Într-o postare pe rețele, Ambasada spune că alegerea lui Nicodim Petre, un cleric din Moldova românească, va consolida unitatea ortodocșilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Reprezentanța diplomatică română spune că alegerea făcută săptămâna aceasta de Biserica Ortodoxă Română (BOR), la București, „va întări apropierea dintre Biserică și comunitate și va consolida solidaritatea și unitatea în jurul valorilor ortodoxiei românești, precum și moștenirii comune de credință, cultură și identitate”.

Potrivit datelor publicate de Mitropolia Basarabiei, Nicodim Petre, pe numele de botez George Iulian, are 58 de ani și și-a făcut studiile primare la Suceava și Iași, continuându-le la nivel superior la Sibiu și Paris. Printre activitățile sale s-au numărat organizarea de reuniunii ale tinerilor ortodocși, moderarea emisiunii TV „Întreabă preotul” și publicarea de cărți precum „Fiul meu, tu încă nu ai ajuns acasă”. S-a călugărit în anul 2000, la Putna, în Bucovina românească.

Alegerea lui ca episcop de Bălți în locul lui Antonie, a făcut-o Sinodul BOR joi, 29 octombrie, la Patriarhia Română din București. Postul devenise vacant în vară, când episcopul Antonie a fost numit Mitropolit, în urma scandalului sexual al Mitropolitului Petru.

„Prin această alegere, eparhia din nordul Republicii Moldova primește un păstor cu o bogată experiență monahală, misionară și educațională, cunoscut îndeosebi pentru apropierea de tineri și pentru dezvoltarea unor inițiative care aduc împreună rugăciunea, formarea duhovnicească și implicarea în viața comunității”, a declarat Mitropolia Basarabiei.

* Te-ar mai putea interesa: Diplomația altarelor. România trimite milioane de euro pentru construcția de biserici în R. Moldova

Știrea vine pe fondul unor semnale de apropiere între cele două mitropolii concurente din R. Moldova: a Basarabiei, subordonată BOR și a Moldovei, care ascultă de Moscova. Luna aceasta, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit cu capii celor două mitropolii, după ce Antonie (M. Basarabiei) i-a propus să medieze dialogul pentru înlăturarea „tensiunilor bisericești”.

De mai multe decenii, cele două structuri se acuză reciproc de abuzuri și nedreptăți, adesea plângându-se unor guverne străine sau organizații internaționale.

În ultimii ani, Bucureștiul și-a promovat mai fățiș decât în trecut dorința de a ajuta Mitropolia Basarabiei să-și consolideze statutul, inclusiv prin sprijinirea cererilor ei de retrocedări și prin asistență financiară.

În cel mai recent exemplu, sâmbătă, 31 octombrie, episcopia din Bălți a Mitropoliei Basarabiei, a anunțat finalizarea unui proiect în valoare de 121.000 lei românești, finanțat de guvernul României, anume „un nou spațiu pentru credință, comuniune și promovarea valorilor românești” la Bălți.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Uniunea Europeană și Canada construiesc o „alianță pentru viitor”, pe fondul tensiunilor geopolitice și al relațiilor tensionate cu SUA, care le apropie tot mai mult, au declarat cele două părți vineri, la finalul unui summit de două zile desfășurat la Montreal, capitala Quebecului canadian.

Ambele părți au lansat numeroase proiecte noi menite să reducă dependența lor de marile puteri, precum China și SUA, relatează dpa.

Legătura dintre Uniunea Europeană și Canada va fi cea mai strânsă, cea mai profundă și cea mai unică dintre toate, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul discuțiilor de la summit cu prim-ministrul canadian Mark Carney.

Canada și UE ar urma să constituie „nucleul” unei „alianțe pentru viitor” mai ample, deschisă și altor parteneri, a afirmat la rândul ei președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Aceasta (alianța, n. red.) se va concentra pe consolidarea suveranității și rezilienței noastre colective în domenii precum inteligența artificială, energia, mineralele critice, tehnologia cuantică și nu numai”, a declarat Carney.

La summit s-a spus că s-au demarat demersurile necesare pentru participarea Canadei la inițiativele UE, precum programul Erasmus, care le permite studenților universitari să petreacă un semestru în străinătate, și programul de sateliți Galileo — o alternativă la Sistemul American de Poziționare Globală (GPS).

Europa și-a deschis infrastructura de supercalcul către cercetătorii, industria și start-up-urile canadiene.

Carney a declarat, de asemenea, că Ottawa se va alătura împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei, cu o participare inițială de 500 de milioane de euro, într-o acțiune pe care von der Leyen a descris-o drept „un mesaj puternic” de sprijin pentru Kiev.

