Nici Ucraina, Nici Rusia nu a raportat încălcări ale acestui acord de încetare a focului în această zonă a frontului, care a fost intermediat cu implicarea Melaniei Trump, prima-doamnă a Statelor Unite și a început pe 27 octombrie, urmând să dureze până pe 1 noiembrie.
Armistițiul trebuie să permită livrarea de ajutoare umanitare miilor locuitori care se confruntă cu lipsa medicamentelor și hrănii și să creeze coridoare sigure de evacuare. Oficialii ucraineni și activiștii pentru drepturile omului se întreabă însă dacă localnicii vor fi lăsați de trupele ruse de ocupație să aleagă singuri unde vor să se evacueze.
Armistițiul survine într-un moment în care administrația Trump încearcă să organizeze noi negocieri de pace între Ucraina și Rusia, iar membri ai Congresului american dezbat continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Un grup pro-ucrainean din Congres (Congressional Ukraine Caucus) din care fac parte congresmeni din ambele partide, Democrat și Republican, a salutat acordul de încetare a focului. A subliniat rolul Melaniei Trump, dar a tras un semnal de alarmă în legătură cu informații din teren că autoritățile ruse îi împiedică pe locuitorii din Oleșkî să se evacueze spre teritoriul controlat de Kiev.
„Transferul forțat sau deportarea civililor dintr-un teritoriu ocupat constituie crimă de război”, au spus copreședinții grupului, democrații Marcy Kaptur și Mike Quigley împreună cu republicanii Brian Fitzpatrick și Joe Wilson, într-o declarație transmisă Europei Libere.
Declarația amintește, de asemenea, istoricul abuzurilor comise de Rusia împotriva ucrainenilor, inclusiv răpirea a zeci de mii de copii.
Organizația neguvernamentală pro-ucraineană din Statele Unite, „Razom for Ukraine”, estimează că în Oleșki au rămas blocați între 1.700 și 2.000 de civili. Mulți dintre ei sunt vârstnici, persoane cu dizabilități și îngrijitorii acestora, dar și aproximativ 50 de copii.
Localnicii se confruntă cu o criză acută de alimente și medicamente și nu au acces sigur la apă potabilă, energie electrică, gaze sau căldură. Livrările regulate de alimente pe cale rutieră au fost oprite în luna mai, potrivit organizației Razom. Câmpurile minate, atacurile cu drone și distrugerea infrastructurii au făcut ca tentativele de evacuare să fie extrem de riscante, în timp ce oficialii și organizațiile civice din Ucraina acuză forțele ruse că blochează evacuările și transporturile umanitare.
Misiunea umanitară, privită cu rezerve
Pe 29 octombrie, spre Oleșki se îndreptau două delegații din direcții opuse, una dinspre Kiev, fiind condusă de ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, și cealaltă dinspre Moscova, având-o în frunte pe comisara rusă pentru drepturile omului, Iana Lantratova.
Lubineț aducea cu sine la Herson un grup de jurnaliști ucraineni și nu era încă sigur, pe 29 octombrie, dacă vor putea traversa Niprul spre Oleșki.
De partea cealaltă, Lantratova a spus că are în delegația sa și patru jurnaliști americani de la Newsmax, jurnaliștii despre care Melania Trump anunțase mai devreme că se vor deplasa la Oleșki pentru a documenta operațiunea umanitară și de evacuare.
Organizații pentru drepturile omului au spus că inițiativa primei doamne a SUA merită lăudată, dar au avertizat că prezența jurnaliștilor nu poate înlocui observatorii independenți, singurii capabili să verifice liberul consimțământ al civililor și să investigheze posibilele abuzuri.
„Nu s-a prevăzut prezența unor observatori independenți credibili din partea Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Organizației Națiunilor Unite”, a declarat Europei Libere Daniel Balson de la organizația Razom.
Institutul pentru Studiul Războiului nota și el pe 28 octombrie că rămâne neclar cum vor fi tratați evacuații de către autoritățile ruse și dacă localnicii vor avea o alegere reală de a se refugia pe teritoriul controlat de autoritățile ucrainene.
Iuri Boieciko, directorul executiv al organizației umanitare pro-ucrainene Hope for Ukraine, a formulat o altă îngrijorare, declarând pentru Europa Liberă că armistițiul riscă să devină un instrument atât pentru transferuri forțate de populație, cât și pentru repoziționarea militară a forțelor ruse.
„Sub paravanul unui armistițiu temporar, unitățile ruse transferă blindate grele, artilerie și noi grupuri de luptă către malurile râului”, a spus Boieciko.
Vizita lui Lavrov la Atlanta
Armistițiul coincide și cu un alt eveniment diplomatic - Moscova a confirmat pe 28 octombrie că ministrul rus de externe Serghei Lavrov va conduce delegația Rusiei la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul G20, organizată la Atlanta în perioada 30–31 octombrie. Statele Unite dețin anul acesta președinția prin rotație a grupului.
Prezența lui Lavrov în același oraș cu secretarul de stat american Marco Rubio deschide posibilitatea unui contact direct, deși surse diplomatice au declarat pentru Europa Liberă că o astfel de întrevedere nu a fost confirmată.
Congresmanul republican Don Bacon a criticat prezența lui Lavrov, declarând pentru Europa Liberă că liderii ruși nu ar trebui primiți la forurile internaționale atâta timp cât Moscova își continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
„Cât timp Putin duce un război împotriva Ucrainei și bombardează orașe, oficialii ruși nu au ce căuta la astfel de reuniuni”, a spus Bacon.
Înainte să confirme vizita la Atlanta, Lavrov a respins importanța unui efort de pace al președintelui finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care i-au dat telefon liderului rus, Vladimir Putin. Lavrov a spus că telefonul nu aduce nimic nou.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat eforturile liderilor nordici. După o întrevedere pe 8 octombrie cu premierul olandez Rob Jetten, președintele ucrainean a spus că au loc în continuare pregătiri pentru o întâlnire trilaterală Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi și că a discutat cu oficialul olandez despre modul în care partenerii europeni se pot asigura că interesele lor sunt luate în considerare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.