* Te-ar mai putea interesa: Canada spune că dorește „parteneriat” și „alianță” cu UE, după ce von der Leyen i-a propus să devină „membră asociată”

Cancelarul german Friedrich Merz, aflat într-o vizită în Asia, a scris într-o postare: „Astăzi noi – Uniunea Europeană și Canada – începem un nou capitol în relațiile noastre.”

Potrivit celor două părți, inițiativa fără precedent va acoperi toate aspectele parteneriatului: securitate și apărare, creștere economică și locuri de muncă, dezvoltare durabilă și contacte interpersonale.

Merz a precizat însă prin declarația sa că respinge din nou termenul de „stat membru asociat” pentru acest parteneriat mai profund, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește să utilizeze acest termen pentru a descrie noile relații cu Canada.

În marja summitului, ea s-a arătat optimistă că Canada ar putea deveni totuși primul membru asociat al Uniunii Europene. Ar fi vorba de o asociere fără aderare, a subliniat ea. Aceasta ar include, de asemenea, o coordonare mai strânsă a măsurilor politice și a structurilor administrative, precum și facilitarea schimburilor între parlamente și instanțe, a adăugat ea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

41 instituții medicale publice din șase raioane au fost reorganizate în 12 instituții, după inițierea reformei medicinei primare care a început pe 1 iulie 2026. În alte două raioane reforma este în desfășurare, spune Ministerul Sănătății, într-un răspuns pentru Europa Liberă.

De la 1 iulie 2026, centrele de sănătate mai mici urmau să fie absorbite de cele mai mari. În final, o instituție publică de asistență primară autonomă trebuia să aibă pe liste nu mai puțin de 6.000 de persoane, cel puțin trei medici de familie angajați și să dispună de spațiu ce corespunde normelor igienice.

La modul practic, centrele mici, care urmau să fie absorbite, vor continua să activeze. Își vor schimba doar administrația.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății pentru Europa Liberă, în acest an reforma a început în 8 dintre cele 31 de raioane. În șase s-a terminat, iar în două raioane încă este în desfășurare.

Reorganizarea celor 41 de instituții, spune Ministerul Sănătății, „creează premise pentru eficientizarea managementului, utilizarea mai rațională a resurselor financiare, umane și materiale și consolidarea capacității instituțiilor de a răspunde necesităților populației”.

În timp ce reforma prevedea ca centrele mari să absoarbă centrele mici, în raionul Telenești, Consiliul Raional a luat decizia de a uni Centrul de Sănătate Căzănești, care are șase medici și deservește o populație de peste 10.000, cu Centrul de Sănătate Sărătenii Vechi, unde lucrează trei medici și au în gestiune 7 mii de locuitori.

Ce spun cei doi directori ai centrelor de sănătate

Igor Armașu, director al Centrului de Sănătate Căzănești, instituție care urmează să fie absorbită, spune că nu este de acord cu această decizie și că nu înțelege care este raționamentul ei.

De cealaltă parte, Nicolae Porcescu, directorul Centrului de Sănătate Sărătenii Vechi, instituția care ar trebui să absoarbă Centrul de Sănătate Căzănești, vede cu ochi buni schimbarea, întrucât instituția pe care o conduce are o amplasare bună, este aproape de centrul raional și are în cont câteva milioane de lei, care trebuie valorificate.

Ion Tulbure, vicepreședintele Consiliului raional Telenești, spune că, deocamdată, decizia a fost pusă pe pauză. Până la sfârșitul mandatului acestui consiliu nu se va face nicio schimbare.

„Am văzut reacția oamenilor, am analizat situația și la final de mandat nu vom mai face schimbări. Dar inevitabil se vor uni în viitor. După discuțiile cu Ministerul Sănătății, scopul a fost să facem la Centrul de Sănătate Sărătenii Vechi niște investiții în utilaje moderne”, a declarat Tulbure pentru Europa Liberă.

La 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau 240 de centre de sănătate autonome (inclusiv 14 în suburbiile municipiului Chișinău), cu 604 oficii ale medicului de familie și 361 de oficii de sănătate.

Autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la un mecanism de informare individuală a cetățenilor cărora li s-au furat datele în recentul atac cibernetic masiv, despre care se crede că a afectat 750.000 de persoane, dar nu poate furniza imediat informațiile respective, pentru că eventuale inexactități ar face mai mult rău.

Ați da statul în judecată pentru că datele dvs. personale au fost accesate fără autorizare? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-o postare pe rețele, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a spus vineri că se lucrează la analiza datelor furate, pentru identificarea persoanelor afectate și a informațiilor vizate „în fiecare caz”.

„Comunicarea unor rezultate preliminare, înainte de validare, ar putea genera informații eronate și îngrijorare suplimentară”, se spune în postare.

Nu se precizează pe ce canale, anume, ar putea afla cetățenii ce date anume li s-au furat.

În schimb, ei sunt asigurați că în urma atacului cibernetic nu le-au fost modificate datele în registrele de stat.

Pe de altă parte, AGE informează că pericolul nu a trecut. „Sunt detectate în continuare tentative de atac asupra infrastructurii digitale guvernamentale gestionată de AGE. Asta înseamnă că se încearcă constant găsirea breșelor în sisteme pentru a compromite prestarea serviciilor guvernamentale”, se spune în postare, care precizează însă că nu s-au înregistrat noi scurgeri neautorizate de date.

AGE a mai informat că 61 de servicii publice digitale au revenit online și pot fi accesate prin portalul evo.gov.md. „Rămân indisponibile temporar 21 de servicii publice ale mai multor prestatori de servicii. Restabilirea acestora se face treptat, după finalizarea verificărilor de securitate”, se mai arată în comunicat.

Tot vineri, procurorii moldoveni au anunțat deschiderea unui dosar penal în legătură cu furtul de date, în baza acuzațiilor de „încălcare a inviolabilității vieții private” și „divulgare a datelor urmăririi penale”.

• _{Te-ar putea interesa și: Maia Sandu convoacă Consiliul Național de Securitate după atacul cibernetic care a compromis datele a 750.000 de moldoveni}

Potrivit unor declarații anterioare ale AGE, atacul cibernetic a vizat circa un milion de persoane, adică aproape jumătate din populația R. Moldova, iar tentativele de extragere a datelor asociate cu numere de identificare personală (IDNP) au avut loc în perioada 19-23 octombrie.

◉ SONDAJ

Datele compromise ar putea include informații de identificare, date despre familie, sănătate, pensii și prestații sociale, permise de conducere, vehicule, companii și informații financiare, precum IBAN-uri și datorii fiscale. Premierul Vasile Tofan a afirmat că datele cardurilor bancare nu au fost compromise.

În urma atacului, tot premierul Tofan a anunțat retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț și a vorbit despre presupusa implicare în atac a unor „actori statali străini” pe care nu i-a numit.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Național de Securitate (CNS), pe tema securității cibernetice.

Anunțul a fost făcut de șefa statului miercuri, după o reuniune online internațională dedicată controlului modelelor de inteligență artificială „de frontieră”, cele mai avansate sisteme existente. La eveniment au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, ca și miniștri de resort.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina a început construirea unor poduri noi peste râul Nipru la Kiev, după ce Rusia a început să le atace tot mai frecvent pe cele existente, a declarat vineri ministrul Transporturilor Mikola Kalașnik, prezentând proiecte de infrastructură în Radă - parlamentul Ucrainei.

Capitala Ucrainei, cu o populație de aproximativ trei milioane de locuitori, a fost scena unor atacuri repetate asupra podurilor sale cu drone rusești, ceea ce a dus la întreruperea circulației și la blocarea cetățenilor în ambuteiaje lungi, amintește AFP.

Rușii au avariat și distrus complet poduri și în alte părți ale țării.

Ministrul Kalașnik a declarat vineri că guvernul a aprobat „construcția rapidă a unor poduri alternative peste râuri, inclusiv peste Nipru”.

„În total, este prevăzută realizarea a 21 de poduri. Lucrările la Kiev au început deja”, le-a spus el parlamentarilor, adăugând că primele poduri vor putea fi date în folosință la începutul anului viitor. El nu a precizat ce tip de poduri se construiesc sau care este capacitatea lor estimată.

• Te-ar mai putea interesa: Iarna cruntă care vine: cum se pregătesc ucrainenii pentru „cel mai rău scenariu posibil”

Cel mai recent atac rus care a avariat unul dintre cele cinci poduri principale ale Kievului, Podul de Sud, a avut loc marți, blocând traficul auto.

Acesta a fost parțial repus în funcțiune vineri, potrivit presei ucrainene.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pentru AFP într-un interviu acordat la începutul acestei luni că orașul colaborează cu Agenția de Reconstrucție, care „și-a asumat sarcina de a construi poduri plutitoare în cazul unui scenariu de coșmar”.

„Dar să fim sinceri: podurile plutitoare nu pot înlocui pe deplin legăturile oferite de poduri”, a adăugat el.

Mai recent, Klitschko a anunțat pe 27 octombrie că Kievul va aloca 1 miliard de grivne (22 de milioane de dolari) pentru poduri combinate peste râul Nipru și drumurile de acces la acestea.

Propunerea a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului de Apărare al orașului Kiev. Potrivit lui Klitschko, comandanții militari vor stabili amplasamentele, sub rezerva aprobării de către Administrația Militară a orașului Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ziarul independent de referință al Rusiei, „Novaia Gazeta”, a anunțat vineri că își încetează activitatea după trei decenii, afirmând că a fost „ucis” de presiunile statului, după ani de șicanare a jurnaliștilor săi, din cauza reportajelor critice la adresa Kremlinului și a războiului său din Ucraina.

Închiderea „Novaia Gazeta” – una dintre ultimele publicații care criticau deschis ofensiva Rusiei împotriva vecinei sale – marchează un nou punct de cumpănă în campania Moscovei împotriva vocilor disidente, scrie AFP.

Ziarul, ⁠care s-a arătat adesea extrem de critic față de autorități, există de mai bine de trei decenii și s-a confruntat cu probleme grave în trecut. Șase dintre jurnaliștii săi, printre care și jurnalista de investigație Anna Politkovskaia, au fost asasinați, în circumstanțe diferite, amintește Reuters.

De la invazia pe scară largă din februarie 2022, ziarul, considerat de mult timp un bastion al jurnalismului independent, ziarul a avut de suportat revocarea licenței de presă, iar jurnaliștii și redactorii săi au fost interogați, reținuți, iar locuințele lor percheziționate.

De asemenea, publicația a fost etichetată drept „agent străin” – o denumire care amintește de represiunea din era sovietică, folosită pentru a înăbuși disidența.

„Novaia Gazeta a fost ucisă. Novaia Gazeta își încetează existența”, a declarat redactorul-șef Serghei Sokolov într-o declarație publicată pe YouTube vineri dimineață.

În videoclipul marcat de emoții, Sokolov a afirmat că „autoritățile ruse – serviciile speciale ruse – au forțat echipa editorială să-și înceteze activitatea”.

• Te-ar mai putea interesa: „Mr. Nobody Against Putin”, versiunea Transnistria. Reguli noi pentru elevi: imn și drapel înainte de lecții

Închiderea ziarului - care va deveni efectivă pe 9 noiembrie - a fost deplânsă de organizații internaționale de jurnaliști.

„Novaia Gazeta a anunțat că își încetează activitatea, dar Novaia Gazeta nu va înceta niciodată să ne inspire. Noi suntem Novaia Gazeta”, a declarat vineri Thibaut Bruttin, directorul organizației Reporteri fără Frontiere.

„Novaia Gazeta va rămâne simbolul jurnalismului liber, pluralist, independent și riguros – un model pentru întreaga profesie la nivel mondial”, a adăugat el.

Autoritățile ruse nu au făcut niciun comentariu imediat. Însă Kremlinul — care acuză serviciile de informații străine că încearcă să stârnească nemulțumiri în cadrul societății ruse — a afirmat în trecut că o anumită formă de cenzură este necesară într-un moment în care Rusia se află angajată într-o luptă pe care o descrie ca fiind una existențială cu Occidentul pe tema Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a anunțat că va merge la începutul săptămânii viitoare la București, pentru a semna cu oficialii români un acord de cooperare în domeniul apărării. Anunțul făcut de Nosatîi joi seară, la Jurnal TV, vine la scurt timp după ce el a semnat un acord cu omologul său ucrainean, la Kiev.

După evenimentul din capitala ucraineană, din 26 octombrie, guvernul de la Chișinău a spus într-un comunicat că acordul semnat de Nostaîi cu Evhen Hmara „va facilita schimbul de experiență și valorificarea soluțiilor tehnologice dezvoltate și testate de Ucraina pentru protejarea spațiului aerian”, amintind că numărul incidentelor cu drone în Moldova a trecut deja de 100.

Guvernarea a insistat de atunci că încheierea unui acord formal de cooperare cu Ucraina în domeniul apărării nu înseamnă în niciun caz un pas spre renunțarea la neutralitatea înscrisă în constituție, așa cum au insinuat criticii PAS, inclusiv cei din rândurile opoziției politice.

În privința călătoriei la București, ministrul Nosatîi a spus că în afara semnării unui acord cu omologul său Ștefan-Radu Oprea va discuta despre achiziționarea în comun cu România a unor camioane militare italiene marca IDV sau Iveco DV (Iveco Defense Vechicles).

„Sunt camioane pe care ne dorim să le avem la dotarea Armatei Naționale, pentru a înlocui acele modele vechi pe care le-am moștenit de la Armata Sovietică și pentru a le da în utilizarea Armatei Naționale, pentru a fi folosite în interesul instruirii”, a declarat ministrul, potrivit unei transcrieri publicată de Ziarul de Gardă.

Te-ar mai putea interesa: Pe Agendă cu Igor Grosu: Promite o lege privind fabricarea de drone până la sfârșitul anului, dacă Guvernul o trimite Parlamentului rapid

Nosatîi nu a precizat câte camioane vrea să cumpere Moldova, nici cât ar urmă să coste. El a spus în schimb că achiziția comună cu românii se va face prin programul UE numit SAFE, care ajută țările membre să-și consolideze apărarea.

România spune că folosește asemenea fonduri inclusiv pentru tronsoane de autostradă aflate în fază de executare sau proiectare la granițele cu Moldova și Ucraina.

România a cumpărat deja aproape 3.000 de camioane IDV în baza unui contract de 3,4 miliarde de lei românești semnat în 2019. IDV, ca mai toate companiile de armament, nu publică prețul produselor sale, negociindu-l cu fiecare cumpărător în parte.

În 2021, IDV a deschis o uzină în România unde, potrivit presei române, au fost asamblate o parte din camioanele acoperite de contractul din 2019.

Ministrul Nosatîi a promis că va face publice mai multe detalii după discuțiile sale de la București, de săptămâna viitoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un convoi umanitar a pornit în cursul nopții de joi spre vineri către orașul Oleșki, din sudul Ucrainei, aflat sub control rusesc, transportând alimente și ⁠provizii medicale, printre ⁠alte articole. Autoritățile de la Kiev au anunțat că localnicii care vor dori să plece vor fi evacuați cu autobuzele.

Vorbind în parlament, premierul ucrainean Serhii Korețki a spus vineri că persoanele evacuate vor fi duse în baza înțelegerii cu rușii în Belarus, de unde vor intra în Ucraina controlată de autoritățile centrale, de la Kiev după un zbor cu avionul din orașul Anapa.

Korețki a spus inițial că vor fi evacuate peste 500 de persoane, dar apoi a revenit cerându-și scuze și precizând că numărul nu se cunoaște.

În ajun, în Ucraina fuseseră formulate temeri că oamenii ar putea fi duși împotriva voinței lor în Rusia.

Inițiativa vine după săptămâni întregi de eforturi pentru organizarea unei operațiuni de ajutorare a locuitorilor acestui oraș aflat într-o situație de extremă sărăcie, ocupat de forțele ruse la scurt timp după invazia din februarie 2022.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, și omologul său rus, Iana Lantratova, purtând fiecare insigne cu steagurile naționale, s-au întâlnit la Armiansk, în nordul Crimeii ocupate de Rusia, conform imaginilor video difuzate de canalul de Telegram al lui Lubineț.

„Este totul în regulă?”, a întrebat Lantratova în limba rusă în clipul respectiv. „Da, am fost primiți cu căldură”, a răspuns Lubineț în limba ucraineană.

Un convoi de 25 de autobuze, cu cel puțin 750 de locuri, era pregătit să evacueze persoanele care vor să plece, inclusiv cu animalele de companie, a declarat Lantratova.

Lantratova a spus că oamenii dornici să se evacueze se pot înscrie până la două după-masa, vineri, iar după aceea vor fi distribuite ajutoarele umanitare, relatează Interfax.

Agențiile de știri rusești au citat-o pe Lantratova spunând că acordul de încetare a focului pe plan local se respectă. Ambii comisari, precum și diplomați din SUA, au contribuit la medierea încetării focului, amintește Reuters.

Potrivit ziarului „Izvestia”, jurnaliști din Franța, Italia, Rusia, Ucraina și Statele Unite însoțesc convoiul umanitar.

Joi, Rusia și Ucraina au declarat că operațiunile de deminare din jurul localității Oleșki au fost finalizate și că operațiunea umanitară este gata să înceapă.

Două persoane au fost ucise în timpul operațiunilor de deminare din Oleșki, a declarat Lantratova vineri.

Potrivit Administrației Militare Regionale din Herson, în Oleșki se află încă aproximativ două mii de persoane, dintre care aproape 50 de copii. Administrația a susținut că forțele ruse împiedică livrarea ajutoarelor și îi privează, de fapt, pe locuitori de posibilitatea de a părăsi orașul.

• Te-ar mai putea interesa: Armistițiu la Oleșki. Îngrijorări că localnicii vor fi deportați la ruși

În alte zone ale Ucrainei, Rusia a lovit o instalație industrială lângă Kremenciuk, atacând în același timp capitala, Kiev, și Harkov, al doilea oraș ca mărime, provocând incendii, au declarat oficialii locali pe aplicația de mesagerie Telegram.

Două fete au fost ucise la Cernihiv, iar trei oameni au murit la Kremenciuk.

Rusia a lovit instalații militare din Ucraina, a declarat vineri Ministerul Apărării rus pe Telegram.

Acesta a adăugat că a lovit infrastructura energetică din Kiev și din împrejurimile acestuia, precum și din regiunea Dnipropetrovsk, instalații portuare din regiunea Odesa și nave de marfă despre care a afirmat că erau utilizate de armată.

Autoritățile ruse au doborât majoritatea celor peste 850 de drone care s-au îndreptat peste noapte spre Moscova, a declarat pe Telegram primarul capitalei, Serghei Sobianian.

Între timp, liderii ucraineni și din țări europene aliate au continuat să condamne atacul de joi din gara Dnipro, unde o dronă rusească cu reacție a omorât 14 oameni care voiau să urce într-un tren de navetiști.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Lituania va introduce serviciul militar obligatoriu pentru tinerii de sex masculin în 2032, în speranța de a-și adapta efectivele militare la amenințările de securitate, a declarat joi președintele lituanian Gitanas Nausėda, la o ședință a Consiliului de Apărare a Țării. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde ale țării baltice membră în NATO de potențialul agresiv al vecinei sale, Rusia.

Pentru început vor face armata obligatoriu bărbații, dar femeile se vor putea înrola voluntar, ca în prezent, a mai spus președintele de la Vilnius.

În prezent, Lituania, țară cu aproape 3 milioane de locuitori, recrutează anual peste 5.000 de tineri în forțele armate. În cadrul serviciului militar obligatoriu universal, numărul anual ar crește la aproximativ 7.500, ținând cont de tendințele demografice și de faptul că unii tineri sunt considerați inapți din punct de vedere medical pentru serviciul militar, a mai spus președintele, citat de televiziunea publică din țara sa.

Nausėda a afirmat că obiectivul stabilit pentru 2032 ar oferi țării timp să investească în spații de cazare adecvate pentru un număr mai mare de recruți și să pregătească un număr suficient de instructori.

Autoritățile trebuie, de asemenea, să găsească un echilibru între instruirea recruților și cursurile de perfecționare pentru personalul din rezervă, pentru a se asigura că ambele sunt desfășurate în mod eficient, a adăugat el.

• Te-ar mai putea interesa: Fără curs de patriotism în școlile din Moldova. Ce propune, în schimb, Ministerul Apărării

Potrivit prim-ministrului lituanian Mindaugas Sinkevičius, guvernul dorea o tranziție mai rapidă către serviciul militar obligatoriu universal, dar a fost convins de armată să amâne data până în 2032.

„Sigur că există voință politică, dar, în același timp, se pune problema pregătirii armatei. Armata a afirmat clar că va fi pregătită până în 2032”, a declarat Sinkevičius reporterilor după ședința Consiliului de Apărare de joi.

Data introducerii serviciului militar obligatoriu universal a fost discutată „pe larg și în detaliu, cu dezbateri aprinse” în cadrul consiliului, a mai spus premierul.

„Toată lumea a fost de acord că nu este vorba de o cursă și nici de stabilirea unei date concrete care să fie bătută în cuie – că trebuie să ne îndreptăm spre serviciul militar obligatoriu universal și că acesta este inevitabil, dar trebuie realizat atunci când suntem pregătiți.”

După ce a încercat să treacă la o armată complet profesională, Lituania a reinstituit serviciul militar obligatoriu parțial în 2015, invocând amenințările crescute la adresa securității în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

Lituania nu este singura țară care discută introducerea serviciului militar obligatoriu.

Invazia rusă din Ucraina, începută în februarie 2022, a adus în actualitate această problemă mai ales în țările din flancul estic NATO (balticii și Polonia), ca și în țările din nordul continentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan spune că R. Moldova a cumpărat 2 milioane de metri cubi de gaze naturale din Ucraina la preț relativ scăzut, profitând de o permisiune de export temporară oferită de guvernul țării vecine companiilor private ucrainene de resort.

Vorbind joi la o prezentare de proiecte de dezvoltare cu finanțare de la Uniunea Europeană, Tofan a spus că prima achiziție a fost mai mult de probă. „Am vrut să testăm mecanismul, că putem achiziționa din Ucraina gaz mai ieftin și putem ieși din contractele pe care deja le avem. Mecanismul a funcționat", a spus Tofan, citat de TVR Moldova.

El a mai spus că prețul plătit a fost sub al pieței spot, adică mai ieftin cu 10 euro pe megawatt. Tofan a adăugat că gaze la așa preț se pot cumpăra din Ucraina până la sfârșitul lunii noiembrie, când companiilor de acolo li se va interzice din nou să exporte gaze, cel mai probabil până la primăvară.

Premierul nu a putut promite că achizițiile din Ucraina se vor reflecta degrabă în costul pentru consumatorii moldoveni, aceasta depinzând, potrivit lui, de cât de mari vor fi volumele cumpărate la preț avantajos.

• Te-ar mai putea interesa: Guvernul caută sprijin extern pentru plata compensațiilor la căldură. Costurile ar putea ajunge la 2,5 miliarde de lei

Moldova se află în căutare de resurse energetice avantajoase pentru sezonul de iarnă, în condițiile în care a fost nevoită în această toamnă să mărească prețurile pentru consumatori la gaze și curent electric, prilejuind opoziției amenințări cu demonstrații de protest, poate la începutul lunii noiembrie.

Guvernul moldovean a anunțat un nou program de compensații pentru familiile vulnerabile, sub titlul Ajutor la contor, cererile urmând să fie primite cu începere de la 2 noiembrie.

Uniunea Europeană a promis să examineze posibilitatea unui nou ajutor pentru compensarea populației, chiar dacă nu la fel de mare precum cel de 250 de milioane de euro, de anul trecut.

În căutare de resurse energetice, în ultimele săptămâni, premierul Tofan a vorbit mai întâi despre oferta SUA de a vinde Moldovei cantități mai mari de gaze lichefiate aduse de la un terminal din Grecia prin așa-numitul „coridor vertical”, dar s-a plâns că ele ar fi destul de scumpe, iar contractul propus de Washington ar fi cu preț fixat pe 20 de ani.

Tofan a contactat apoi autoritățile și companiile ucrainene, în condițiile în care Kievul a anunțat că are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă și poate vinde și altora.

Ucraina nu are producție proprie de gaze, dar are cele mai mari capacități de stocare a lor din Europa, găzduind în ele, de altfel, și rezervele strategice ale R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut joi un apel către aliații țării sale să ia măsuri de ripostă urgente și ferme în urma unui atac rusesc „îngrozitor” cu dronă asupra gării din Dnipro, în urma căruia au murit cel puțin 14 persoane.

„Rușii au atacat peronul lângă care se aflau un tren de navetă de linie și un tren de călători de linie. Din păcate, până în acest moment, s-au confirmat 13 victime”, a declarat Zelenski pe rețelele sociale, subliniind că „sunt necesare măsuri juste și decisive din partea Americii și a Europei împotriva escaladării conflictului din partea Rusiei”.

În cursul după-amiezii, bilanțul morților a fost ridicat la 14.

Compania feroviară de stat, Ukrzalizniția, a declarat că o dronă cu motor cu reacție a lovit peronul când un tren de navetă se pregătea să plece spre orașul Zaporijia, situat în sud, în apropiere.

Guvernatorul regional Oleksandr Hanja a declarat într-o postare pe Telegram că au fost rănite cel puțin alte cinci persoane și că înaintea loviturii a fost un semnal de avertizare, din păcate neascultat de toți. Ulterior, bilanțul răniților a fost ridicat la 10.

„În ciuda avertismentului privind pericolul crescut, oamenii se aflau pe peron”, a declarat Ukrzalizniția, adăugând că echipele de salvare se află la fața locului.

„Mulți oameni au fost uciși. Mulți au fost răniți”, a scris la rândul lui primarul orașului Dnipro, Boris Filatov, pe Telegram.

• Te-ar mai putea interesa: Gheran-4: Ce face ca noua dronă rusă cu motor cu reacție să fie atât de periculoasă?

Rusia a atacat trenurile din toată Ucraina încă din primele zile ale invaziei sale din 2022, distrugând sute de locomotive și ucigând mai mulți angajați ai căilor ferate.

Numai în luna septembrie a anului curent, pasagerii au fost evacuați din peste 5.800 de curse feroviare ucrainene din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, a declarat Ukrzalizniția pentru AFP.

Atacurile rusești din alte părți ale Ucrainei au provocat moartea a cel puțin încă cinci persoane — printre care două adolescente din orașul Cernihiv, situat în nordul țării.

În postarea sa referitoare la atacul de la Dnipro, președintele Zelenski și-a repetat apelul către SUA și UE de a impune noi sancțiuni Rusiei, în loc să le ușureze pe cele existente.

„Câte astfel de atacuri teroriste a comis Rusia împotriva poporului nostru de când au fost ridicate sancțiunile împotriva unor oligarhi ruși și a sectorului energetic, în loc să se reducă tensiunile?”, a întrebat, retoric, liderul ucrainean.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Platforma socială TikTok spune într-un comunicat transmis Europei Libere că va avea o „echipă dedicată” pentru a monitoriza alegerile din Găgăuzia. Una dintre misiunile acestei echipe este de a descoperi informațiile false. Pentru asta, va colabora cu Reuters.

Anunțul TikTok vine în condițiile în care platforma chinezească este cea mai importantă sursă de informare politică din regiune.

Europa Liberă a dezvăluit, pe 23 octombrie, că unul dintre favoriții la alegerile pentru funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, era promovat de zeci de pagini care distribuiau conținut similar. Ulterior, candidatul susținut de socialiști a spus că paginile nu îi aparțin și că au fost create pentru a-l discredita.

Pentru alegerile din regiunea găgăuză, TikTok spune că-și va direcționa utilizatorii către surse oficiale. Va face asta prin aplicarea unor etichete electorale pe conținut și în căutări.

Utilizatorii vor avea acces în aplicație la date verificate despre vot și la ghiduri anti-dezinformare realizate cu partenerul Stop Fals!.

Totodată, autoritățile dispun de canale dedicate pentru raportarea postărilor care încalcă legea electorală, conținutul fiind analizat de moderatori în limbile locale și prin parteneriatul de fact-checking cu Reuters în R. Moldova.

În comunicatul transmis redacției, platforma reamintește că interzice reclamele politice plătite și „operațiunile de influențare sub acoperire” (rețelele coordonate de conturi și boți).

De asemenea, conținutul generat cu inteligența artificială (AI) trebuie etichetat obligatoriu, iar informațiile neverificate sunt excluse din fluxul For You.

„Candidatul Moscovei”, promovat după rețeta Călin Georgescu

Anunțul vine după ce o investigație Europa Liberă a arătat că Fiodor Gagauz, candidatul PSRM la funcția de bașcan beneficiază pe TikTok de o campanie similară celei care l-a propulsat în 2024 pe Călin Georgescu la prezidențialele anulate din România.

• Citește investigația aici!

După startul campaniei din 16 octombrie, cel puțin 30 de conturi apărute peste noapte sau reactivate subit au distribuit clipuri aproape identice pro-Gagauz, adunând în câteva zile 150.000 de vizualizări.

Pe lângă promovarea fostului deputat socialist – văzut la Comrat drept „candidatul Moscovei” și co-organizator al referendumului ilegal din 2014 –, rețeaua folosește imagini generate cu AI cu președinta Maia Sandu pentru a-i prezenta pe candidații independenți drept „cai troieni” ai PAS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul premierului Vasile Tofan promite că lucrările la autostrada care va lega capitala de granița cu România, Ungheni-Chișinău, vor începe în 2028 și vor fi gata în trimestrul al treilea al anului 2031, contribuind la atragerea investițiilor străine în Republica Moldova.

Prima autostradă moldoveană, aflată deocamdată în fază de proiect, s-a numărat printre proiectele prioritare prezentate de guvernul PAS la un eveniment de popularizare a finanțărilor Uniunii Europene în Moldova, sub genericul „Construim Moldova”, joi, 29 octombrie.

A fost vorba în primul rând de obiective finanțate din Planul de Creștere pentru Moldova, un pachet de asistență UE în valoare de 1,9 de dolari, bani care se dau treptat, pe măsură ce Chișinăul aplica anumite reforme și înaintează cu anumite proiecte.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus la prezentarea de joi că investitorii nu vor veni în R. Moldova atâta vreme cât aceasta nu va avea autostradă și în general o infrastructură la standarde europene. În acest sens el a invocat diferențele de prosperitate dintre două orașe românești: Timișoara și Iași, în favoarea metropolei din Banat, care este conectată la autostradă, spre deosebire de marele oraș din Moldova românească.

„Autostrada ne pune pe harta Uniunii Europene”, a spus Bolea, precizând că drumul se va numi A8, tot așa ca Autostrada Unirii, în curs de construcție în România.

Calendarul realizării autostrăzii Ungheni-Chișinău, cu o lungime de 125 de kilometri, este prezentat în detaliu pe site-ul Guvernului. „Noi am deschis licitațiile pentru studiile de fezabilitate”, a anunțat joi ministrul.

• Te-ar mai putea interesa: Harta primei autostrăzi din R. Moldova, prinsă în cui la granița cu România. Cum rămâne cu continuarea ei până la Chișinău?

La prezentarea de joi, ministrul Bolea a amintit că primii cinci kilometri de autostradă de pe teritoriul R. Moldova vor fi construiți de România cu bani europeni ca prelungire a autostrăzii din dreapta Prutului, și vor fi gata în 2029. „Chiar și asta este important”, a spus ministrul, spunând că deja se lansează un semnal că Moldova se află pe harta infrastructurii europene.

Bolea a mai spus că R. Moldova nu și-ar putea propune asemenea proiecte ambițioase fără sprijinul UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te